552 matches
-
inverse pe culmi. Cauza este legată de deschiderea largă către sud a principalelor artere hidrografice (Buzău, Bălaneasa, Slănic) , ce ușurează pătrunderea maselor de aer mai cald din câmpie. Totuși, temperaturile medii anuale mai ridicate sînt specifice numai depresiunilor și bazinetelor subcarpatice amplasate pe văi largi, cum ar fi Pătârlagele, Pârscov, Cozieni, Gura Dimieni. Depresiunile și bazinetele dezvoltate în zona montană și pe rețeaua hidrografica secundară din subcarpați (Găvanu, Pinu, Trestioara) înregistrează temperaturi medii anuale mai scăzute față de zonele interfluviale, ca urmare
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
urmare a inversiunilor de temperatură deosebit de frecvențe. Ploile cele mai frecvente cad în intervalul aprilie-septembrie, cu un vîrf în luna iunie. În semestrul rece (octombrie-martie), cantitatea de precipitații căzută este mai redusă. În cadrul semestrului rece în special în zona dealurilor subcarpatice, luna octombrie se remarcă printr-o cantitate medie mai ridicată a precipitațiilor. Burniță este în cele mai multe cazuri, un fenomen specific pantelor vestice și nord-vestice. Nebulozitatea cea mai crescută se iregistrează în lunile de iarnă-primavară. Sezonul de vară și începutul toamnei
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
ridicată a precipitațiilor. Burniță este în cele mai multe cazuri, un fenomen specific pantelor vestice și nord-vestice. Nebulozitatea cea mai crescută se iregistrează în lunile de iarnă-primavară. Sezonul de vară și începutul toamnei se caracterizează printr-un timp senin, accentuat în zona subcarpatica drept urmare a efectelor foehnale. Numărul de zile cu cer acoperit crește din zona de munte către cea mai joasă. Prezența numeroaselor depresiuni și bazinete creează condiții favorabile inversiunilor de temperatură , mai accentuate în sezonul rece. Înghețul apare astfel cel mai
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Subetajul fagului (700-1250/1300m) se extinde în asociere cu gorunul și înafara acestor limite. Între 1000-1200 m, fagul se gaseste împreună cu coniferele. Extensiunea pădurilor de fag compacte și pure spre sud subliniază cel mai bine în peisaj contactul dintre zona subcarpatica și cea montană pe aliniamentul: Chiojd-Sibiciu-Lopătari. Predomina evident pădurea de fag, în asociație cu aninul (Alnus incana), mesteacănul, paltinul (Acer pseudoplatanus), ulmul și cu arbuștii, (alunul, tulchin, șoc negru și roșu), care în general apar în arealele despădurite și lipsesc
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
recent se dezvoltă asociații cu părușcă, fragi, zmeura, mure. Treptat ele sunt înlocuite de păduri de tranziție cu specii iubitoare de lumină (plopi, salcii, mesteceni), iar într-o fază înaintată de refacere a pădurii, de către fagi. Subetajul gorunului corespunde zonei subcarpatice. Pădurea este dominată de gorun dar nu lipsește nici fagul, în special în zonele înalte sau în locurile umbroase. În asociație cu aceste două specii cresc mesteacănul, plopul și arinul. Arbuștii (cătina, jneapănul) se îmbină cu plantele ierboase (festuca, bărboasa
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
peisagistica și Mănăstirea Găvanu - cu interes istoric - completează valoarea rezervației. Mănăstirea Găvanu este o ctitorie moșnenească-țărănească, Mănăstirea Găvanu are un istoric, ce începe din 1707. Poiana mănăstirii este unul dintre locurile deosebite ale Buzăului, prin poziționarea la baza unui deal subcarpatic spectaculos, precum și prin izolarea deosebită în care se află. Dacă până în anul 1988 pătrunderea spre Găvanu era greoaie, din anul 1989 prin drumul forestier de 3 km ce pornește inițial de pe valea Jghiabului de la Coita și merge printre interesante aflorimente
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Este răspândită în regiunea palearctică: Austria, Belarus, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Republica Moldova, Norvegia, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Spania, Suedia, Elveția, Olanda, Ucraina. În România trăiește în zona colinară și subcarpatică.
Mesogona oxalina () [Corola-website/Science/330428_a_331757]
-
înalt din șindrilă, cu dos mai scund spre nord și cu prispă la etaj pe toată latura de sud, cu parmalâc și stâlp din lemn cioplit, clădirea este ea însăși un exemplu de valoare al construcțiilor tradiționale ale zonei colinare subcarpatice din secolul al XIX-lea. Intrarea în casă se face printr-o scară interioară din lemn care te conduce la etajul cu prispă, cu vedere la sud și vest, de unde primește mult soare și cuprinderea mișcării pe cele două străzi
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
unic: prezența unor așezări pre- și protoistorice, unele dintre acestea constituind descoperiri reprezentative pentru acestă zonă a Munteniei; termele și castrul sunt păstrate integral și fac parte din seria de monumente romane din secolul II p. Chr., situate în zona subcarpatică alături de castrele de la Drajna de Jos și Mălăești din județul Prahova și Voinești din județul Argeș; necropola din secolele III-IV p. Chr. este unul dintre cele mai importante situri pentru stabilirea cronologiei culturii Sântana de Mureș - Cerneahov, pentru identificarea componentei
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
este un muzeu județean din Piatra-Neamț, amplasat în Piața Libertății nr. 1. Înfățișează aspecte ale locuinței țărănești tradiționale de pe Valea Bistriței, costumul popular românesc din zonă, principalele meșteșuguri din regiunea subcarpatică a Moldovei (prelucrarea lemnului, țesutul, cojocăritul etc.). Dintre piesele expuse de referință sunt: mobilierul masiv (laițele, masa, patul), soba, bogatele țesături de lână (păretare, scoarțe, culmea de deasupra patului pe care stau hainele de sărbătoare). Baza colecției se constituie din
Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț () [Corola-website/Science/331360_a_332689]
-
adânci din noapte, când toți se odihnesc, el pare că veghează”. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Atestată documentar in 1833, casa construită de polcovnicul Panca, este monument de arhitectură datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, caracteristic zonei subcarpatice prahovene. Nicolae Iorga a locuit și a creat la Vălenii de Munte între anii 19
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
monument de arhitectură, care prefigurează repertoriul decorativ al artei brâncovenești. Alături de acestea mai pot fi văzute diverse monumente funerare și pietre tombale, în mare parte datorate școlii de meșteri pietrari de la Parepa. Rezervatia arheologica Budureasca este situată în zona dealurilor subcarpatice, în estul județului Prahova la o distanță de aproximativ 5 km nord de orașul Mizil, încadrată administrativ comunei Vadu Săpat (jud. Prahova). Cercetările arheologice în această vale au fost demarate în anul 1959 de către arheologul Victor Teodorescu. În cei 50
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
t/ha, din care 85% reprezintă producția marfă. Calități și defecte: Soi timpuriu, cu boabe mari, dar cu o maturare eșalonată a strugurilor. Augusta se cultivă cu rezultate bune pe terasele Dunării (Greaca, Ostrov, Zimnicea, Cernavodă), precum și în unele podgorii subcarpatice cu climat mai blând (Dealul Mare, Drăgășani, Ștefănești - Argeș). http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=print&sid=95
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
rezistență bună la ger se pretează la conducerea sub formă de bolți sau pergole, în gospodăriile populației din zonele sudice ale tării, unde Coarna neagră reușește să-și matureze bine strugurii. Reactionează bine la fertilizarea organică, mai ales în podgoriile subcarpatice, unde soiul este cultivat pe terenurile în pantă. Fertilizarea chimică trebuie făcută cu doze moderate de N, adică preponderent cu P si K. Soiul își maturează strugurii în epoca V (uneori a VI-a) și au o durată lungă de
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]
-
târguri, orașe și mănăstiri. Relieful este reprezentat prin movile hașurate pe latura interioară din dreapta și lăsate în alb în stânga. Pentru prima dată găsim înscrise denumiri care se întâlnesc și astăzi: munții Tismanei, Bistriței, Olănești, Cozia, Leaota, Bucegi, Buzăului, Vrancei. Dealurile subcarpatice sunt sumar redate, iar denumirile acestora sunt menționate în partea stângă a hărții, după vinurile pe care le produc: Râmnic, Pitești, Târgoviște, Scăeni, Cernătești, Schei, Năeni, Găteni, Sărata, Prahova, Buzău, Slătinași, Caracal. Hidrografia este amplu ilustrată înfățișând cursurile de apă
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
și sulf), dar și regiunile cu vii vestite. De asemenea sunt trecute hotarele țării, limitele județelor și a raialelor turcești. Harta solnicului Cantacuzino redă, pentru prima dată, cele mai multe așezări rurale - 526 de sate - repartizate atât în zona dealurilor și depresiunilor subcarpatice, de-a lungul văilor principale, cât și în Câmpia Română până la Dunăre. Figurează, de asemenea, căile de comunicație: șoselele principale și drumurile, inclusiv drumurile oilor, drumurile sării și drumurile buților. Harta prezintă și unele monumente istorice din epoca romană: drumurile
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
(sau Lacul Nucșoara) este un lac carstic format pe gips, care se găsește în comuna Nucșoara și este inclus în arealul rezervației naturale Măgura - Nucșoara. Aflat la o altitudine de 780 m, geografic acesta este situat în regiunea muscelelor subcarpatice ale Argeșului Cu o suprafață de cca. 2,22 ha și o adâncime maximă de 5 de metri, întinderea de apă s-a format pe la sfârșitul secolului al XIX-lea pe o dolină.. Aceasta după ce s-a format prin dizolvare
Lacul Învârtita () [Corola-website/Science/334678_a_336007]
-
zile vremea va fi deosebit de rece, cu maxime ale temperaturii aerului de 4...10 grade și minime de 1...4 grade, medii regionale. În perioada 15 - 20 octombrie vremea se va încălzi, în special în sudul regiunii și în dealurile subcarpatice, urmând a se înregistra valori medii de 12...15 grade ziua și 4...8 grade noapea. Apoi este estimată o scădere ușoară de temperatură, dar valorile vor fi în general apropiate de cele climatologic specifice pentru ultima decadă de octombrie
PROGNOZA METEO. VREMEA pe două săptămâni, pe regiuni by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101774_a_103066]
-
favoriza depunerile de polei. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în zona montană înaltă, unde va spulbera zăpada. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -8...-7 grade în depresiunile din estul Transilvaniei și 4...5 grade în dealurile subcarpatice ale Moldovei și Munteniei, iar cele minime se vor încadra în general între -12 și -2 grade, ușor mai ridicate în sudul Banatului. Mai ales dimineața și noaptea, în zonele joase de relief, local se va semnala ceață cu depunere
Cum va fi vremea în primul weekend din 2015 () [Corola-website/Journalistic/102411_a_103703]
-
vreme ceva mai rece în partea sa nordică. Probabilitatea pentru precipitații va fi ridicată în special pe parcursul primei săptămâni de prognoză când local, mai ales în sud, se pot cumula cantități de apă mai mari. În nord și în dealurile subcarpatice temporar vor fi și lapovițe sau ninsori, iar în restul regiuni vor predomina ploile. DOBROGEA Chiar dacă vor scădea semnificativ față de intervalul anterior, valorile de temperatură se vor menține mai ridicate decât cele obișnuite în această perioadă din an, atât ziua
PROGNOZA METEO. Cum va fi vremea de 1 DECEMBRIE by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101648_a_102940]
-
1 grad. Ploi slabe și pe arii restrânse ar putea să apară, cel mai probabil, după data de 4 noiembrie. Vor fi condiții de ceață mai ales dimineața și noaptea. Poate să se formeze și brumă, la început în zona subcarpatică, apoi și la câmpie. PROGNOZA METEO BANAT În primele 4 zile ale intervalului regimul termic va fi relativ constant și caracterizat de valori maxime de temperatură cuprinse între 13 și 17 grade și minime între 1 și 8 grade. Din
PROGNOZA METEO: La ce să ne așteptăm de la vreme în următoarele săptămâni by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101752_a_103044]
-
iar minimele între -1 și 3 grade. Probabilitatea pentru ploi slabe și pe arii restrânse va fi mai mare în ultimele zile ale intervalului de prognoză. Vor fi condiții de ceață și, mai ales în nordul regiunii și în zona subcarpatică, și de brumă. PROGNOZA METEO DOBROGEA Cea mai caldă zi din întreg intervalul de prognoză ar putea fi 26 octombrie, cu o medie a maximelor termice în jurul a 15 grade, apoi temperaturile vor scădea ușor și treptat, iar cele mai
PROGNOZA METEO: La ce să ne așteptăm de la vreme în următoarele săptămâni by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101752_a_103044]
-
pragul de caniculă. Minimele termice se vor situa ușor sub mediile multianuale la începutul intervalului, apoi vor crește continuu. Fenomene asociate instabilității atmosferice se vor semnala în intervalul 25 - 30 iunie pe arii restrânse în vestul regiunii și în dealurile subcarpatice, pentru restul zonei probabilitatea de ploaie fiind foarte redusă. PRONOZA METEO. VREMEA ÎN OLTENIA În ultima decadă a lunii iunie, valorile termice vor avea ușoare variații de la o zi la alta, dar în general vor fi apropiate de cele specifice
PROGNOZA METEO 21 iunie-5 iulie. Vremea pe regiuni, pentru două săptămâni by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101975_a_103267]
-
de scriitor a avut loc înainte și în timpul Primului Război Mondial. După război, însă, el s-a concentrat pe jurnalism. Lucrările sale de după război sunt un amestec experimental de ficțiune și realism. Olbracht a scris povești cu privire la legendele și oamenii din Rutenia Subcarpatică, precum și rapoarte ale călătoriilor sale în Uniunea Sovietică. După război, Olbracht a fost, de asemenea, din ce în ce mai atras de politică, plasându-se pe o poziție radicală. În 1920 el a trăit în Rusia Sovietică timp de șase luni, a devenit membru
Ivan Olbracht () [Corola-website/Science/336264_a_337593]
-
politice și fără un loc de muncă, Olbracht și-a îndreptat atenția spre scris. Anii care au urmat au fost unii dintre cei mai productivi ca scriitor. Începând din 1931 Olbracht a început să călătorească în mod regulat în Rutenia Subcarpatică, în partea de est a Cehoslovaciei. Regiunea, care era locuită în mare parte de țărani ruteni și de evrei, a creat o impresie profundă asupra scrierilor lui Olbracht. Experiențele sale de acolo au inspirat unele dintre cele mai bune lucrări
Ivan Olbracht () [Corola-website/Science/336264_a_337593]