724 matches
-
43 Spania, 67 a sta, 133 stană, 133 stare, 133 stat, 133 stăpân, 66 stâlp, 133 stână, 133 stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain, 56 talaz, 130 tarabă, 56 tare, 109 a tăia, 56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie, 56 tău, 103 a târî, 43 târn
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bujori! U iu, U iu iu! Nănașii ies din casă, se alătură alaiului și pleacă cu acesta la casa mirelui, unde tinerii nuntași întrețin atmosfera de veselie strigând de data asta versuri potrivite mirelui: Dulce-i gura mirelui, Ca boaba strugurelui, Ca o boabă de cireașă, Știe miresuca noastră ! U iu, U iu iu ! * La cîte-o nuntă, vre-un nuntaș mai țepos, o fi știind el de ce, mai strigă uneori și câte una din acestea : Nime-n lume nu se-nșală Ca
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
spus că „tovarășile” roagă să le se permită ca la plecare fiecare femeie să ia câte un ciorchne să ducă acasă la copiii care știu că mama a fost la cules de vie și așteaptă și ei să guste un strugure. Fratele Dinu, care știa că la cules de vie, pentru o zi lucrată se da o găleată de struguri, cam 7-8 kilograme, s-a bucurat că femeile au procedat legal și le-a aprobat, cu prevderea ca nici una să nu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
timpul să luăm masa și ne întinde la fiecare câte o frunză mare de brusture. „Aici veți pune ofrandă către Urusona” ne comunică și începe să ne împartă din mâncare la fiecare. „Puneți fiecare pe frunză câte șapte boabe de strugure, un măr și o bucată de cozonac”, adăugă, făcând și el același lucru. Odată frunzele cu ofrande pregătite, invocă spiritele strămoșilor Tsachilla, apoi ne face semn să depunem ofranda în apă, mulțumindu-i Urusonei pentru că ne-a primit în compania
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mai înainte vehement, e înlocuit de meditația asupra condiției umane. Memoria decantează emoția nostalgic, dezvăluind secvențe de amintiri. Nostalgia obârșiilor devine totodată speranță a continuității generațiilor: „Veți aduna toate dealurile-acum de prăsilă / Și vă veți înmulți precum albinele, roiuri, / Un strugure până când vi se va aprinde pe creștet / Și vă veți trezi toți într-un strugure, / Dintr-un strugure până când / Vi se trag și luminile ochilor. // Și vă veți întoarce tot mai mulți acasă, / Veți întări pe rând terasele cu viță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
secvențe de amintiri. Nostalgia obârșiilor devine totodată speranță a continuității generațiilor: „Veți aduna toate dealurile-acum de prăsilă / Și vă veți înmulți precum albinele, roiuri, / Un strugure până când vi se va aprinde pe creștet / Și vă veți trezi toți într-un strugure, / Dintr-un strugure până când / Vi se trag și luminile ochilor. // Și vă veți întoarce tot mai mulți acasă, / Veți întări pe rând terasele cu viță, / Ca niște plaje ale sufletului, verzi, / Peste care marea să sufle” (Legea viei). Unele texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
Nostalgia obârșiilor devine totodată speranță a continuității generațiilor: „Veți aduna toate dealurile-acum de prăsilă / Și vă veți înmulți precum albinele, roiuri, / Un strugure până când vi se va aprinde pe creștet / Și vă veți trezi toți într-un strugure, / Dintr-un strugure până când / Vi se trag și luminile ochilor. // Și vă veți întoarce tot mai mulți acasă, / Veți întări pe rând terasele cu viță, / Ca niște plaje ale sufletului, verzi, / Peste care marea să sufle” (Legea viei). Unele texte sunt alegorii (Ploaia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
un bătrân slăbănog, aproape chel, cu excepția unui cerc de păr cărunt, rar și lung ce-i atârna la spate. Deși era uscat, avea un pântece proeminent, și o groază de vinișoare albăstrui făceau din nasul lui un bob mare de strugure copt. Felul de a se îmbrăca era simplu, dar țesătura era de cea mai bună calitate. Ne-a măsurat din cap până-n picioare pe fiecare-n parte, apoi a ridicat un deget tremurător spre mine și a glăsuit: - Ești leit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de grup a fiecărei echipe. O metodă ce pune accent pe realizarea de corelații și facilitează realizarea de conexiuni între idei, activând gândirea liberă a copilului, este “Ciorchinele”. Metoda urmărește completarea bagajului informațional, redarea grafică sugerând imaginea unui ciorchine de strugure. “Turul galeriei” este o altă metodă folosită în activitățile de învățare prin cooperare și care stimulează gândirea, creativitatea și învătarea eficientă. Copiii au ocazia să-și exprime liber opiniile. În cadrul activității copiii realizează - în grupuri de 5-6 participanți - postere legate
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurora Maria GĂINESCU, Florentina GENERALU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93134]
-
lor, dansînd în jurul Teascurilor Vinului. Dansează-n jurul muribunzilor și urletul îl beau și geamătul; Prind în potire de-aur țipetele; din mînă-n mîna și le dau. Acestea sînt zburdălniciile iubirii și-acestea dulcile-ncîntări ale jocului iubirii: 770 Lacrimi ale strugurelui, nădușeala cea de moarte a Ciorchinelui, ultimul suspin Al celui tînăr blînd ce-ascúltă a' lui Lúvah ispititoare cînturi. Întunecatu-s-a Omul cel Veșnic întristat și-o mantie de iarnă-acoperi Colinele. El spuse, "O Tharmas, înalță-te! și O Urthona
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mure; nasol; necaz; necomestibil; negustos; neplăcere; neprietenos; nesimțire; nostalgie; om; papile gustative; pepene; perfect; pervers; pișcăcios; îmi place; plăcut; plete; puțin; rece; repulsie; roșie; roșii; sărat; sarcină; sare de lămîie; săgeată; scînteia; sec; sentiment; soacră; soarta; soartă; straniu; strîmbare; strîmbat; strugure; super; și mai nasol; tare; transpirație; țigări; vechi; viața; violet; vișină; vișine; vitamina C (1); 718/141/41/100/0 acum: aici(100); prezent(72); imediat(61); moment(40); mîine(33); azi(28); timp(22); niciodată(21); atunci(19); în
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
paradox; perseverență; plasă; plecat; plimbare; atît poate el; pomană; poșta; povață; prinde; profesie; pune; a putea; pungă; punte; rabdă; rafinament; răul; regal; respect; rezistent; ridica; a ridica; sacoșă; sărat; scaune; scăpa; sceptru; sclav; șef; serviciu; somptuos; spate; stăpîn; statut; steagul; strugure; suport; a suporta; teatru; la tine; a tîrî; tîrîie; tot; traistă; treabă; trecut; umbla; undeva; venit; viața; viață; vino; vînt; vîntul (1); 749/260/89/171/1 dulce: ciocolată (109); amar (80); miere (67); zahăr (61); prăjitură (53); bun (50
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nervos; nesortit; Nicoleta; nou venit; nu; o persoană; obligații; onorat; persoană dragă; persoane; plăcere; plăcut; plus; poftă; poftit; politețe; povață; prăjitură; prăjituri; preș; prietena; prietenii; prilej; primire; primitor; respectuos; revedere; risipă; rușine; să stea acasă; servește; slugă; slujbă; sosit; sta; strugure; surprindere; tanti; timid; trăit; treabă; vacanță; valiză; vase; văr; vecin; vecina; venit; vizita; vizite; zîmbet (1); 802/193/63/130/0 obicei: tradiție (231); datină (54); prost (41); obișnuință (27); tic (19); tradiții (15); rutină (14); străvechi (12); ritual (12
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
încărcat; măreție; mediu; cu mere; de mere; metaforic; meu; mîncare; muguri; nalt; nemaipomenit; odihnă; păr; pere; piersici; portocale; posibilitate; prieten; primăvară; prosperitate; prospețime; puf; ramuri; rădăcină; recoltă; renaștere; ceva care dă roade; rodit; rodnic; rotat; salcie; salcîm; simplu; spiriduș; structură; strugure; sus; școală; tei; tinerețe; tînăr; trăinicie; trunchi; umbra; uscat; vegetație; veșnic; de viață; vietate; al vieții; viu; vrabie; vreme(1); 795/136/51/85/0 popă: biserică (193); preot (137); părinte (51); credință (38); negru (31); slujbă (24); religie (23
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
risipi; roadă; rufe; rupe; scăpa; semnătură; sfaturi; siguranța; siguranță; sîrguință; soartă; spînzurătoare; stoarce; străpunge; strîmt; strîngăreț; strîngător; sufocare; sufocă; sugrumare; șurubul; tainic; taur; termina; timp; toamna; trage; umeri; urît; ușă; vesela; viitor; voință; zgîrcenie (1); 796/301/94/207/0 strugure: vin (252); dulce (81); poamă (55); fruct (54); vie (38); must (22); ciorchine (21); toamnă (20); acru (15); bun (12); gustos (12); alb (11); boabe (11); mov (8); fructe (7); copt (6); mîncare (6); vulpe (6); dulceață (5); gust (5
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de vie (5); bob (4); de poamă (4); Moldova (4); stafide (4); suc (4); bobițe (3); bogăție (3); cireașă (3); negru (3); viță (3); aromă (2); baltă (2); beție (2); boabă (2); bobiță (2); bunici (2); piersică (2); sănătate (2); strugure (2); toamna (2); vară (2); violet (2); viu (2); acasă; albastru; amar; aromat; ban; bețiv; bilă; bogat; boltă; brînză; bucurie; bunătate; bunica; căpșune; coajă; cocostîrc; Cotnari; de mîncat; desert; detoxifiere; dietă; distracție; Dobrogea; dulce, fruct; dulci; dulcie; familie; fericit; floare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a ars; mîhnire; monotonie; multicoloră; musafiri; nașpa; noi; noroi; nuci; octombrie; ofilire; paradis; pastel de culori; perfect; ploios; plouă; portocalie; posomorîtă; primăvara; pustiu; putrefacție; răcoroasă; răscumpără; răsfăț; recolta; roșcată; roditor; romanță; rugină; ruginie; scîrboasă; scorțișoară; sentimente; sfîrșit, tristețe; sobrietate; somnolență; strugure; studii; timp; umed; urît; uscat; uscăciune; verde; veștedă; vin; vis; vreme urîtă (1); 814/166/66/100/0 tovarăș: prieten (400); amic (65); prietenie (27); bun (20); coleg (20); camarad (19); Ceaușescu (11); frate (11); încredere (11); partener (10); comunism
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
zilele (1); 782/256/90/166/0 vin: roșu (109); băutură (96); struguri (55); alcool (53); dulce (46); beție (26); alb (16); bun (13); plec (13); sînge (12); petrecere (10); acru (9); beat (9); sec (9); apă (8); bere (8); strugure (8); acasă (7); gustos (7); amețeală (6); licoare (6); plăcere (6); poamă (6); veselie (6); pleacă (5); ajung (4); mă duc (4); gust (4); lichid (4); merg (4); Moldova (4); must (4); romantism (4); țuică (4); vie (4); degeaba (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nebunie; neliniște; nouț; obsesie cromatică; ochi; om rău; om; orange; orhidee; panseluță; parașută; partid; păr; perfect; pix; ploaie; portocaliu; pozitiv; problemă; provocare; pumn; purple; raze UV; reacție; repulsie; Rogvaiv; scurta; sintetică; smarald; somn; stacojiu; steag; stele; stînjenei; stînjeniu; strălucire; strălucit; strugure; suav; sumbru; superb; surîs; tărie; Timișoara; toporaș; toporași; tren; tricou; tristețe; ultra; unghii; vesel; viață; vînătăi; vioi; viziune; vopsea; vrăjitoare; vulgar; zîmbet (1); 708/185/56/129/0 vis: somn (105); frumos (72); dorință (64); coșmar (55); noapte (38); speranță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Măriuca Spiridon, aceasta din urmă va aduce în familia Brăescu o notă de dulceață a firii cu totul rară. Se spune că Măriuca Brăescu era chemată în sat să prindă roiurile de albine: le desprindea cu mâna de pe creangă, imensul strugure negru și electrizat, vorbindu- le și așezându-le ușor în buduroiul frecat pe dinăuntru cu plante aromatice. Fiul ei, despre care am vorbit, Nicolae Brăescu, muzician și magistrat, o moștenea în această privință. În acel an, Facultatea de Medicină din
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
scandalul delicat al nostalgiei. Lipsit de mobilitatea pe care i-o imprimă celelalte două timpuri, prezentul e un timp mort. * Trăiești în inconștiență atîta timp cît nu-ți cunoști sfîrșitul. Cînd îți va fi dat să mănînci ultimul bob de strugure? Oare îți vei da seama că e ultimul? * Îmi e milă de acele mistere mici, umile, pe care nu e nimeni ispitit a le dezlega. * Ani, zeci de ani, a strigat în tine o tinerețe prelungită de care-ți era
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
murg:/ Cea din fruntea șiragului era aievea/ Cele din ea se-ntrevedeau ca-ntr-o negură." (Aducătorul de pită, p. 148) Altundeva, același țăran predispus la reclădirea universului se insinuează în tot ceea ce mâinile lui ating: în fiecare bob de strugure se străvede câte un nou, miniatural, Iancu Arsene. La finalul poemului, pârgul e complet, o nouă „seminție" a luat naștere, fără a se mai ști care cui îi e părinte. E una din cele mai rezistente imagini ale volumului. E
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
în armată, unde vechii și incompetenții ofițeri de pe vremea lui Ceaușescu, ajunși astăzi colonei și generali, știu că într-o armată competitivă, de nivel mondial, ei n-ar avea ce căuta - pentru că expertiza lor e legată de știulete, ciorchinele de strugure, mustățile sfeclei și bulbii de cartofi -, în instituțiile publice, deversând de milogi obișnuiți să aștepte bacșișuri de la buget. în halul în care a ajuns, cu o populație demoralizată și cu o clasă politică hoață și escroacă, în România gesturile de
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
cu tutun din Țările de Jos/ toate o amețesc și o fac mai ușoară. cînd/ își ridică privirea pe unul din rafturi/ într-un borcan cu ploaie o mică făptură aidoma ei/ dar nu mai mare decît un ciorchine de strugure./ cornul încă moale/ și transparent departe de a fi/ o lance e încă bont pe frunte. ea simte primejdia/ de altfel e timpul să se întoarcă. dincolo de ușă/ înaltă și bombată ușor o altă ușă: tapiseria” (Poveste cu licornă). Sub
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
face vie/ cum o casă care altminteri se părăginește/ care altminteri se stinge cum o lumânare.” Mișcarea poeziei din acest volum este una de recul, impulsul descriptiv, obiectiv, se răsfrânge de fiecare dată asupra lui însuși, devenind oglinda propriei subiectivități: „Strugurele/ ciorchin/ de ochi/ ce te privesc/ ca și cum n-ai exista” (În vie). Versurile sumare, inegale ca expresivitate, se întrupează dintr-o înlănțuire de corespondențe, țintind să cuprindă totul, să recreeze o armonie pierdută, să unifice percepția - încercare pe cât de îndrăzneață
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]