744 matches
-
atrăgătoare pentru istoricii francezi și grație capacității ei de a restitui ambianța cotidiană a vieții sociale (le vécu) și, până la urmă, umanitatea Însăși a unei epoci, cu tot ceea ce o particulariza mai profund. Devenind antropologică, istoria a „transferat” temele și structuralismul metodologic aplicat de Lévi-Strauss și elevii săi comunităților arhaice la societățile premoderne, care au Început să fie examinate, cum procedau antropologii, atât din unghiul cadrelor materiale de viață care le erau proprii, cât și al reprezentării lor sociale, ca imagini
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
academice. Retrospectiva istorică asupra evoluției studiilor modei îmi permite să afirm că sociologia modei este o disciplină tânără, fundamentată teoretic în deceniul al șaptelea al secolului trecut. La acea vreme, interacționismul simbolic, prin Herbert Blumer, Ervin Goffman, Gregory Stone, și structuralismul, reprezentant de Roland Barthes, Dick Hebdige, John Hartley, se afirmau în perimetrul unor discipline precum psihologia socială, semiotica, sociologia și studiile culturale. Acestea sunt de fapt și orientările teoretice care vor oferi alternative explicative la teoria trickle-down: moda nu este
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
este un complex general care influențează fiecare semn în parte, devenind astfel un sistem autonom, cuvintele exprimând originea, etimologia și focalizând istoria comună a omului. Această focalizare care iese oarecum din demonstrația pe care ne-am propus-o a creat structuralismul, care extinde semnele lingvistice către toate acțiunile umane ce au un înțeles convențional, o semnificație ce poate constitui obiectul hermeneuticii. În lumea lui Claude Lévi-Strauss sau în interpretarea viselor și structurile subconștientului din lucrările lui Jacque Lacan 198 apar investigații
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de a se analiza el singur: cunoaște-te pe tine însuți. Aici intervine teoria semnelor și tălmăcirea a ceea ce au ele ca înțeles, semnificație în raport de lumea materială sau cu conștiința umană. Deci teoria freudiană, nonexistențialistă după Marx, include structuralismul, empiricismul în care credințele și dorințele își asumă rolul determinant asupra viitorului unui om. Cercetarea științifică trebuie să aducă explicații cauzale, să identifice punctul obiectiv în care acești factori pot fi recunoscuți și studiați. Dacă fenomenologiștii și existențialiștii aduc argumentele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cultura europeană un fundament conceptual imposibil de eludat pentru omul contemporan asupra căruia se răsfrâng tensiuni ca globalizarea intelectuală versus tradiție națională. Miturile, care dintotdeauna i-au preocupat pe filosofi, fac obiectul unor cercetări ce și-au asumat diferite metode (structuralism/semiotică, antropologie culturală, psihanaliză) și continuă să fie declanșatoare de text artistic. Pentru a identifica sensul originar al termenului mythos în Grecia antică ar trebui să se ia în considerație etimologia acestuia, având în vedere concepția platonică. Termenul mythos trebuie
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
visual arts: proceedings of the 1966 animal Spring Meeting of the American Elhnological Society, Seattle-London, University of Washington Press, 1967. - Paul LARIVAILLE: "L'analyse (morpho)logique du récit", Poétique 19, Paris, Seuil, 1974:368-388. - Tzvetan TODOROV: Qu'est-ce que le structuralisme, 2. Poétique, Paris, Seuil, coll. Points, nr. 45, 1968: 77-85. 4. Structura secvenței argumentative 4.1. De la perioadă la secvență Trecem de la o simplă perioadă argumentativă (suită de propoziții legate prin conectori argumentativi) la o secvență argumentativă atunci cînd ne
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lingvistici-cutie cu unelte care nu joacă un "veritabil rol euristic" (2004: 30) care i se cuvine. În perspectiva dezvolatată aici am putea spune împreună cu el că: Recursul la lingvistică nu este numai recursul la o utilare elementară sau, ca în structuralism, la cîteva principii de organizare foarte generale; ea constituie un adevărat instrument de investigație: acolo unde unii se mulțumeau să valideze cu noțiuni de gramatică descriptivă comună concluzii fundamentate de o simplă înțelegere subtila a textului, devine imperioasă elaborarea unor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Karlheinz 1977: "Identité du discours et transgression lyrique", Poétique 32, Paris, Seuil, 422-441. SZONDI Peter 1989: Introduction à l'herméneutique littéraire, Paris, éd. du Cerf. TITZMANN Michael 1977: Strukturelle Textanalyse, München, Fink, UTB. TODOROV Tzvetan, 1968: Qu'est-ce que le structuralisme, 2. Poétique, Paris, Seuil, col. Points, nr. 45. - 1978: Les genres de discours, Paris, Seuil. - 1981: Mikhaïl Bakhtine: le principe dialogique. Écrits du Cercle de Bakhtine, Paris, Seuil. TOULMIN Stephen Edelston 1993 (1958): Les usages de l'argumentation, Paris, PUF
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vor exista, în cadrul oricărei culturi, practici "reziduale", lipsite de funcționalitate, păstrate în virtutea tradiției, care nu sunt mai puțin relevante pentru înțelegerea culturii respective decât practicile funcționale ale acesteia. 2.13. Constrângerile asupra percepției Acest scurt subcapitol prezintă anumite contribuții ale structuralismului la problematica abordată în cadrul prezentului demers, mai precis influențele culturii asupra percepției. Plecându-se de la percepția culorilor, se constată că aceasta este diferită la oameni provenind din culturi diferite. Așadar, dacă ochiul, și în spatele lui spiritul, joacă un rol activ
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care Proust sau Céline își construiesc frazele facilitează accesul la viziunea pe care acești scriitori o au asupra lumii. În anul 1960 s-a produs o transformare fundamentală care a contribuit la declanșarea crizei din domeniul stilisticii: sprijinindu-se pe structuralismul lingvistic, unii cercetători au dorit să studieze textul "prin el însuși și pentru el însuși", fără a ține seama de alte aspecte, precum conștiința sau biografia autorului. Ca reacție, numeroși specialiști în literatură au denunțat, în aceste condiții, un "imperialism
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și pentru el însuși", fără a ține seama de alte aspecte, precum conștiința sau biografia autorului. Ca reacție, numeroși specialiști în literatură au denunțat, în aceste condiții, un "imperialism lingvistic". Totuși, în aceste lucrări care se revendicau pe atunci din structuralism, se făcea prea puțină "lingvistică", în sensul unei discipline care ar fi studiat proprietățile limbilor naturale: nu se punea problema grupurilor nominale, a determinării, a aspectului, a tematizării..., nici măcar a dialectului, a variațiilor, a intonației etc. Se manipulau în special
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ori, vocabularul studiat nu făcea parte din structura sintactică sau textuală, ci era considerat o rețea de unități decontextualizate, presupusă a fi reprezentativă pentru operă. Lingvistica structurală, ca lingvistică a semnului, favoriza acest tip de cercetare. O dată cu dispariția entuziasmului față de structuralismul literar, lingvistica s-a recentrat pe faptele de limbă. Între anii 1960 și 1970, numeroși cercetători analizau atât limba, cât și textele literare; ulterior, această trecere de la literatură la lingvistică s-a făcut tot mai rar. Doar poetica (în calitate de știință
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
literatură. O asemenea problematică garanta accederea la operă. De acum înainte, apelul la lingvistică nu mai înseamnă doar recurgerea la o serie de instrumente gramaticale elementare (ca în stilistica tradițională) sau la câteva principii de organizare foarte generoase (ca în structuralism), ci se constituie într-un adevărat instrument de investigație. Făcând o analiză din punctul de vedere al enunțării, descoperim fenomene lingvistice de o mare finețe (modalități, discurs indirect, polifonie, temporalitate, determinare temporală, meta-enunțare...), în care referința la lume și înscrierea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
s-a concretizat În doctrina revistei Contimporanul (condusă de Ion Vinea) și În integralism, bazat pe o fundație constructivistă și combinând elemente din alte curente de avangardă precum suprarealismul sau futurismul. Curente literare după 1947 (Secolul XX) proletcultism; realism socialist; structuralism; teatrul absurdului; postmodernism; poststructuralism; feminism; optzecism literar; fracturism; deprimism; prezenteism. (Secolul XXI) Generația 2000 Repere: curent literar, activitate literară, scriitori, clasicismul, dadaismul, modernismul, traditionalismul, romantismul, simbolismul, expresionismul, arta, literatura, Franta, Europa, concept literar, specii literare... COMENTARII LITERARE POEZIE ION HELIADE
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
publicului 78. Schimbarea graduală a atenției de la mesajul autorului la cel al textului și, în cele din urmă, al cititorului, de-a lungul unei istorii ce se întinde de la critica tradițională (ce privilegia intenția creativă, biografia și psihologia autorului) la structuralismul anilor '50 (care analiza textul ca un sistem de coduri semiotice) și până la poststructuralismul ce a urmat anului 1968 (care pune accentul pe cititor și comunitățile de cititori), a permis o actualizare a modelului informațional autor- text-cititor prin adăugarea programelor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
gen de tactică prin care sunt studiate genealogia, definiția și funcțiile vieții cotidiene postmoderne. Tendința de a se înlocui modelul textual al lumii cu unul pictorial, după o perioadă de dominare a discuțiilor intelectuale de către mișcările bazate pe lingvistică ale structuralismului și poststructuralismului, a dus la apariția unei teorii a imaginii care ar presupune înțelegerea poziției spectatorului, care privește, observă, supraveghează ori experimentează plăcerea vizuală, în raport cu poziția cititorului, care descifrează, decodează și interpretează, punându-se în același timp problema că experiența
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
au aliniat anumitor forme de activism și argumentare politică directă. Având un caracter interdisciplinar, această nouă disciplină apela la intuiții conceptuale și metode analitice din cele mai diverse domenii și curente, cum ar fi sociologia, teoria socială, antropologia, psihanaliza, semiotica, structuralismul, teoria critică, filosofia post-structuralistă și studiile culturale 222. Una dintre aceste intuiții conceptuale ale noii istorii a artei o reprezintă "descoperirea politicii vederii", teoretizată de Norman Bryson în eseul său The Gaze in the Expanded Field (Privirea în câmpul extins
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Întrucât prezența unui simbol are caracter măcar potențial, dacă nu actual, "noțiunea "influenței" respinge tezele gemene potrivit cărora, pe de o parte, nimic nu este corelat cu nimic (culturalism) și, pe de altă parte, că totul este determinat de câte ceva (structuralism)"793. Mai mult, dacă, așa cum am constatat, faptul că nu există nici un fel de legătură necesară între o expresie ideologică și clasa socială căreia un individ îi aparține nu împiedică posibilitatea schimbării sociale, din punctul de vedere al retoricii critice
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de asemenea identitățile care sunt în curs de redefinire pot influența evenimentele și circumstanțele. După cum sugerează unii autori, identitățile evoluează între anumiți parametri. În privința caracterului construit al identității, noile abordări și teorii apărute în relațiile internaționale, constructivismul, feminismul sau post structuralismul, asumă, în primul rând, acest aspect. Însă, nu există consens cu privire la forțele și dinamicile implicate în construcția identitară, ca să nu mai vorbim despre un acord în ceea ce privește abordarea metodologică. Multe întrebări cheie rămân nesoluționate în privința proceselor construcției sociale. Acceptându-se faptul
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a interveni sporitor în câmpul realității. Reflexivitatea urmează și ea acest model și elaborează structura internă (ca sistem de relații inter-elementare al personalității), solidarizând creator părțile și decantând un gen al esenței care este legat de conceptul de configurație spirituală. Structuralismul de secol XIX a impus o accepțiune "statică" a acestui concept, o înțelegere care tinde către o viziune stabilă a relațiilor reciproce inter-componente, pe când cel al secolului XX îi adaugă o determinare sistemică și organică (el desemnând un "tot format
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dintre rezultatele acestui drum, iar printre efectele psihologice ale stabilității ei regăsim și unicitatea coezivă a personalității (echivalent al "puterii Eului"). Scopul configurațional ghidează apoi preocuparea obligatorie a conștiinței cu un efort auto-rezumativ (fără nici un implicat de limitare sau reducție). Structuralismul secolului XIX a impus accepțiunea statică a termenului de structură, pe când cel al secolului XX a introdus accepțiunea sistemică și organică. Diferența dintre cele două sensuri ajunge să fie decisivă în perspectiva înlocuirii tipului de înțelegere a fenomenologiei multor realități
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Oxford, 1975. Mackie J.L., "Subiectivitatea valorilor", în Valorile și adevărul moral, Valentin Mureșan (ed.), ed. Alternative, București, 1995. Mead George Herbert, Mind, Self and Society. From the Perspective of a Social Behaviorist, University of Chicago Press, Chicago, 1934. Nemoianu Virgil, Structuralismul, Editura pentru Literatură Universală, București, 1967. Nozick Robert, "What is wisdom and why do philosophers love it so?", în The examined life, Touchstone Press, New York, 1989. Piaget Jean, Tratat de logică operatorie, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1991. Priest G.
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
20. 3 G.H. Mead, Mind, Self and Society. From the Perspective of a Social Behaviorist, University of Chicago Press, Chicago, 1934, p. 134. 4 Alexandru Dragomir, Caietele timpului, ed. Humanitas, București, 2006, pp. 195-196. 5 Lalande citat de Virgil Nemoianu, Structuralismul, Editura pentru Literatură Universală, București, 1967, p. 20. 6 Tripartiția le aparține autorilor Andrew Brook și Paul Raymont și este detaliată în articolul "Unity of consciousness", din Stanford Encyclopedia of Philosophy, http://plato.stanford.edu 7 Rene Descartes, Meditations on
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
această continuă căuatre a unui echilibru între antiteze, poate fi constatat totuși un mai pronunțat interes pentru totalitate și "configurare", ca sinteză. Îl putem privi, c aatare, în bună măsură, pe Harald Höffding ca pe un înaintaș al gîndirii favorabile structuralismului evident, de o factură nu tot atît de formalistă cum avea să se dezvolte acest curent în a doua parte a secolului trecut. După ce și-a publicat Etica (1887), încecînd, o dată mai mult, o a treia cale între metafizică și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
secol XXI: școală structuralista (inclusiv glosematica), cea generativ-transformațională, orientarea pragmatică, lingvistică textului și/sau analiza discursului. Integralismul lingvistic implică o atitudine antipozitivistă extrem de originală, modernă și unitară care recuperează tot ceea ce a fost eliminat sau pus între paranteze îndeosebi de către structuralism. Această orientare, care în mod normal ar trebui să domine lingvistică secolului al XXI-lea, ar putea fi definită, în esență, ca un poststructuralism polifonic cu un puternic fundament și cu frecvente inserții de teorie și filozofie a limbajului că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]