11,312 matches
-
Matematică și Științele naturii (Matematică, Fizică, Chimie, Biologie); 3. Aria curriculară Om și societate (Istorie, Geografie, Cultură civică, Religie); 4. Aria curriculară Arte (Educație plastică, Educație muzicală); 5. Aria curriculară Tehnologii (Discipline de specialitate). Ținând cont de vârstă, liceul este structurat pe filiere, profiluri și specializări. Și după a doua conflagrație mondială, școala Lespezi s-a bucurat de un colectiv didactic valoros, unii dintre învățătorii din perioada interbelică ducându-și mai departe activitatea, ca un model pentru cei mai tineri. Pe lângă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care alegem "ceva convenabil, ca dintr-un ma-gazin de gadget-uri"24. Brandurile spun fiecare mici povești despre lume în acord cu spiritul timpului, cu modelele culturale sau/și cu structurile stabile ale culturilor naționale. Brandurile au puterea de a structura realitatea socială. Prin ele individul se valorizează ca actor social, adică își atribuie legitimitate. Altfel spus, legitimarea individului se bazează pe negocierea simbolică a pro-priului orizont de viață cu brandul. Care este mecanismul acestei legitimări? Pentru a-l explica, facem
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
organizațional (atașamentul angajaților în raport cu jobul și cu organizația); sistemul de recompense și beneficii (gradul de satisfacție al angajaților în raport cu salariul și celelalte beneficii oferite de organizație)59. Care sunt cele mai bune politici aplicate de angajatorii de prestigiu? Studiile au structurat două categorii. Pe de o parte, vorbim despre politici bazate pe ideea că organizația este un loc de muncă extraordinar, care respectă egalitatea șanselor, siguranța locului de muncă, dezvoltarea carierei 60. Pe de altă parte, este vorba despre politici ale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
prin programe educative consistente; reîmprospătarea valorilor brandului prin cadouri simbolice oferite angajaților; definirea brandului pe baza culturii organizaționale; organizarea de evenimente care să pună în centru atributele principale ale brandului. Din perspectiva construirii loialității, Ruch64 propune un ghid în care structurează acțiuni precum: evaluarea culturii organizaționale pe baza cercetării; construirea unei imagini a brandului de angajator care poate fi promovată și în interior, dar și în exterior; dezvoltarea unei promisiuni a brandului de angajator care să descrie valorile reale în care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mesajele trebuie să se sprijine pe materiale care răspund obiectivelor; și, în fine, utilizarea umorului, pentru că este cel mai convingător mod de a demonstra că este vorba despre lucruri serioase 66. Implicații ale brandului de angajator la nivel strategic Putem structura implicațiile strategice ale brandului de angajator pe cinci axe. Axa 1 implicația avantajului competitiv. Promisiunea, valorile, leadershipul și cultura organizațională formale, declarate extern și confirmate intern, permit unei companii să atragă candidații adecvați, care pot fi buni promoteri ai imaginii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și-au atins obiectivele. Un alt criteriu foarte important a fost ca organizațiile respective să fi implementat cu rezultate foarte bune schimbarea. Cu toate că BPI a arătat că fiecare organizație are metode unice de diseminare și finalizare a schimbării, acesta a structurat totuși o seamă de pattern-uri, de exemple de bună practică, care pot deveni cadre generalizate în această chestiune. În plus, această diagnoză a relevat că motorul punerii în operă și al desăvârșirii schimbării stă în capitalul uman. Iată numai
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
se referă la reușitele sau eșecurile companiei, la valorile fondatorilor și ale liderilor care au condus-o, la competențele, rețetele strategice care au contribuit la succes, la rutine înrădăcinate etc. Evident că toate aceste elemente au ecouri în cultura organizațională, structurează credințe, moduri de a fi și de a face lucrurile în companie. Contingențele contribuie și ele la modelarea culturală și structurală. Ele includ "forma de proprietate (privată sau publică), tipul de relații profesionale, intensitatea concurenței și nivelul de vulnerabilitate ale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
orientarea în raport cu natura individul poate stăpâni sau nu natura, orientarea în raport cu timpul supralicitarea realizărilor strămoșilor, idealizarea prezentului sau a viitorului, orientarea în raport cu relațiile interumane egalitate, ierarhie sau independență. Unul dintre cei mai reputați specialiști în cultura organizațională, Charles Handy, a structurat patru tipuri de culturi organizaționale care, evident, nu se regăsesc într-o stare pură în nici o companie 138. Cultura puterii este specifică unor companii antreprenoriale de mici dimensiuni (de pildă, structuri organizaționale politice, sindicate etc.). O companie structurată de o
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Handy, a structurat patru tipuri de culturi organizaționale care, evident, nu se regăsesc într-o stare pură în nici o companie 138. Cultura puterii este specifică unor companii antreprenoriale de mici dimensiuni (de pildă, structuri organizaționale politice, sindicate etc.). O companie structurată de o așa manieră se adaptează mai rapid la cerințele unei piețe dinamice. Pânza de păianjen este imaginea acestui tip de cultură. Cultura puterii este caracterizată de comunicarea de sus în jos o comunicare radială, în care deciziile se transmit
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
brandingului, confirmă că investiția coerentă și constantă în strategia de brand de angajator aduce beneficii financiare. Rezultatele studiului condus de Universum Communication Employer Branding Survey 2006 sunt elocvente în acest sens. Pornind de la un plan de creare a unui brand structurat în cinci timpi cercetare în interiorul în și exteriorul companiei, identificarea valorilor angajatorului și ale actorilor cu care interacționează acesta, realizarea planului de comunicare, crearea materialor de comunicare pentru promovarea strategiei și acțiu-nea -, Universum Communication a făcut un studiu în perioada
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
operă deschisă, fiecare îl poate citi în felul său, apropiindu-se mai mult sau mai puțin de intențiile autorilor. În el, "muzica" (cu înțelesul, pe care îl reamintesc aici, de peisaj sonor) nu decorează, ci constituie ingredientul esențial, cel care structurează și/sau destructurează evenimentele-trăiri emoționale, le precipită sau le calmează, le intensifică sau le diluează (după caz). Această muzică se articulează în "episoade", fiecare din ele diferit de celelalte - cel puțin în detalii, dacă nu chiar în schema lor arhitecturală
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
model pe V. Voiculescu (poetul său de suflet), inițiator al emisiunilor culturale, încă din primii ani de existență a Radioului în România. Marele scriitor, notează Liviu Grăsoiu, "avea în vedere, pentru prima oară în istoria instituției, o revistă literară vorbită, structurată după tot tipicul publicațiilor cu sumarul obligatoriu, impus de tradiția presei scrise". Cum se știe, pe postul Radio România Cultural au fost și sunt transmise în mod generos texte privind specificul actualității literare românești, prefațate de un editorial, "prima pagină
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
adus la porțile revelației de principala sa vocație, luciditatea. Acțiunea romanului lui Vasile Igna , strict cantitativă în plan evenimențial, se dovedește încrâncenată în cel psihologic: Opreanu luptă pentru a dobândi o anumită percepție, o perspectivă mântuitoare a vieții, imbold ce structurează narațiunea în registrul unui fantastic psihologic. Viziunea este clară din punct de vedere imagistic, cinematografică, făcându-l pe cititor să asiste, printr-un mic efort imaginativ, la un thriller filosofic. Nu e de mirare că, sub forța torențială a narațiunii
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
că acest prim volum ne aduce aminte de Vechiul Testament, unde sexualitatea, trădările și colportările se regăsesc din plin. Dar tot în Șipote, retras, trăia Miru Rozeta, sfântul care mai târziu va salva planeta de la catastrofă cosmică. Maniera în care este structurat acest prim volum este și ea una ciudată. Cele trei capitole - Auzenii, Mirosenii și Vedenii - sunt, practic, simțurile prin care atât oamenii, cât și conducătorii lor pregătesc "lovitura de stat" împotriva lui Răzvan Patriciu. Gardienii, care pot fi ușor identificați
Lupta Diavolului cu Îngerul by Mariana Criș () [Corola-journal/Journalistic/9922_a_11247]
-
Barbu, mareșalul Ion Antonescu. Memorii din când în când nu este decât indirect o carte de memorialistică. Însemnările autorului nu par guvernate de vreo logică, nu urmăresc etapele unui plan preconceput. Întâmplarea și jocul capricios al memoriei sunt cele care structurează materia. Mai mult, o serie de însemnări (mai cu seamă observațiile din zona politicului) par a fi scrise la zi, sub impresia evenimentului și, de aceea, țin mai degrabă de specificitatea unui jurnal decât de perspectiva retrospectivă pe care o
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
Tineri fragili și puternici. Care visează. De cînd sînt mici. Tineri care diferă de cei din generația lor, studenți la teatru. Tineri care au coborît într-un teatru ca să cînte. Și să încînte. Care au pus astfel umărul să se structureze și să se nască un festival neconvențional, pentru ei, pentru noi cei dinafara breslei lor. Un festival fără pretenții, fără premii, un festival cu repertorii grele, un festival care i-a adus și ne-a adus împreună. Într-un teatru
Spații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9972_a_11297]
-
Din această perspectivă, a operei, scriitorul aderă mai curând la o lume a Tatălui, "guvernată de logos, de sens și de lege", decât la cea maternă, "populată de fantasmele și iluziile eului". Cea din urmă, saturată de imagini fluide, se structurează după geometria săbiilor trase (titlul unui articol al lui Dimov despre Ion Barbu mi se pare întru totul relevant) a celei dintâi. Spre deosebire de creația poetică, strânsă în volume după mulți ani de gestație, scrisorile de dragoste ale lui Leonid Dimov
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
workshop-uri. În cadrul celor patru workshop-uri, studenții masteranzi și-au prezentat proiectele elaborate în echipă pe cel puțin două din cele patru activități de consiliere. Proiectele premiate conțin idei noi, creative, materiale publicitare cu conținut și formă deosebit elaborate, sunt bine structurate sub aspectul definirii obiectivelor, acțiunilor, resurselor utilizate. (*Proiectele de consiliere individuale și pe echipe se păstrează în arhiva proiectului). Proiectele de consiliere elaborate de studenți și supervizate de specialiști au fost implementate prin activitățile proiectului cu promoția 2010 și 2011
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
studiile și cu eseurile e altfel. Ideea îți vine, mai trebuie însă să-ți pice și fisa. Trebuie să ai momentul de inspirație, și în cazul lor. Adică, poți să ai o materie imensă, dar care încă nu ți se structurează singură. Iar ea trebuie să ți se structureze singură, să găsești compartimentele în care să o împarți. Acolo este foarte multă muncă, firește, dar fără inspirație ea nu există. Eu am crezut, la început, că voi putea trișa și că
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
vine, mai trebuie însă să-ți pice și fisa. Trebuie să ai momentul de inspirație, și în cazul lor. Adică, poți să ai o materie imensă, dar care încă nu ți se structurează singură. Iar ea trebuie să ți se structureze singură, să găsești compartimentele în care să o împarți. Acolo este foarte multă muncă, firește, dar fără inspirație ea nu există. Eu am crezut, la început, că voi putea trișa și că, atunci când nu-mi mai vin poemele, fac cercetare
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
în procesul elaborării lui, poate fi chiar acesta: Ilie Boca este unul dintre cei mai importanți pictori români contemporani. Opera sa extrem de variată și de o bogăție rar întîlnită, atît în ceea ce privește întinderea propriu-zisă cît și anvergura ei lăuntrică, s-a structurat, de-a lungul a peste trei decenii, în jurul unei viziuni perfect unitare și al cîtorva coordonate mari. în primul rînd, pictorul și-a identificat spațiul de interes în zona de confluență a unui anumit spirit popular, ingenuu și lipsit de
Ilie Boca la Eleusis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9040_a_10365]
-
cu vize "imperialiste". Democrația fundamentată pe regulile pieței libere are însă capacități de autoreglare ce au impus apropierea, treptat, renunțarea la conflictele pentru "sfere de influență" exclusive în favoarea armonizării economice supranaționale. A contat desigur și presiunea exercitată de categoriile sociale structurate în interiorul comunităților, susceptibile de a fi atrase de mișcări politice extremist-etatiste, de tip fascist sau comunist. Diversele "piețe comune" (ale cărbunelui, oțelului etc.) realizate de Occident au dus la uniformizarea, lentă dar fermă, a nivelului de trai și, implicit, a
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
invers, cu accent pe valori și pe durabilitatea lor, într-o clasicitate esențială, fără constrângerile și convențiile clasicismului. Devine, astfel, explicabil de ce literatura română, cel puțin în timpul regimului comunist, s-a regăsit în modelul Doinaș. Fiindcă, lăsându-se citită și structurată într-un anumit sens de el, îl asimila de asemenea, dar fără efort, reconfirmându-și, printr-o vastă și profundă operă de autor, categoriile și structurile. În studiul lui Virgil Nemoianu, cu capitole scrise la diferite vârste, dar cu o
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
fără ca substanța operei să fie văduvită (fapt care s-a și realizat). Arta dialogului - o artă dificilă în operele narative, pîndită mereu de artificial - atinge dintr-odată, în primul nostru roman semnificativ, un nivel surprinzător. Intuiția lingvistică a lui Filimon structurează dialogul. Dincolo de naturalețea și de vivacitatea replicilor, nu remarcăm la el nici o stridență, nici o notă falsă, nici un neologism deplasat; limbajul epocii fanariote se reconstituie parcă de la sine, fără imixtiuni contemporane. Dacă ne gîndim că romanul lui Filimon a apărut concomitent
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
ei. Dincolo însă de excelența capitolelor și paginilor sale, Singura critică ridică niște probleme și inventariază aspecte ce mi se par esențiale pentru actul critic în sine, independent de conjunctura exercitării lui. Iar apoi, la un al doilea palier, cartea structurată pe baza unor valori și principii ferme ale criticii face mult mai vizibile abaterile, compromisurile, demisiile din epoca literară a anilor '80, întru totul comparabile cu demisiile, compromisurile și abaterile din ultimul deceniu. Cu alte cuvinte, autorul căruia i s-
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]