802 matches
-
spațiul cernăuțean. Capitole precum Bucovina și complexul provinciei, Mîntuirea prin provincie sau Disocierea de sămănătorism, gîndirism și grupul de la „Criterion”. Reacții antimoderniste stau mărturie în acest sens. Sunt evidențiate cu egală aplicație istoriografică, asocierile și clivajele dintre „radicali” (precum Mircea Streinul, Pan Vizirescu, Traian Brăileanu, Vasile Posteucă ș.a.) și „moderații” (Iulian Vesper, Traian Chelariu) apropiați liberalilor lui Ion Nistor, mentorul mișcării literare din Bucovina anilor ’20. Poezia „iconaristă”, selectată încă din deceniul al patrulea în cîteva antologii locale și, incidental, în
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
unei „poetici bucovinene” plasate sub semnul expresionismului, al vizionarismului thanatic, al unui spiritualism sincretic și al „goticului moldovenesc” asumat ca emblemă și ca nou Sturm und Drang. Mici tururi de forță analitică sunt, de asemenea, capitolele dedicate „corifeilor” mișcării: Mircea Streinul, Iulian Vesper, Traian Chelariu, George Drumur și Teofil Lianu. Reconsiderările lor literare sînt întreprinse cu discernămînt și spirit critic, fără supralicitări apologetice sau accese inutile de „patriotism local”. Rețin îndeosebi lectura „stranietății” de sursă dostoievskiană a personalității lui Mircea Streinul
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
Streinul, Iulian Vesper, Traian Chelariu, George Drumur și Teofil Lianu. Reconsiderările lor literare sînt întreprinse cu discernămînt și spirit critic, fără supralicitări apologetice sau accese inutile de „patriotism local”. Rețin îndeosebi lectura „stranietății” de sursă dostoievskiană a personalității lui Mircea Streinul și a romanelor acestuia printr-o grilă cvasi-psihanalitică, apelul la Jacques LeRider (cu ale sale analogii între antimodernism, antisemitism și misoginism) fiind aproape obligatoriu în discutarea „masculinității în criză” a scriitorului. Jurnalul lui Traian Chelariu, discutat pe larg și într-
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
diaristice din interbelic, iar romanul Glasul al lui Iulian Vesper, apărut miraculos în „obsedantul deceniu” (1957), e plasat într-o relație surprinzătoare, dar plauzibilă, cu memoriile Aniței Nandriș-Culda, nu fără necesare delimitări polemice de comentatorii din anii comunismului. Capitolele despre Streinul, Chelariu și Vesper din ultima secțiune a volumului sunt, uneori, reduntante prin raportare la considerațiile deja formulate în monografiile anterioare despre „iconari”; o remaniere compozițională retrospectivă n-ar fi stricat. E de regretat și faptul autorul nu și-a „periat
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
-și facilita naturalizarea sa pendinte înaintea corpurilor legiuitoare. Atragem atenția d-lor deputați asupra acestui domn, cînd se va prezenta cererea sa de naturalizare. România este destul de bogată în asemenea specimene, fără a mai avea nevoie de a face achizițiuni streine."19 În ziua următoare, presa guvernamentală, ca și aceea social-democrată ori cu simpatii față de social-democrație (de pildă, "Adevărul") va vesteji în cuvinte dure "mișelia" directorului "Evenimentului", vinovat de "delațiune" în beneficiul poliției țariste. Replica ziarului ieșean vine în numărul din
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
directorului nostru au redactat un proces-verbal separat prin care declară: Ťcă nu este loc ca d-nii Gh. Scorțescu să deie reparație d-lui Sterea, deoarece cuvintele arătate nu întrec peste limitele polemicei obicinuite în presa română mai ales față cu streini cari, fără a avea drepturi, fac politica guvernamentalăť. În urma acestui proces-verbal, considerăm dar incidentul ca închis." A doua zi, ziarele centrale publică două scrisori ale martorilor lui Stere adresate celui care i-a mandatat, precum răspunsul acestuia. În "Adevărul", ziar
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
aceștia "au invocat pe de o parte calitatea de ziarist a clientului lor spre a legitima dreptul ce-și arogă de a calomnia fără a se simți dator de a acorda cuvenitele reparațiuni, și pe de alta, calitatea ta de strein, deși român basarabean, spre a-ți tăgădui dreptul de a te simți jignit și a-ți apăra onoarea"), "consideră misiunea șlorț ca sfîrșită". Cea de-a doua informează despre "însărcinarea" dată lor de Stere, "de a face pe lîngă d.
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
conservator și student-edec al Universității de vreo 10 ani - și-au continuat cinstita însărcinare căutînd să zădărnicească scopul pentru care venișseț". Cel dintîi a fă-cut-o "urmărindu-șiț orice demers și combătîndu-șlț cu zgomotul și vociferările pe care le comanda cetei de streini care erau cu dînsul în fundul sălii". "Acest domn Sterea -se spune în continuare - a plîns, s-a luat de păr, a zbierat și a in-sul-tat; a comparat Liga culturală cu Liga lui ...34, mergînd cu în-drăzneala pînă acolo încît să
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
unui țăran către boiari, semnalând problemele cu cenzura, menționate de Kogălniceanu, când intenționase a-l publica în „Arhiva românească”. La fel și în Epistola către Evagoras pentru cinste, publicată doar de Kogălniceanu, sub același semn al cenzurii. Corespondenție între doi streini asupra obiceiurilor Moldovei și a Țării Muntenești este un text care prilejuiește Adrianei Mitu identificări de personaje și verificarea originalității celor cinci cărți de înțelepciune, „poate prima din literatura noastră scrisă după modelul celor din Occident” și care „nu pot
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
Al. Piru. Pe lângă această licență istorică, absențele din tablou, destul de numeroase, agravează deficiențele panoramării. Lipsesc N. Cartojan (pe care Al. Piru l-a plagiat în sinteza sa despre literatura română veche), Carol Ardeleanu, Romulus Cioflec, Tudor Teodorescu-Braniște, Octav Șuluțiu, Mircea Streinul, V. Beneș, Edgar Papu, Laurențiu Fulga, Ovid Caledoniu, Ioana Postelnicu, iar dintre exilații pe care cenzura oricum i-ar fi eliminat din tablou: Vintilă Horia, Constantin Virgil Gheorghiu, Petru Dumitriu. Deși ar vrea să fie completă, panorama lui Al. Piru
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
Ion Barbu, Nichita Stănescu, Mircea Cărtărescu)". ,Pe toți aceștia Ion Prale îi anticipează în efortul lor de a turna în formă nouă limba cea de obște". Din aceeași epocă, Barbu Paris Mumuleanu, cu poemul Plângerea și tânguirea Valahiei asupra nemulțumirii streinilor ce au dărăpănat-o, plin de imprecații, anunță lunga serie a ,blestemelor" de la Bolintineanu la abia amintiții Arghezi și Ion Barbu. Asemenea observații privind recurența unor teme, subiecte sau personaje, a unor procedee artistice demonstrează organicitatea literaturii române, faptul că
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
noastre a fost tratată cu nesupunere și obrăznicie de către comuniști. Pe când capii autorităților aveau o singură grijă: liniștea și siguranța populației, cele câteva zeci de derbedei urmăreau înmormântarea cu steaguri roșii și pozele lui Lenin, Stalin etc. a unui cadavru strein de oraș cu scopul vădit provocator”. Iată și sentința: „Coloman Müller, Iosif Krebs și Ițig Strominger au fost condamnați la un an reclusiune și câte 5000 lei amendă, iar restul acuzaților - cu excepția unora cari au fost achitați - sunt condamnați la
Agenda2005-38-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284215_a_285544]
-
zic însă că toți, toți cîți astăzi să află lăcuitori într-aceste țări, că sînt toți rumâni, că aceaia nici au fost, nici iaste, nici nice într-o țară cîte putem ști că sînt în emisferul nostru, ce mai mulți streini și veniți dupe-ntr-alte țări. însă mai vîrtos cei ce să află și pînă astăzi mai blagorodni și mai de folos neamuri, unii sînt den sîrbi, alții den greci, alții den arbănași, alții den frînci, alții dintr-alte limbi. Că și
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
mai vîrtos cei ce să află și pînă astăzi mai blagorodni și mai de folos neamuri, unii sînt den sîrbi, alții den greci, alții den arbănași, alții den frînci, alții dintr-alte limbi. Că și domnii încă mai mulți den streini au stătut". Se mai poate adăuga un pasaj (tot selecție fiind și aceasta, desigur): "că nice unul nu e, mi să pare, din câți mai nainte să văd astăzi și la curte că sînt, a cărora au tată-său, au
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
nainte să văd astăzi și la curte că sînt, a cărora au tată-său, au moșu-său, au stremoșu-său, au tatăl stremoșu-său, au cevași mai în sus, care să nu fi fost au sîrbu, au grec, au alt cevași neam strein, au măcar armean". Este evident că un discurs național(ist) nu avea nici un motiv să selecteze aceste pasaje. Care pot avea motivații subiective, personale - dar acest lucru (valabil pentru toate afirmațiile, inclusiv pentru cele pe care posteritatea preferă să le
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
câteva luni, semn că redacția nu avea în intenție să cultive realmente gustul pentru poezie, ocupație văzută ca formalistă, amintind de practicile interbelice ale publicațiilor literare (recomandări de tipul "Dumneata ai destule note simpatice. Se simte uneori câte un suflu strein (și asta înseamnă că trebuie să-ți intensifici lecturile de poezie)17" ori "dumneata cultivi idei frumoase și necesare evului nou; e nevoie să citești pe lângă poezie și critică literară, pentru că poezia nu e numai idee"18, așa cum pot fi
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
Din deșerturi, de departe,/ Nouri negri de locuste:/ Nistru-n valul lui să-i poarte!// Voi plugari, copii ai gliei,/ Apărînd a Țării vatră:/ Sub urgia vijeliei/ Stați ca munții cei de piatră!// Căci cîmpiile albastre/ Unde-i azi stăpîn streinul,/ Toate-au fost odata’ noastre/ Și Soroca și Hotinul” (Leagănul veciei). Cutezăm a spune: Ion Buzdugan e în continuare un autor „pentru minte, inimă și literatură”.
Un poet basarabean by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4310_a_5635]
-
aici putându-se întâlni, pe o porțiune destul de mică, nu mai puțin de 5-6 elemente entice: bulgari, români, evrei, ceangăi, țigani, etc. II. Nu știm încă precis data venirii primului grup de bulgari la Huși. Bănuim însă că „grădinarii”, „coloniștii streini”, „oamenii streini de țară”, etc., de care vorbesc actele de proprietate și cărțile domnești, începând cu a doua jumătate a sec. XVII lea, aici la Huși, nu sunt altceva decât Bulgari în cea mai mare parte. Bunăoară în 1662, Domnitorul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
-se întâlni, pe o porțiune destul de mică, nu mai puțin de 5-6 elemente entice: bulgari, români, evrei, ceangăi, țigani, etc. II. Nu știm încă precis data venirii primului grup de bulgari la Huși. Bănuim însă că „grădinarii”, „coloniștii streini”, „oamenii streini de țară”, etc., de care vorbesc actele de proprietate și cărțile domnești, începând cu a doua jumătate a sec. XVII lea, aici la Huși, nu sunt altceva decât Bulgari în cea mai mare parte. Bunăoară în 1662, Domnitorul Istrati Dabija
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aduce coloniști din țerele vecine și a-i aședa pe moșia Episcopiei Cârligați”, de la Sud de actualul oraș; pentru ca, puțin mai târziu, Antonie Ruset, la 1676, să îngăduie, printr-o altă carte domnească, Episcopului Sofronie „a-și chiema o(aămeni streini de altă țeră, din țera Turcească și din țera Muntenească și din țera Ungurească și din țera Leșească și din partea Cazăcească. Și despre alte părți hie ce limbă vor hi, să aibă (voie ă a veni și a se strânge
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
despre alte părți hie ce limbă vor hi, să aibă (voie ă a veni și a se strânge câtu de mulți”, și a se așeza pe o „Siliște din Crețești, ce este pe Lohan la ținutulu Fălciului”. Naționalitatea acestor oameni streini de altă țară, ne-o precizează și mai mult cartea Domnitorului Mihail Racoviță, din 11 mai 1720, prin care Episcopul Iorest și Ispravnicul său sânt: „volnici a chiema omeni streini din olatul Turcesc... până în 12 oameni, să fie poslușnici Sfintei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ce este pe Lohan la ținutulu Fălciului”. Naționalitatea acestor oameni streini de altă țară, ne-o precizează și mai mult cartea Domnitorului Mihail Racoviță, din 11 mai 1720, prin care Episcopul Iorest și Ispravnicul său sânt: „volnici a chiema omeni streini din olatul Turcesc... până în 12 oameni, să fie poslușnici Sfintei Episcopii” O carte asemănătoare capătă la 2 martie 1757 și Episcopul Inochentie. Fără îndoială însă, că cea mai sigură dovadă despre existența precisă și destul de numeroasă a elementului bulgăresc la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
încă: chiar în cuprinsul tuturor mahalalelor de atunci (care s-au păstrat până aziă, Plopeni, Broșteni, Răești și Corni, el semnalează prezența Bulgarilor cred, atunci când scrie: „mestecați poslușnici cu târgoveți”. Spun aceasta, deoarece am văzut mai sus, că între oamenii streini aduși de către Episcopii de Huși, anterior, unii, și poate cei mai mulți erau aduși din țara sau olatul turcesc. Și se știe că cel mai grozav au avut de suferit, de pe urma stăpânirii turcești, bulgarii, care, bucuroși, că în Țările Române găsesc liniște
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în acest timp, avem și informația din 1806, prin care aflăm că Episcopul Meletie a adus și așezat pe moșiile Episcopiei de aici, și care moșii treceau în parte și peste teritoriul actualului oraș, nu mai puțin de „40 oameni streini de peste hotar”. Iar într-un hrisov dat la 13 Iunie 1813 Episcopiei de aici, de către Domnitorul Scarlat Calimachi, se spune între altele, că: „adunarea târgului acestuia este acum mai multă”. În legătură cu înmulțirea aceasta a adunării târgului, Episcopul Melchisedek precizează: „în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a fost, de la început, pe placul meu; se părea a fi ceva cunoscut, tot timpul cât am stat am avut impresia că odată, în trecut, poate în altă viață, eu mai umblasem pe acolo. Nimic nu mi s-a părut strein, necunoscut. Cele mai neînsemnate locuri, cele mai puțin plăcute, ca și cele mai impresionante edificii și locuri mi se părea că le revăd după o absență îndelungată. Și ce lume ordonată și prevenitoare! Singura neplăcere ce am avut a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]