782 matches
-
irisului poate produce îngroșarea retinei și depigmentările stratului epitelial al irisului. Complicația cea mai severă ce afectează irisul este rubeosis iridis, o proliferare de neovase în regiunea iriană. Inițial, aceasta se observă pe marginea pupilei, îmbrăcând aspectul "în ciorchine de strugure". Proliferările vaselor se pot extinde. Apariția țesutului fibros în regiunea unghiului de filtrare poate conduce la sinechie anterioară, închiderea unghiului se poate complica cu glaucomul neovascular. După obstrucția venei retiniene (cauză de glaucom în 36% din cazuri), glaucomul neovascular din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
se ajunge aici, "trebuia cel puțin o plantă sau un fruct care să faciliteze această trecere în asemenea măsură încât tranziția de la cules la agricultură să se fi petrecut pe nesimțite"6. Astfel, omul a trecut pe nesimțite de la culegerea strugurelui sălbatic (lambrusque sau lambruche) la cultura viței de vie. Dar "cultura viței de vie s-a practicat inițial pentru producerea unui fruct, trecerea către viticultură făcându-se, fără îndoială, de-abia după o lungă evoluție"7. Această evoluție s-a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
primul viticultor, chiar mai mult decât Noe. Osiris era văzut ca un zeu civilizator care i-a învățat pe egipteni cultura viței de vie. Vinul era privit ca un dar al lui Osiris. Un mit21 povestea că primele boabe de strugure s-au născut din ochii negri și strălucitori ai lui Horus, zeul cu cap de șoim, deseori prezentat ca fiu al lui Osiris și Isis (al cărei nume egiptean era Akmos, Ast sau Eset), care a fost percepută drept Mama
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
butași au fost introduși de misionarii anglicani și de misionarii catolici francezi. Creștinismul, în special catolicismul cu vinul liturgic și cu sutele sale de milioane de credincioși, a contribuit fără îndoială mai mult decât oricare altă religie la răspândirea "sângele strugurelui" (sanguis uvae)114 în Lumea Nouă. II. Vikingii în America Continentele americane au fost populate de către mongoloizi (termen desuet astăzi), care au traversat strâmtoarea Bering, sau Behring, pe uscat și pe jos și care, odată instalați în aceste noi teritorii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
contribuit la expansiunea viticulturii braziliene. Către 1830, peisajul viticol se va transforma total, odată cu sosirea primei varietăți a viței de vie americane, Vitis Labrusca "Isabella". Rezistența acesteia la maladii, rapida ei aclimatizare și productivitatea i-au dat rapid supranumele de "strugure național". În 1994 Brazilia avea o suprafață plantată cu viță de vie de 60 000 ha, o producție de 3 milioane de hl și un consum per capita de 1,77 l. Uruguay posedă pe plan viticol o importanță care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ar corespunde definiției juridice a "vinului", aprobată de guvernele membre, trebuie interzise pe piața internațională. (rezoluția 4 ∕ 1935). După 1973, pentru organizația interguvernamentală (rezoluția nr. 18/73), "vinul este exclusiv băutura care rezultă din fermentarea alcoolică parțială sau completă a strugurelui proaspăt, strivit sau nu, sau a mustului din strugure. Titlul alcoolmetric volumetric dobândit nu poate fi mai mic de 8,5%" (cu excepția condițiilor deosebite, în care va putea fi în mod legal adus la 7%). Este necesar, printre altele, ca
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
membre, trebuie interzise pe piața internațională. (rezoluția 4 ∕ 1935). După 1973, pentru organizația interguvernamentală (rezoluția nr. 18/73), "vinul este exclusiv băutura care rezultă din fermentarea alcoolică parțială sau completă a strugurelui proaspăt, strivit sau nu, sau a mustului din strugure. Titlul alcoolmetric volumetric dobândit nu poate fi mai mic de 8,5%" (cu excepția condițiilor deosebite, în care va putea fi în mod legal adus la 7%). Este necesar, printre altele, ca vinul să fie sănătos, adică să nu fie impropriu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
egiptene, sau mobilierul funerar etrusc și frescele din Pompei care reiau aceste teme ale vinului civilizator. Să nu uităm nici de ruinele cabaretelor din Antichitatea romană, de antrepozitele de vin din Ostia, de mozaicurile bizantine, de mențiunile biblice ale "sângelui strugurelui" (sanguis uvae) și rolul său în cadrul simbolisticii creștine, de opera ordinelor monastice din Evul Mediu, de autorii greco-latini (de la versurile lui Homer la scrierile lui Tacit, trecând prin poezia bahică a lui Horațiu) sau de odele chinezului Li T'ai-Po
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
al IV-lea, la 13 aprilie 1598 în celebrul Edict de la Nantes. 113 H. Johnson, Une histoire mondiale du vin. De l'Antiquité à nos jours, Paris, Éd. Hachette, 1990, p. 352. 114 Cartea Genezei (XLIX, 11) vorbește despre "sângele strugurelui", iar Deuteronomul (XXXII, 14) evocă "sângele ciorchinelui". 115 G. Messadié, Amérique: c'est la guerre!, Paris, Science et Vie, nr. 927, decembrie 1994, pp. 55-58. 116 Proceedings of the national Academy of Science, marți, 9 ianuarie 1996. 117 De la acest
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
zece, depășind 6000 de utilaje la sfârșitul deceniului. Apoi, vânzările anuale au continuat să se învârtă în jurul valorii de 500 de unități, iar îmbunătățirile tehnice au fost foarte ingenioase. Însă principiul a rămas același: mașina scutură via pentru a face strugurele să cadă. Există în jur de 12.000 de mașini de cules în prezent (autopropulsate și tractate) în serviciul Franței. Gironde, Hérault și Charentes sunt podgoriile cele mai bine echipate. Totuși, Bourgogne numără la rândul său 500 de mașini. Champagne
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
posterioara, situate de obicei la nivelul istmului și corpului pancreatic (fig. 301). Uneori poate fi observat conținutul solid în canalul pancreatic principal sau într-unul dintre chisturi, sugerând proliferarea tumorala intracanalară sau intrachistică. Chisturile pot fi aglomerate, dând aspectul de strugure. Arareori se poate observa comunicarea cu canalul Wirsung, dar când aceasta se realizează, diagnosticul este facil. Acuratețea diagnostica este de 92%, superioară ecografiei (82%) sau ERCP (89%) [27]. Leziunile de tip PanIN 3, prezente la 19% dintre pacienții cu IPMN
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
Română Nr. 206. Stonescu Vasile, dr., calea Moșilor Nr. 169. "Sf. Elisabeta", Steflea Calugaru Sofia, calea Victoriei Nr. 142. "Frenkel", Stern Herman, calea Văcărești Nr. 39. Sterie Enescu Evdochie, str. Occidentului Nr. 1. "Rodica", Stoian Ecaterina, calea Văcărești Nr. 198. Strugure Tony, calea Rahovei Nr. 141. "Steaua", Szekely Gloria, str. Mantuleasa Nr. 22. Tabacu Surcel Gloria, spl. Unirii Nr. 132. Tatusescu Aurel, spl. Unirii Nr. 5. Tănase Zoe, str. Izvor Nr. 43. "Crucea Albă", Tănăsescu Elenă, str. Toamnei Nr. 13. Tapu
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
în cîmp albastru, un soldat român argintiu, stînd în picioare și ținînd în mîna dreaptă o lance, iar în cea stînga un scut; în cartierul din dreapta sus, în cîmp argintiu, un spic de grîu auriu, un brad verde și un strugure auriu cu frunză verde; în cartierul din dreapta jos, în cîmp roșu, profil de uzina cu trei coșuri fumegînd, încadrate de patru construcții, toate argintii. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
cetate argintie cu patru creneluri și poartă deschisă; în cartierul din dreapta sus, în cîmp albastru, trei spice de grîu și un segment de roată dințata plasată în partea inferioară, toate aurii; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru, un strugure cu două frunze și circei, totul în auriu; în cartierul din dreapta jos, în cîmp roșu, un profil industrial compus din silueta unei fabrici cu două coșuri și un turn de răcire, totul redat în argintiu. Cartierele superioare sînt despărțite de
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
în cartierul din stînga, în cîmp albastru, o cetate argintie din piatră cu turn în dreapta, din care iese o acvila aurie; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, un segment de roată dințata argintie, un spic de grîu auriu și un strugure auriu cu frunză verde; în cartierul inferior, în cîmp auriu, un stejar în culori naturale așezat pe o terasă verde. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
din stînga, în cîmp albastru, o corabie aurie plutind pe valuri argintii, cu un catarg avînd pe pînză un vultur negru cu pește în gheare, de aceeași culoare; în cartierul din dreapta, în cîmp albastru, un spic de grîu și un strugure cu frunză, totul în auriu; în cartierul inferior, în cîmp roșu, monumentul de la Adamclisi argintiu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL GALAȚI Scut tăiat; cîmpul superior despicat; în cartierul din stînga sus, în cîmp albastru, o ancoră argintie cu odgon auriu, flancata de două stele aurii; în cartierul din dreapta sus, în cîmp albastru, un strugure auriu cu două frunze argintii; în cartierul inferior, în cîmp roșu, silueta combinatului siderurgic redata în argintiu și trei fascii ondulate argintii, plasate spre vîrful scutului. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
JUDEȚUL IAȘI Scut scartelat diagonal; în partea superioară, în cîmp roșu, o retorta și o roată dințata în argintiu peste care se suprapune o bobina textilă în auriu; în stînga, în cîmp albastru, un spic de grîu auriu și un strugure argintiu cu frunze aurii; în partea dreaptă, în cîmp albastru, un vas cu motive specifice culturii Cucuteni în auriu, suprapus central pe o facla cu mîner argintiu și flama aurie; în partea inferioară, în cîmp roșu, un cal de argint
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
jos, în cîmp roșu, un cap de bovina argintiu, cu coarnele aurii; în baza, cartierul este tăiat de două fascii ondulate aurii; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, un braț în argintiu, care ține în mînă un ciorchine de strugure, cu frunză, precum și două frunze de stejar, orientate spre partea superioară a cartierului, avînd la mijloc o ghinda, totul în auriu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
cîmpului inferior, pe roșu, o fascie argintie avînd deasupra patru turnuri crenelate, iar dedesubt două, toate în auriu; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, un pom argintiu cu fructe roșii; în cartierul din dreapta, în cîmp albastru, un ciorchine de strugure auriu cu o frunză verde și circei; în cartierul inferior, în cîmp roșu, o cupă din care iese un jet bifurcat, de apă minerală, totul în auriu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
poartă castrului român de la Porolissum, de culoare argintie. În cartierul din dreapta sus se află soarele sub care sunt reprezentate trei r��uri ale județului: Somes, Crasna și Barcau, toate din argint. În cartierul din stânga jos se află un ciorchine de strugure cu o frunză de vita-de-vie, ambele din argint. Cartierul din dreapta jos prezintă acvila română și inscripția SPQR - Senatus Populusque Romanus, pe argintiu. Semnificația elementelor însumate: Poartă principala - PORTA PRETORIA - a castrului român ilustrează ideea de zonă de legătură a județului
HOTĂRÂRE nr. 540 din 30 mai 2002 privind aprobarea stemei judeţului Salaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142524_a_143853]
-
sub raportul sortimental se stabilesc prin examinarea oficială în câmp a caracterelor morfologice și a însușirilor fiziologice, conform descrierii oficiale a soiului, tipului sau clonei. În plantațiile mama producătoare de coarde de soiuri roditoare se au în vedere și caracteristicile strugurelui. (2) Categoria biologică a materialului de înmulțire va fi aceeași pe toată perioada de existență a plantației pentru plantațiile mama de coarde și de butași dacă cerințele de puritate varietala și stare fitosanitara corespund categoriei. ... (3) Pentru vitele altoite categoria
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 27 noiembrie 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire viticol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146841_a_148170]
-
ngălbenește, Iarba-n câmp se vestejește A, a, a! Acum e toamnă, da! E, e, e! Plăcută vreme e! Struguri, prune, mere, pere, Noi avem după plăcere. E, e, e! Plăcută vreme e! I, i, i! Haideți copii la vii! Strugurele must se face Și nouă mustul ne place. I, i, i! Haideți copii la vii! O, o, o! Cocorii zboară-n stol! Se duc cuci și rândunele Și ne pare rău de ele O, o, o! Cocorii zboară-n stol
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
să zică Rău, rățușca, rămurica, Dar de când băiatu-nvață Poezia despre rata, Rica știe cum să zică Rău, rățușca, rămurica. (Malina Cajal Rica nu stia să zică) S: ne este foarte drag S e-n soare și e-n steag Strugure, sanie, sapă, Toate vor cu S să-nceapă. (de Iulian Olariu) Tata taie lemnul tare Trunchiul este biruit Toată curtea s-a albit De atâtea așchioare. O cămilă cu cocoașă Este rea și nărăvașa Nu vrea strugurii cu coaja Vrea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
este vinul de Piatra, care se as eamănă c u cel de Tokay, dar este inferior Cotnarilor. Teodor Aslan, în Albina Românească nr.7/1845, avea vie la Cotnari (Horodiște și Cârjoaia) decripta câteva din secretele podgoriei: „Se lasă timp strugurelui nobilei varietăți de viță autohtonă „grasă” să se coacă suficient, să se stafidească aproape și să se acopere cu mucegaiul nobil, care pe lângă faptul că indica coacerea, contribuia și la calitate a superi oară a vinului. Și Ion Ionescu de la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]