2,837 matches
-
Gafencu, Ioan Ianolide, arhim. Gherasim Iscu, Sofian Boghiu, Daniil Tudor, Gheorghe Jimboiu, Anghel Papacioc, Marin Naidin, Constantin Oprișan, Traian Trifan, Ilarion Felea, Gheorghe Calciu și alții, cei care, au ucenicit mult în sihăstria temnițelor atee: „Mă simt plin ca un stup de albine harnice într-un an bogat în flori melifere. Mă simt în posesia unei viziuni proaspete a creștinismului și a lumii. Mă simt unit cu toți oamenii în tragedia vieții mele și cred în mântuirea lumii, dar numai prin
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
și flori plesnind , către lumini - O lume calofilă, vegetală, Un cor din orice frunză, și petala, Și ce era frumos, la nesfârșit, Era intrarea-n sala, gratuit ... Mozart Apoi, n-am înțeles nimic. Ce este? Un dans de libelule? Fluturi? Stup? Și-am înțeles târziu că-i o poveste Cu o copilărie fără trup. Numai copiii n-au materie-n joaca. N-au greutate. Numai ei nu știu De ce nu știu de lumea-ntreagă, parcă - Și nici măcar nu știu că nu
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
Sub frunza moartă, anemic, învie-un ciripit Și-un fir de iarbă neagră își regăsi menirea. Născu o virguliță, catrenul scris în grabă Și-așa, turcoazul rănii își desenă destin. Un vers stingher țipă, ca să se afle-n treabă Și stupul răsturnă viesparul cu venin. Ar mai putea o rimă o pâine să dospească, Ori jalea grea a doinei s-aducă înfrunzirea? Ar mai putea-ntre gloanțe metafora să crească? Mai poate face mimul să râdă omenirea? Cărarea-ntinde brațul înspre
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
sosirea echipajelor de poliție și jandar- merie, primii veniți au fost: Doru Diaconu - viceprimarul comunei Roșiile; Nica Marian - pădurar și Vicuță Păsărelu - consătean. În lumina farurilor, ursul a ocolit mașina și a coborât către satul Cherăști-Vale, unde a răsturnat câțiva stupi ai lui Bebe Stanciu. Speriat cu petarde de polițiști și jandarmi, ursul a apucat spre deal, către un cătun și a intrat în grădina lui Sandu Chiriac, unde, la fel, i-a răsturnat stupii. L-au simțit bovinele din grajd
URSUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371308_a_372637]
-
satul Cherăști-Vale, unde a răsturnat câțiva stupi ai lui Bebe Stanciu. Speriat cu petarde de polițiști și jandarmi, ursul a apucat spre deal, către un cătun și a intrat în grădina lui Sandu Chiriac, unde, la fel, i-a răsturnat stupii. L-au simțit bovinele din grajd și răgeau, băuneau, până când stăpânul a aprins lumina și a ieșit în curte. Spaima dracului ! Mai să leșine. Cine mai văzuse urs la noi în sat? Cu câinii, chiote, țipete l-a dotârnit. A
URSUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371308_a_372637]
-
un bob de credință, tu croitorul de ger, Arunci săbii cochete lângă fronturi de maci, Câte ierni le-ai fost mană și câți vulturi săraci Le-au plimbat peste vreme cu lumina în gheare, Poposind pe un ceas dintr-un stup de ninsoare! Ești drumeț de zăpadă, uneori vrăjitor, Și din fulgere simple înrămezi un decor, Mii de sănii albastre duc siberii în spate Când mai toate coboară dinspre nopți răsfățate. Am putea face-o casă în orașul de gheață: Tu
CROITORUL DE GER de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371584_a_372913]
-
derivă și lovise un colier de stânci. Dar aici nu era vreme pentru orânduieli. Toate se petreceau prin prisma unei căderi din turnul penultimilor cascadori. Până și albinele glumeau pe seama uimirii mele. Sculptau în trunchiuri de copac și își instalau stupii acolo. Făceau parte, desigur, din compania lui David. Începusem să cred că, într-o altă viață, mă voi naște înainte de eclipsa cu efect de bumerang, din care vor fi plecat, acum, cocorii... David se înțepase într-un ghimpe. Șchiopăta. Soarele
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
grădină Doar salcâmii-s încă goi, Cocoțat pe o colină, Așteaptă să vină ploi Un rățoi. Pe cărare, voinicește, Urcă turmele de oi, Pe ogor rar ciugulește Fire crude de trifoi Un cioroi. Iedul alb prin iarbă sare, Dintr-un stup se-nalță-un roi, Trage-n baltă o cântare, Tolănit pe niște foi, Un broscoi. Referință Bibliografică: SECVENȚE DE PRIMĂVARĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1559, Anul V, 08 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe
SECVENŢE DE PRIMĂVARĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374974_a_376303]
-
umbla să păcălească: „Ce șiret! Ce calic! Cetertipar! Pune un lucru tot în alt tipar Când încoace, când încolo, o ia De ici, de acolo, câte ceva Și măsluie sufletul și trupul, De nu știi care-i albina și care e stupul?, Că se ascunde mereu după ”belciuge”, “lacăte” și “drugi”. Poetul se luptă necontenit cu îndoiala lui, adresându-se lui Dumnezeu că-l caută ”pentru credință sau pentru tăgadă”. Psalmistul ezită să cadă în genunchi, el vrea să-l prindă pe
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
dădea gata cum intrai în raza ei de acțiune. În mersul lor, aparent dezorganizat, toate își agitau trupurile în fel de fel de mișcări obscene, doar, doar vor atrage atenția băieților care roiau în jurul lor, ca la intrarea într-un stup plin cu miere. -Fetelor, ce ați zice dacă mi-aș prinde un inel cu biluță de limbă ? Ar fi trăsnet, nu ? Se umflă Lory în atmosfera unei inepții ce le lasă” mască “ pani și pe prietenele ei, cu mult mai
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
nivel individual (uitați-vă, vă rog, câte talente, câți studenți români sunt în cele mai bune universități din lume, ce realizări frumoase au așa de mulți!), dar mă tem că disfuncționăm sub multe aspecte, ca societate. Nu funcționăm ca un “stup”, iar dacă nu știți ce vreau să spun, uitați-vă la albine, vă rog, sau la alte societăți care funcționează după principii similare. Uitați-vă la rezultate. Cum se compară? În lumea de aici copiii sunt învățați de mici să
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
școală, adică o echipă din care fac parte și înțeleg de mici că fiecare își apără “house”-ul, echipa adică, ceea ce se și traduce prin “casă” în română. Cred că trebuie să învățăm să ne comportăm și noi ca un stup, chiar dacă uneori trebuie să punem prioritățile grupului înainte de toate. Ideea că “las că știu eu mai bine”, sau “eu sunt mai deștept” - nu denotă întotdeauna o idee mai bună și nici deșteptăciune. Eu sper ca țara să învețe să discearnă
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
au trecut doar cu povară, Dar veșnică și flacără nestinsă Cerți vremea scursă blestemând ocară. Grizoanele ce-s ninse-n tâmpla roasă Te fac icoană sfântă pentru mine, C-ai fost...și ești...și-ai să rămâi frumoasă Aidoma unui stup cu harnice albine. A tale palme crețe de la trudă Sunt ca safire așternute-n rouă, Iar fruntea stropi de muncă îți asudă Voind ca binele din lume să-l lași nouă. Măicuță sfântă, aripă de cer Hodină-ți oasele robite
MĂICUȚĂ, ARIPĂ DE RAI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375509_a_376838]
-
prin fanta de tânguire. 4. Suntem precum tehnicile de vizualizare ale nivelelor pe care se așează ușor informațiile de călătorie. 5. Scrie aici cum descoperi geografia muntelui, cum pădurile își admit generațiile de păsări sau cum povestirea se dilată în stup. Scrie aici cum ne apărăm tăcuți ritmul. 6. Avem o bază de date aleatorie într-o schemă de migrare pentru folosință particulară. 7. Nu mi se spune când apare ecranul plin de ferestre. Îmi par doar cunoscute rapoartele personalizate din
PROCESE DE MIGRARE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372995_a_374324]
-
uneori adevărul. LUAT ÎN BALON • Când spui numai adevărul, nu te mai crede nimeni... Praful de pe toba mică nu se compară cu praful de pe toba mare. • „Eu respect toate tradițiile dar nu chiar ale tuturor". Nu da cu piciorul în stupul de albine și nici cu palma în urs... • Omul are nevoie de doi ani pentru a învăța să vorbească și de 60 pentru a învăța să-și țină gura (Leon Feuchtwanger). • Ai fost luat în balon? Aruncă lestul! • Nu e
ZICERI (165/166) NUMELE ŞEFULUI & LUAT ÎN BALON de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372991_a_374320]
-
Ediția nr. 2313 din 01 mai 2017 Toate Articolele Autorului În urmă cu vreo trei săptămâni, mă aflam la țară, sub un cireș înflorit, ascultând albinele care își porniseră colinda feerică... La câțiva pași, casa era și ea ca un stup, se făcea curățenia cuvenită de Paște... Așa că m-am pomenit cântând din toată inima și din toți rărunchii, să fiu auzit de toți ai casei: Prin livezi albinele Și-au pornit colinda, Ah, de ce n-am zece vieți Să te
PRIN LIVEZI ALBINELE ŞI-AU PORNIT COLINDA... de ION COJA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371109_a_372438]
-
cu pliscul lunguieț, care seamănă cu porumbeii, ce își construiesc prin copaci cuiburile cât mai ferite de celelate păsări și trilul lor "guuuguuușștiuc!" și al altor păsări este o încântare să le asculți. Îmi place primăvara, pentru că albinele ies din stupi și își caută polenul florilor de care au nevoie. Buburuzele roșii, portocalii și de alte culori zboară și ele pe lângă tine. Dacă le vezi undeva pe câmp ele îți poartă noroc, iar dacă le omori, îți aduc ghinion. Fluturii de
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
era nevoie pentru gospodărie și familie. Totuși, într-o zi veni cu un mare curaj acasă, întrucât cineva îl sfătuise să-și întemeieze câteva familii de albine. Rând pe rând, în grădina din fața casei începură să albească o mulțime de stupi, în jurul cărora zumzăiau neîncetat albinele voioase, care plecau și veneau harnice din toate pajiștile înflorite. Uneori albinele erau prea nervoase, mai făceau câte o răzbunare, înțepau pe câte unul dintre noi care li se părea mai deocheat. Motanul casei era
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
făceau câte o răzbunare, înțepau pe câte unul dintre noi care li se părea mai deocheat. Motanul casei era cel mai urgisit, trebuia să se strecoare cu multă precauție când avea treabă pe lângă stupină. Într-o vreme, aveam douăzeci de stupi în grădina din fața casei. Bucuria noastră era în toi când tata se pregătea să scoată miere. Atunci mă trimitea în vale, să aduc centrifuga de la un om din sat. Lua tacticos câte o ramă din stup, o aducea în casă
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
vreme, aveam douăzeci de stupi în grădina din fața casei. Bucuria noastră era în toi când tata se pregătea să scoată miere. Atunci mă trimitea în vale, să aduc centrifuga de la un om din sat. Lua tacticos câte o ramă din stup, o aducea în casă, decojea ceara de căpăcire a fagurilor, punea câte patru rame în centrifugă, acoperea deasupra cu un capac și începea să învârte de o manivelă. Mierea sărea din celule și curgea jos în centrifugă, de unde curgea într-
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
fim atenți cât mâncăm, să nu ni se facă rău de la prea multă miere. Dar erau și situații hazlii hazlii acum când vă povestesc, dar atunci numai hazlii nu erau albinele, fiind întărâtate că li s-a furat munca din stup, ne mai pomeneam seara cu câte una prin pantaloni, prin câte o mânecă de cămașă, sau prin păr. Bâzzzzz!!! Panică, țipete, disperare! Era mai mult spaimă, albinele nu mușcau întotdeauna. S-au întâmplat peripeții multe cu albinele. Chiar de la primul
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
ne mai pomeneam seara cu câte una prin pantaloni, prin câte o mânecă de cămașă, sau prin păr. Bâzzzzz!!! Panică, țipete, disperare! Era mai mult spaimă, albinele nu mușcau întotdeauna. S-au întâmplat peripeții multe cu albinele. Chiar de la primul stup cumpărat, tata a avut probleme. Neexperimentat, ca la început, a cumpărat un roi cu prea puține albine. Când și-a dat seama de asta, m-a trimis pe mine la moșul Moisiuc de la care a cumpărat roiul, care trăia într-
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
dat în roiniță un roi mic, o mână de albine. Uite, îți dau și roiul ăsta!...Dar să nu mai vii a doua oară cu scandal la mine, că voi face o vrajă de nu vei avea o albină în stup! După câțiva ani de stupărit, tata deveni as în această meserie. Punea masca albă, de pânză, pe figură, ce avea sită de metal în dreptul feței. Mai lua și o foșcăitoare de fum, umplută cu iască, cu care amețea albinele, apoi
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
în dreptul feței. Mai lua și o foșcăitoare de fum, umplută cu iască, cu care amețea albinele, apoi intra la rame. Urmărea să nu se înmulțească prea mult trântorii, care mâncau degeaba mierea. Se uita să vadă cum arăta matca. Un stup fără matcă se prăpădea repede. Punea mai la margine ramele pline cu miere și în mijloc pe cele mai goale, ca să le umple albinele și pe acelea. Câteodată venea în casă cu mâinile umflate de mușcături de zeci de albine
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
zeci de albine nervoase, când ceva nu le convenea. Dar tata știa că înțepăturile de albine fac bine la reumatism. Spre toamnă avea grijă ca albinele să aibă hrană pentru iarnă. Dacă vara era mai ploioasă, trebuia să pună în stup borcane cu sirop de zahăr, să-și completeze albinele rezervele. Când recolta de miere era bună, tata începea negoțul cu borcanele cu miere. Mai câștiga un ban pentru casă. În fiecare an topea ramele cu ceara învechită, înnegrită. După topire
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]