852 matches
-
an, 1911. Statuia lui Kogălniceanu (amplasată în fața Universității), operă a sculptorului V. Hegel, a fost dezvelită în 1911, cea a lui Cuza (amplasată în fosta piață Bacalu, actuala Piață a Unirii), operă a italianului Rafaelo Romanelli, din motive care se subînțeleg, a fost dezvelită un an mai târziu. În afară de valoarea documentară a celor două medalii prezentate, se impune să reținem atenția și asupra realizării lor artistice. Chipurile în relief pronunțat ale oamenilor de stat impresionează prin realismul expresiei feței, prin finețea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Guțu Romalo (2002) (în 2005: 212). 16 În exemplul dat poate fi vorba și de un acord prin atracție cu substantivul întrebare. 17 În ultimul exemplu, forma de feminin ar putea fi explicată printr-un acord (hipercorect) cu pluralul neutru subînțeles procente. 18 Am ales să ilustrăm fenomenele foarte frecvente prin mai multe exemple, chiar dacă acestea sunt de același tip și nu aduc informații noi, pentru că astfel se poate dovedi amploarea trăsăturii. În liste, exemplele similare sunt furnizate în ordinea alfabetică
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
numelui centru se combină cu cea a adjectivului modificator 4. Descifrarea semnificației acestora din urmă depinde strict de situația de comunicare sau de contextul lingvistic. Într-un exemplu precum: Candidații vor bifa răspunsurile corecte cu albastru sau cu negru se subînțelege că adjectivele care denumesc culori reprezintă instrumentele de scris cu proprietățile respective. Enunțul generează confuzii numai dacă datele concrete ale situației de comunicare nu sunt în mod unanim împărtășite. În alte contexte, cu substantivul realizat în enunț ca antecedent, adjectivul
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
P., Maingueneau, D. 2002, p. 468 </ref> (traducerea mea). Foarte utilă, din perspectiva Înțelegerii raporturilor dintre cele două entități, este abordarea lui Ducrot. El identifică trei componente semantice ale unui enunț: ceea ce este spus, ceea ce este presupus și ceea ce este subînȚeles. Pentru Ducrot, presupoziția este ceva „comun a două personaje care dialoghează,...; obiectul unei complicități ... ce leagă participanții la actul de comunicare” <ref id = "24" > Ducrot 1984, p. 20 </ref>. Raporturile existente Între spus/asertat, presupus, și subînȚeles sunt explicitate de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
gravitației a inversului pătratului spune că atracția fizică scade cu pătratul distanței. Din moment ce atracția gravitațională determină greutatea fizică, rezultă că obiectele devin mai ușoare odată cu creșterea distanței de la centru la pământ. Cu siguranță, în scopuri mundane, efectul este minimal, dar subînțelege opusul a ceea ce descoperim pe cale vizuală. Când percepția este ancorată asupra centrului de atracție, greutatea vizuală crește odată cu distanța. Fenomenul corespunde mai mult comportamentului fizic al energiei potențiale. Energia potențială inerentă unui obiect crește când obiectul se îndepărtează de centrul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
care include prescripții de comportament absolute indispensabile conviețuirii armonioase în grup; acestea sunt, de regulă, normele juridice ; în cazul comunității școlare, normele formale sunt cele incluse în Regulamentul școlar și Regulamentul de ordine interioară; normele informale adică regulile nescrise, dar subînțelese; acestea se dezvoltă prin procesele de interacțiune dintre membrii grupului și devin evidente atunci când sunt încălcate; normele generale, valabile pentru toți indivizii din societate; normele specifice, pe care le regăsim doar la anumite grupuri sociale. Norma socială, indiferent de formă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
total de 15 puncte. Scorul descrește proporțional cu gravitatea cazului (tabelul 13.1). 13.2. DIAGNOSTIC șI PRINCIPII DE TRATAMENT Tratamentul politraumatizatului trebuie să înceapă la locul accidentului, adesea manevrele de reanimare fiind necesare înainte de transportul spre unitatea sanitară. Se subînțelege, că în cele mai multe situații, diagnosticul se face „din mers” împletindu-se cu măsurile terapeutice. Obiectivele asistenței medicale a politraumatizatului sunt diferențiate în funcție de calificarea personalului, dotarea tehnică și locul accidentului astfel: asigurarea suportului vital imediat, prin acordarea primului ajutor de către persoanele
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
înconjurător" realitatea aceasta abordată de geografie se regăsește și în cercetarea științifică și sistemele de învățământ din alte state 1. Preluarea și traducerea integrală a locuțiunii respective, a generat însă o formulare inadvertentă semantic în limba română, primul termen, "mediu" subînțelegând ambianța la care se referă cel de-al doilea, "înconjurător". În geografie, înaintea introducerii acestei locuțiuni au mai fost utilizați și se află încă în circulație și alți termeni sau locuțiuni, care intenționează să exprime aceeași realitate complexă reprezentată de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
celor care își trăiesc viața.” Această grupare era împotriva legilor aspre referitoare la familie pe care le-a introdus Augustus, iar dacă Tiberius se afla în fruntea conservatorilor care insistau asupra păstrării acestor legi puritane, Iulia conducea opoziția. Așa că se subînțelege de ce cei doi nu se înțelegeau deloc. Erau prea diferiți. Pe lângă firea închisă a lui Tiberius s-a adăugat și supărarea că a fost despărțit de prima lui soție, ceea ce la făcut și mai necomunicativ. Pe când Iulia era o fire
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
în ce sens) este una, uniformizarea și supranaționalizarea este alta. Din convergența heterogeneităților naționale rezultă general-umanul în expresie literară, nu o literatură apatridă și nediferențiată. Ideea este larg îmbrățișată, inclusiv de comparatiști. Scriitorul european pleacă de la realități naționale, dar el subînțelege în mod constant, în întreaga sa operă, existența și prezența Europei în totalitatea dimensiunilor sale. El scrie în perspectivă europeană, cu Europa integrală, întrevăzută, visată, imaginată în filigran. Idealul este deci scriitorul național cu spirit, educație și aspirații europene. Acest
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în responsabilitatea filosofiei politice, de vreme ce metodele filosofice (inclusiv moralismul, mai ales în forma sa "pură") sunt inadecvate pentru realizarea ei. Ca atare, sarcina investigării "lumii reale a politicii" trebuie să rămână, ca și până acum, în responsabilitatea științelor politice. Se subînțelege, de asemenea, că nu sunt deloc de acord cu insinuarea că filosofia politică "autentică" nu poate fi decât filosofia politicii în sensul uzual al termenului. Pe de o parte, Lorna Finlayson ne-a prevenit recent, pe bună dreptate, că focalizarea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
vor înțelege că este vorba de jubileul edificiului. Posibilitatea confuziei putea fi evitată, după opinia noastră, fie prin renunțarea la cercul liniar interior, care segmentează legendă aversului în două inscripții, fie prin eliminarea textului JUBILEU 120 DE ANI, care se subînțelege, si amplasarea anilor 1884-2004, în inscripția EPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ IASI-ROMANIA, pe banda mărginita de cerc liniar exterior și cerc liniar interior, în locul celor două motive ornamentale de forma rombica. Reversul (fig.26rv) are meritul de a fi consemnat o nouă imagine
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
an, 1911. Statuia lui Kogălniceanu (amplasată în fața Universității), operă a sculptorului V. Hegel, a fost dezvelita în 1911, cea a lui Cuza (amplasată în fosta piața Bacalu, actuala Piața a Unirii), operă a italianului Rafaelo Romanelli, din motive care se subînțeleg, a fost dezvelita un an mai tarziu. În afară de valoarea documentara a celor două medalii prezentate, se impune să reținem atenția și asupra realizării lor artistice. Chipurile în relief pronunțat ale oamenilor de stat impresionează prin realismul expresiei fetei, prin finețea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Jung și Freud. James Jackson Putnam 145, profesor de neuroștiințe la Harvard, îl invită pe Freud pentru o serie de conferințe de patru zile, după care organizează Asociația Americană de Psihanaliză. În 1912, Jung publică Psihologia inconștientului, din care se subînțelege separarea de concepția freudiană. Carl Jung137 își definește concepția ca "psihologie analitică". În anul 1923 Freud se îmbolnăvește de cancer (epitelioma), ca o consecință a fumatului de trabuc. În 1930, primește Premiul Goethe pentru contribuția la dezvoltarea psihologiei și a
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
literar este bine să punem o virgulă chiar înainte de „și”; această politică a fost adoptată de cele mai mari jurnale biomedicale. Et caetera, așa cum și de exemplu sunt imprecise, în afara cazului în care cititorul poate deduce logic tot ceea ce este subînțeles. Abrevierile internaționale de unități sunt licite, chiar recomandate, când urmează unui număr, dar nu și în alte cazuri. Ortografierea unei abrevieri trebuie verificată dacă suntem nesiguri. Concizia este a treia calitate a unui articol științific. Substantive, adverbe, adjective și expresii
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
vorbește pe un ton mai ridicat și însăși nemișcarea devine spectaculoasă. Trupul e rege. Nu oricine poate fi "teatral" și, sub acest cuvânt, pe nedrept disprețuit, se ascunde o întreagă estetică și o întreagă morală. Jumătate din viața sa omul subînțelege, întoarce capul ca să nu vadă și tace. Actorul este, din acest punct de vedere, un intrus, el spulberă vraja ce înlănțuie sufletul și pasiunile năvălesc, în sfârșit, pe scenă. Vorbesc în fiecare gest, trăiesc în fiecare țipăt. Astfel, actorul își
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
conducător [s-a produs] în virtutea unei relative dispersări a puterii; această teorie, denumită „a grupurilor”, este utilizată în inventarierea celor care - aparatcik-i, tehnocrați, militari, ingineri, savanți etc. - ar putea intra în concurență și contribui la complicarea proceselor decizionale; această abordare subînțelege că acest proces de diseminare s-ar fi răspândit din aproape în aproape în societate, evocând chiar un sistem „semi-competitiv”. O a treia interpretare, referitoare în special la Ungaria anilor 1960 și la evoluția Chinei, distinge în răspândirea unei societăți
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
clasice, la mai mult de douăzeci de ani de la decesul eminentului său autor, este destul de dificil de realizat tocmai din cauza absorbției sale în „sistemul circulator” al relațiilor internaționale. Aspectele acceptate de cercetătorii contemporani sunt considerate pur și simplu condiții fundamentale subînțelese generic ale vieții internaționale. „Toată lumea știe că” este sintagma-cheie, cu implicația că Morgenthau nu trebuie să fie citat mai des decât ar fi Newton atunci când cineva ar observa că un măr cade pe pământ. (Ceea ce se ignoră atunci când ideile Politicii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
eforturile, rămânând angajați față de scopurile organizaționale și integrându‑și eforturile astfel încât nici unul dintre aceștia, lucrând singur, nu le‑ar putea depăși (Bennis, 1972, p. 323). # Dacă aceste cuvinte ilustrau rolurile liderului de prin anii ’60-’70 ai secolului trecut, se subînțelege că ele și‑au păstrat actualitatea, devenind, poate, și mai penetrante. 2. Teorii și modele ale conduceriitc "Teorii și modele ale conducerii" 2.1. Necesitatea sistematizăriitc "1. Necesitatea sistematizării" Teoriile conducerii sunt extrem de numeroase și variate. În lucrările mai vechi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
6/6. Membrii grupului mare sunt împărțiți în mai multe grupuri mici formate din 6 persoane care discută timp de 6 minute în vederea finalizării unei activități (formularea unor alternative acționale, întocmirea unei liste de argumente în favoarea diverselor activități etc.). Se subînțelege că nici numărul membrilor subgrupurilor și nici timpul alocat discuției în grup nu trebuie limitate de fiecare dată la 6, ci variate în funcție de caracteristicile grupului de discuție. Această tehnică are marele avantaj că asigură participarea la discuție, chiar într-o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în schimb duc la creșterea prestigiului sindicatului. Concluzia sugerată de aceste cercetări este aceea că suplimentele de remunerare au mai mult o influență preventivă decât creativă, ele previn apariția atitudinilor negative, dar nu creează atitudini pozitive. În aceste condiții, se subînțelege că ceea ce-i motivează pe oameni să participe la organizație sunt alți factori. Fără a pierde din vedere faptul că retribuția exprimă într-un fel statutul individului, apărând ca o formă de simbolistică socială, am putea trage concluzia că ceea ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
exemplele de mijloace de comunicare “calde” se regăsesc textul tipărit, radiodifuziunea, cinematograful și fotografia. Invers, televiziunea este un mijloc “rece”, care domină lumea actuală. În această categorie mai figurează conversația directă și conversația telefonică. Prin formula “mijlocul este mesajul” se subînțelege că are importanță nu difuzarea mesajelor, divulgarea ideilor și știrilor, ci, în exclusivitate, acest tip de masaj practicat de mijloacele de comunicare asupra modurilor noastre obișnuite de percepție, care solicită, de preferință, numai unele din simțurile noastre. În această privință
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
lucru explică În mare parte dimensiunea tragică a conflictelor pentru posesia asupra pământului În care se confruntă două legitimități. În sfârșit, ultimul element, reliefarea: această noțiune se referă la procesele prin care etnicitatea este pusă În evidență În cadrul interacțiunii. Se subînțelege de aici că există și alte moduri posibile de identificare, alte „cercuri de apartenență”, după cum spunea Georg Simmel (În ceea ce-l privește, Durkheim vorbea despre „polisegmentare socială”). Un individ va pune În evidență un mod sau altul de identificare, În funcție de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
revendicare politică. O astfel de coabitare se suprapune cu cea a populațiilor dintr-un spațiu național dat. Este vorba aici despre o schimbare de atitudine, care Însoțește trecerea de la asimilare la integrare (Kaltenbach și Tribalat, 2002). Până de curând, se subînțelegea că cei proveniți dintr-un context cultural diferit de cel al societății gazdă trebuiau să se „topească” În aceasta, să fie „asimilați” de ea. Comportamentul lor trebuia să se alinieze la comportamentul gazdelor, practicile lor prealabile având voie să subziste
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
hibridare, două mari curente ideologice: primul este un universalism individualist. Îl vom numi universalism, pentru că așa i s-a spus Încă din epoca Luminilor. Celălalt este un „holism” particularist (Dumont, 1977), În fapt comunitarist. Să-l numim particularism, pentru că se subînțelege că este comunitar din punct de vedere cultural. Termenul de „holism” este impropriu, pentru că aici nu se definește de fapt o structură simbolică ce rezumă structura lumii. Or, adevăratul sens al cuvântului holon se aplică sistemului de castă, studiat de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]