802 matches
-
inchirieriele corabiiloru, cărțuliile de mărfurile încărcate în corabie, si tote cele-l-alte înscrisuri de negotu, a caroru tălmăcire ar fi trebuinciosa spre a sa dovedi cursulu navlului. La prigonirile comerciale și pentru slujba vamiloru numai ei voru fi tălmaci la toti streinii stăpîni de corabie, neguțători slujbași de vase, și alți omeni de mare și de rîuri. Articolul 78 Unulu și acelasu obrazu, daca cartea Domnesea prin care se orinduesce îi dă voia, si slobozenia poate să fia într'aceeași vreme mijlocitoru
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de se va fi clăditu în tera Romanesca, lista echipagiulu, - cărțuliile de încărcare, si contractului de inchiriarea corabiei, - actulu visitatiei, - cărțulia de plată vamei, ori înscrisu de chedasia ce se va fi datu că nu va vinde marfă în teri streine. Articolul 384 Capitanulu este datoru a se află însuși în corabia să, candu intra și ese din porturi, limanuri sau rîuri. Articolul 385 Capitanulu, nepadindu cate se cuprindu în cele din urmă patru articole, este respundetoru de ori-ce pagubă se
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
din mărfuri pînă la suma cerută de trebuințele dovedite, luându voia spre acesta, în tera românească, de la tribunalulu de comerciu, ori, unde nu va fi, de la tribunalulu civilu, ori, nefiindu nici unulu nici altulu, de la dregătoria locală; iaru în tera streine, de la dregătoria portului. - Proprietarii sau capitanulu ce infatiseza persona loru, voru ținea în sema mărfurile vendute, după cursulu marfuriloru de aceeasi fire și felurime în loculu descarcarei corabiei, la vremea sosirei ei. Articolul 392 Capitanulu mai înainte de a pleca dintr
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
nu poate să reclame de la stapanii corabiei suma dată spre despăgubire. - Nu se poate cere despăgubire, dacă se isgonesce marinarulu înaintea incheerei listei omeniloru echipajului . Capitanulu, la nici o intemplare, nu poate să isgonesca pe unu marinaru aflându-se în tera streina. Articolul 428 Simbria marinariloru este asigurată asupra corabiei și a chiriei ei. Articolul 429 Tote dispositiile atingatore de simbria, căutarea raneloru, si de rescumpararea marinariloru, privescu și asupra capiteniiloru, si a celoru-l-alți omeni ai echipajului . Titlul U VI Pentru tocmeli
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
corabiei și alu capitanulni, - numele împrumutătorului și alu împrumutatului, - de s'a făcutu împrumutarea pentru o călătorie, - pentru ce călătorie anume și pentru cată vreme; - către acesta se arată și soroculu de plată datoriei. - Daca contractului este făcutu în tera streina va fi supusn la formalitățile prescrise prin art. 391. Articolul 470 Ori ce înscrisu de împrumutare ala-grosa se poate negotia prin giru, dacă, inscrisulu este făcutu la ordinu. - La acestă intemplare, negotiatia înscrisului are aceeași putere și dă drepturi la
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
se arate la cine să tramitu sau la cine au să se predea, de nu va fi însă în contractu vre o tocmela împotriva. Articolul 496 Ori-ce lucru, alu căruia prețu s'a pusu în contractului de asigurare în monedă streina, să platesce după pretulu ce are acea moneda în România (tera Romanesca), după cursulu ei în vremea iscalirei contractului. Articolul 497 De nu s'a hotaratu prin contractu pretulu marfuriloru, atunci se poate dovedi prin facturi sau prin catastise. În
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
căpitanului în vasului de sub comanda sa, atunci capitanulu este datoru să dovedesca asiguratoriloru cumparatorea marfuriloru, și să arate o cărțulie de încărcare iscălita de doui din fruntașii echipajului . Articolul 503 Ori-care din omenii echipajului , si ori-ce pasageru aduce din teri streine mărfuri asigurate în România, este datoru a lăsa o cărțulie de încărcare, prin locurile unde se sevirsasce încărcarea, la agentulu terei, sau nefiindu, la unu negutatoru român mai însemnatu, sau la dregătoria locală. Articolul 504 Facendu falimentu asiguratorulu pînă a
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de stînci sau se inomolesce pe renii, sau prunturi și se sparge, - candu corabia, din intemplari de mare, a ajunsu în stare de a nu mai putea pluti, - candu se intempla a se opri corabia de catra vre o putere streina, candu se intempla să se perda sau să se strice lucrurile cele asigurate, daca însă stricăciunea sau perdania loru se urcă celu putinu pînă la trei sferturi din pretulu loru. - Se potu părăsi în sfirsitu, candu se intempla a se
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
6. Acela care, prin orice mijloace, murdărește vreun lucru mobil sau imobil, aparținînd în totul sau în parte altuia; 7. Acela care va arunca pietre sau alte lucruri țări ori gunoae pe casele, pe zidurile sau în grădinile ori împrejurimile streine. ÎI. Se pedepsește cu închisoare polițienească dela 10 zile la 1 luna și amendă dela 500 la 2.000 lei: 1. Acela care fabrică chei sau orice fel de instrumente care pot fi întrebuințate la închidere sau deschidere și le
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
arborilor, duzilor ori pomilor de pe proprietatea altuia, ori de pe drumurile publice; 2. Acela care aruncă în curtea, grădină, livadă ori via altuia, păsări sau animale moarte ori resturi de cadavre; 3. Acela care ia pămînt, nisip sau piatră din loc strein fără voia celui în drept; 4. Acela care, fără învoirea celui în drept, cosește și ia iarbă ori culege frunze de dud sau orice alte materiale de hrană, ori de foc, de pe loc strein, cînd sînt în cantități mici care
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
pămînt, nisip sau piatră din loc strein fără voia celui în drept; 4. Acela care, fără învoirea celui în drept, cosește și ia iarbă ori culege frunze de dud sau orice alte materiale de hrană, ori de foc, de pe loc strein, cînd sînt în cantități mici care exclud ideea de furt; 5. Acela care, fără învoire, calcă cu vitele, mașinile ori cu instrumentele sale locul vecinului, cu prilejul facerii lucrărilor agricole de pe terenul sau; 6. Acela care, fiind din localitate și
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
constitue un singur Stat indivisibil, sub denumire de România. Articolul 2 Teritoriul României este nealienabil. Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate, de cat în virtutea unei legi. Articolul 3 Teritoriul României nu se poate colonisa cu populațiuni de ginta streina. Articolul 4 Teritoriul este împărțit în județe, județele în plăși, plășile în comune. Aceste divisiuni și sub divisiuni, nu pot fi schibmate, sau rectificate de cat prin o lege. Titlul ÎI Articolul 5 Românii se bucură de libertatea consciintei, de
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
și celelalte legi relative la drepturile politice, determin, cari sînt, osebit, de calitatea de Român, condițiunile necesare pentru esercitarea acestor drepturi. Articolul 7 Însușirea de Român se dobandesce, se conserva și se perde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri creștine pot dobîndi impamentenirea. Articolul 8 Impamentenirea se dă de puterea leegislativa. Numai impamentenirea asemenea pe strein cu Românul pentru esercitarea drepturilor politice. Articolul 9 Românul din orice Stat, fără privire către locul nascerei șele, dovedind lepădarea să
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
acestor drepturi. Articolul 7 Însușirea de Român se dobandesce, se conserva și se perde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri creștine pot dobîndi impamentenirea. Articolul 8 Impamentenirea se dă de puterea leegislativa. Numai impamentenirea asemenea pe strein cu Românul pentru esercitarea drepturilor politice. Articolul 9 Românul din orice Stat, fără privire către locul nascerei șele, dovedind lepădarea să de protecțiunea streina, poate dobîndi de îndată esercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor Legiuitore. Articolul 10 Nu
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
creștine pot dobîndi impamentenirea. Articolul 8 Impamentenirea se dă de puterea leegislativa. Numai impamentenirea asemenea pe strein cu Românul pentru esercitarea drepturilor politice. Articolul 9 Românul din orice Stat, fără privire către locul nascerei șele, dovedind lepădarea să de protecțiunea streina, poate dobîndi de îndată esercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor Legiuitore. Articolul 10 Nu există în Stat nici o deosebire dee clasa. Toți Românii sînt egali înaintea legei și datori a contribui fără osebire la dările și sarcinile publice
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
Toți Românii sînt egali înaintea legei și datori a contribui fără osebire la dările și sarcinile publice. Ei singuri sînt admisibili în funcțiunile publice, civile și militare. Legi speciale vor determina condițiunile de admisibilitate și de înaintare în funcțiunile Statului. Streinii, nu pot fi admiși în funcțiuni publice, de cat în cașuri escepționale și anume statornicite de legi. Articolul 11 Toți streinii aflători pe pamentul României, se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Articolul 12 Tote
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
în funcțiunile publice, civile și militare. Legi speciale vor determina condițiunile de admisibilitate și de înaintare în funcțiunile Statului. Streinii, nu pot fi admiși în funcțiuni publice, de cat în cașuri escepționale și anume statornicite de legi. Articolul 11 Toți streinii aflători pe pamentul României, se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Articolul 12 Tote privilegile, scutirile și monopolurile de clasă, sînt oprite pentru tot-dăuna, în Statul Român. Titlurile de nobleța streina, precum principi grafi, baroni
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
legi. Articolul 11 Toți streinii aflători pe pamentul României, se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Articolul 12 Tote privilegile, scutirile și monopolurile de clasă, sînt oprite pentru tot-dăuna, în Statul Român. Titlurile de nobleța streina, precum principi grafi, baroni, și alte asemenea, ca contrarii vechiului asedemint al terei, sînt și reman neadmise în Statul Român. Decorațiunile streine, se vor purta de Români numai cu autorisarea Domnului. Articolul 13 Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
12 Tote privilegile, scutirile și monopolurile de clasă, sînt oprite pentru tot-dăuna, în Statul Român. Titlurile de nobleța streina, precum principi grafi, baroni, și alte asemenea, ca contrarii vechiului asedemint al terei, sînt și reman neadmise în Statul Român. Decorațiunile streine, se vor purta de Români numai cu autorisarea Domnului. Articolul 13 Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit de cat în cașurile prevedute de legi și după formele prevedute de ea. Nimeni nu poate fi oprit sau arestat
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
absolută. Libertatea tutulor cultelor este garantată intru cat însă celebrațiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxă a resaritului este religiunea dominantă a Statului român. Biserică ortodoxă română este și remane neaternata de orice chiriarhie streina, pastrandusi însă unitatea cu biserică ecumenica a resaritului în privința dogmelor. Afacerile spirituale, canonice și disciplinare ale bisericei ortodoxe Române, se vor regulă de o singură autoritate sinodala centrală, conform unei legi speciale. Mitropoliții și episcopii eparhioti ai bisericei ortodoxe române
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
pe nimeni de esecutarea lor. El este capul puterei armate. El conferă gradurile militare în conformitate cu legea. El va conferă decorațiunea română conform unei anume legi. El are dreptul de a bate moneda, conform unei legi speciale. El inchea cu Statele streine Convențiunile necesare pentru comerciu, navigațiune și alte asemenea; însă că pentru ca aceste acte să aibă autoritate indatoritore, trebuie mai inteiu a fi supuse puterei legislative și aprobate de ea. Articolul 94 Legea fixeza lista civilă pentru durată fie-caria Domnii. Articolul
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
mult de cat pe un an. Articolul 121 Gardă cetățeana este mantinuta în Statul României. Organisatiunea ei eeste regulată de ua lege specială. Articolul 122 Numai în virtutea unei legi, se va putea mobilisa gardă cetatenesca. Articolul 123 Nici ua trupa streina nu va putea fi admisă în serviciul Statului, nici ocupă teritoriul României, nici trece pe el de cat în puterea unei anume legi. Titlul VI Articolul 124 Colorile Principatelor-Unite urmeză a fi Albastru, Galben și Roșu. Articolul 125 Orașul Bucuresci
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
Austria, vitele ce aru avea aru intra de două sau de trei ori în cursulu unui anu, el este datoru a plăti dreptulu de câte ori aru intra, privindu-se în totu d'auna vitele că din nou aduse. Articolul 19 Pastorii streini stabiliți în tera de mai multu timpul, câri aru declară dorința să impamentenesca vitele loru voru plăti odată pentru totu d'auna dreptulu de importațiune, pentru vitele ce ar avea afară de prașila unui anu din acele fatatore, care se scutesce
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
anu din acele fatatore, care se scutesce, și în urmă prin plata dreptului de patenta, vor fi liberi a întreprinde ori ce comerciu și a se bucură de tote drepturile comerciantiloru pamenteni, pentru ce priveace vitele loru. Articolul 20 Pastorii streini ce sue și cobora vitele loru, pe fie care anu la eapirarea termenului din biletele ce aru avea, sînt datori să facă declarația la biuroulu de vama cel mai apropiatu, dacă au intențiune de a mai remanea încă la pășune
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
la eapirarea termenului din biletele ce aru avea, sînt datori să facă declarația la biuroulu de vama cel mai apropiatu, dacă au intențiune de a mai remanea încă la pășune în tera sau ca să se statornicesca tot sub titlulu de strein. În ambele cașuri pastorii sînt datori că îndată după declarare să platesca dreptul de intrare după numerulu și felulu viteloru ce s'aru constată după biletulu de plată dm anul ce a precedatu, pe acelu în care s'ar urma
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]