811 matches
-
cursă ce constau în mare parte în zgomotul motoarelor turate și în scrâșnetul roților pe linia de plecare. Ei bine, nu a întrerupt dansul efectiv, dar o sută de adolescenți au părăsit ringul când au auzit zgomotele de cursă" (80-81). Subcultura și-a făcut auzită sirena imnului său. Deși poate pretenția lui Capote s-a dovedit a fi îndoielnică, prin lucrarea Cu sânge rece el a atins o profunzime literară și chiar filozofică ce poate concura cu cea a scriitorilor consacrați
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
vedere sau nu. Acum, pe anumite zone, există un exces de informații, dar asta nu ajută neapărat pentru că mulți se rătăcesc. Aici intervin scurtăturile“, a precizat Lia Perjovschi. O altă direcție de cercetare vizează artele marțiale românești și zona de subcultură dintre 1985 și 1995 - reconstrucția lor fictivă și legendele urbane declanșate de aceste arte. „Pentru mediile academice rigide, această cercetare va părea ciudată sau echivocă, reunind cele mai rele aspecte ale culturii populiste și underground. Nu încercăm să construim cronologii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
a impactului socio-istoric pe care îl poate avea descrierea de suprafață a activităților pragmatice (a practicilor și modurilor de conștientizare) a indivizilor în anumite situații sociale 3. Fragmentarea și dezcentrarea noțiunii de cultură universală, atât prin studiile de nișă ale subculturilor, cât și prin politizarea multiculturalismului, au creat premisele apariției unei crize a cărei rezolvare e văzută în integrarea diferenței și pluralismului. Fragilitatea distincțiilor dintre artă și viața cotidiană, respectiv dintre creație și stilul de viață, a dus la nesiguranța distincției
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
la începutul anilor '70, a jurnalului Working Papers in Cultural Studies în cadrul Centrului pentru Studii Culturale Contemporane (CCCS) al Universității din Birmingham, profesorul american Arthur Asa Berger preia înțelegerea criticii culturale ca termen-umbrelă care ar subsuma studiul critic al mediilor, subculturilor, ideologiei, literaturii, semioticii, mișcărilor sociale, vieții de zi cu zi ori problemelor legate de gen, clasă, rasă, etnie și naționalitate. Multe dintre conceptele și metodele folosite în structurarea diferitor altor domenii de studiu pot fi aplicate și asumate în articularea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
studiate în cadrul Centrului Contemporan de Studii Culturale din Birmingham, arhitectura și urbanismul erau gândite ca dispozitive organizatoare ale sociabilității și ale cristalizării identităților colective, criza dezindustrializării masive a anilor '80 era descrisă ca un traumatism social și identitar major, iar subculturile tinerilor erau evaluate din perspectiva unei dinamici sociale a productivității și inventivității ori a rezistenței și devianței. La rândul lor, conținutul ideologic al culturii, care stimula procesul rezistenței sau acceptării status quo-ului, și dispunerea hegemonică a ideilor și credințelor dominante
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
tendința de a se plasa în rândul celor cu un nivel mai scăzut al abilităților. Elevii proveniți din pătura bogată înțeleg mai repede și cultivă, oarecum firesc, propriul statut printre colegi. 5. Diferențele culturale. Acestea se referă mai puțin la subculturile generate de medii socio-economice diferite, având în vedere mai ales valorile culturale proprii grupului etnic (sau religios) al elevului. În acest sens, diferențele pot fi importante: codurile morale și religioase (pe lângă faptul că sunt diferite) pot fi mai stricte în
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ignoră masificarea și manipularea că pericole ale industriei culturale, dar subliniază absența interogației filosofice În discursul de artă contemporană că pe un semnal al mutilării sensului tragic. Că pe o consecință aflată În strânsă relație cu rămânerea indistincta În zona subcultura, si cu banalul de factură avangardista. O rămânere nu se știe dacă intenționatbanalizantă sau distinctiv - estetică. Pentru a pune În discuție această rămânere În banal și distinctiv, Ferry face apel la un discurs de referință. Îl citează pe Octavio Paz
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93366]
-
sau revista Cuvântul. Două dintre texte au fost publicate deja în volumele dedicate României, pe care le-am realizat împreună cu studenții mei de la Jurnalism (în principal) și Litere, semnate în formula Ruxandra Cesereanu & Co (este vorba despre Made in Romania. Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și început de secol XXI și România înghesuită. Ipostaze ale ghetoizării în comunism și postcomunism - ambele volume au fost publicate de Editura Limes din Cluj-Napoca, în 2005 și 2006). Iar un alt text despre
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
puțin notorii, „borfași” de clasă mijlocie, de obicei. Dezrădăcinarea, schisma sat - oraș, incoerența existențială, dezarticularea internă a indivizilor au catalizat renașterea spectaculoasă a mahalalei la oraș. Vatmanul, șoferul de troleibuz/autobuz ascultă la maximum manele, traumatizându-i sonor pe călători. Subcultura lor este una agresivă și ambițioasă: dorește să-i convertească pe toți la (non)valorile sale. Mahalaua este asimilată astăzi exclusiv cu ideea de escrocherie și infracționalitate; iar Eldorado-ul periferiei este dorința de parvenire. Lumea din blocuri, de lângă blocuri
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
jumătate de zi de ochi vizionari, trezire, tremur și drumul către încă o cană. În metrou - după preț și mirosul de „british accent“, am dat față-n-față cu realitatea: chiar suntem la Londra!... ... Beginner’s lesson, primul act. Ca să ajungi în subcultura londoneză, ai nevoie de card de Underground și de răbdare pentru Northern Line. Altfel te vei împiedica de bagajul britanic-tip, clădit de mic: propriile deepest fears și London calling-uri, ca s-ajungi să te întrebi who wants to live
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
adversități. Sub acest aspect realitățile acelor timpuri sunt prezente și astăzi la cote însă mult mai înalte. Ele sunt supralicitate de piață și comerț, dar mai ales de massmedia cu tot arsenalul ei de promovare a nonvalorii și chiar a subculturii, cu imagini false bazate pe asocierea impulsurilor instinctuale unor interese comerciale având ca punct plecare stimularea subtilă a simțurilor. Alături de actele voluntare dependente de instincte există o serie de acte independente de acestea, acte ce se referă în special la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dogmatic, ce ignoră diferențele dintre oameni, anulează sexualitatea, reprimă arbitrar și întreține forțat anormalitatea. De aceea folclorul penitenciar este unul anarhist, rebel, cultivînd poetica subversiunii. Iar reacția autorităților față de el variază de la ignorare la dispreț. Tratat ca o formă a "subculturii carcerale" (termen introdus în circulație de Gresham M. Sykes 67), este perceput ca o modalitate de justificare a comportamentelor unor delincvenți irecuperabili. Chiar dacă la ei se întîlnesc mai frecvent zvîcniri poetice și muzicale (" Pentru că orice țigan e muzicant", după cum explică
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
șomaj etc.), tinerii se asociază în bande pentru a-și realiza scopurile și interesele prin acțiuni ilicite, căci pe "căi" normale ele sînt greu sau imposibil de realizat. Sau, pentru a vorbi în termenii lui R.A. Cloward și L.E. Ohlin, "subculturile delincvente" grupează de regulă indivizi care, deoarece le sînt blocate sau obstrucționate oportunitățile economice sau culturale, utilizează mijloace ilegitime de reușită. O dată acceptat ca membru, minorul se transformă treptat-treptat, personalitatea lui căpătînd trăsături specifice: pasivitate și lene, instabilitate, agresivitate, ciudă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
proferarea de cuvinte injurioase, ținută imorală, practicarea jocurilor de noroc, vagabondaj, mici furturi de la familie, rude sau prieteni, vizionarea de filme și practicarea unor sporturi "violente". Aceste asociații marginale de copii ratați și frustrați se transformă în bande criminale, în "subculturi bazate pe crimă și violență" doar atunci cînd riposta societății împotriva lor este mare. De-abia în această fază se manifestă refuzul societății, al normelor sale, al valorilor și al participării sociale. Azvîrliți din interiorul familiei, neînțeleși de cadrele școlare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
critică de orientare conservatoare împotriva utilitarismului individualist (Hall, 1989, 60) Dar poate cel mai important motiv este expansiunea incredibilă a studiilor culturale în lumea de astăzi, expansiune care s-a produs prin încorporarea unor teme precum feminismul, sexismul, rasismul, toate subculturile; se vorbește cu temei despre studiile culturale americane, germane, franceze sau spaniole. Sunt studii culturale orientate către culturalism și altele către structuralism. Focalizându-se pe problemele legate de cultură, de înțelesuri și semnificații, studiile culturale britanice au deschis și conturat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Ungaria, Folklore in New Social Movements: The Dancehouse Phenomenon, îi aparține lui Ildikó Nagy și își propune analiza fenomenul dancehouse („discotecă”) și a caracteristicilor acestuia ca mișcare socială care a început în anii 1970 și s-a constituit într-o subcultură. Nagy analizează acest fenomen din perspectivă istorică, socială și politică, arătând că mișcarea dancehouse și locurile de desfășurare s-au constituit într-o adevărată contracultură. Evea Kučèrová, în Sustainability and Cultural Transformation after Flood in a Czech Village, analizează consecințele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
acelorași valori, de comunicare, încredere, dar și de un atașament real față de școală, resimțit la nivelul fiecărui individ. Strategiile schimbării pot oferi șansa dezvoltării acestor dimensiuni organizaționale. În caz contrar, școala riscă să perpetueze neîncrederea, comunicarea deficitară, să adâncească fenomenul subculturilor. De asemenea, incapacitatea de a anticipa și planifica viitorul reprezintă, în opinia noastră, un alt dezavantaj potențial. Preocuparea permanentă pentru adoptarea inovației reflectă nu doar interesul pentru performanța prezentă, ci și tendința de a fi permanent pregătit pentru noi solicitări
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
noastră este susținută și de unii specialiști care consideră că raportarea la dimensiunile culturii organizaționale a școlii se lovește de câteva probleme majore: * asemănător celorlalte organizații, la nivelul școlii nu putem delimita o cultură coerentă, compactă, ci doar aglomerări de subculturi articulate de anumite trăsături comune, dar și de elemente specifice, uneori contradictorii (de exemplu, cazul profesorilor apreciați de colegi, dar nu și de către elevi); * urmând modelul personalității umane, cultura unei școli este determinată de aspectele ce o distanțează de organizațiile
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nici a elevilor, nici o cultură a părinților. Ideea ne este confirmată de unii specialiști care avansează chiar și existența unei culturi a managerilor școlari. Analizând cultura cadrelor didactice, aceeași specialiști ne atrag atenția asupra existenței la acest nivel a unor subculturi, delimitate funcție de dominanta curriculară, de vârstă, gen, vechime etc. La nivelul școlii se remarcă existența unei subculturi a învățătorilor, orientată spre cooperare, comunicare, respect reciproc, spirit de echipă și, din acest considerent, mai apropiată de cultura comunitară, în care sociabilitatea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și existența unei culturi a managerilor școlari. Analizând cultura cadrelor didactice, aceeași specialiști ne atrag atenția asupra existenței la acest nivel a unor subculturi, delimitate funcție de dominanta curriculară, de vârstă, gen, vechime etc. La nivelul școlii se remarcă existența unei subculturi a învățătorilor, orientată spre cooperare, comunicare, respect reciproc, spirit de echipă și, din acest considerent, mai apropiată de cultura comunitară, în care sociabilitatea și solidaritatea sunt la cote maxime, și o subcultură a profesorilor, "mercenară", dominată de individualism, competiție, elitism
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
etc. La nivelul școlii se remarcă existența unei subculturi a învățătorilor, orientată spre cooperare, comunicare, respect reciproc, spirit de echipă și, din acest considerent, mai apropiată de cultura comunitară, în care sociabilitatea și solidaritatea sunt la cote maxime, și o subcultură a profesorilor, "mercenară", dominată de individualism, competiție, elitism, uneori autosuficiență; o subcultură a cadrelor didactice vârstnice/sau cu vechime, caracterizată prin conservatorism, nostalgie, înțelepciune, rutină etc. și o subcultură a cadrelor didactice tinere/fără vechime în care dominante sunt: creativitatea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
spre cooperare, comunicare, respect reciproc, spirit de echipă și, din acest considerent, mai apropiată de cultura comunitară, în care sociabilitatea și solidaritatea sunt la cote maxime, și o subcultură a profesorilor, "mercenară", dominată de individualism, competiție, elitism, uneori autosuficiență; o subcultură a cadrelor didactice vârstnice/sau cu vechime, caracterizată prin conservatorism, nostalgie, înțelepciune, rutină etc. și o subcultură a cadrelor didactice tinere/fără vechime în care dominante sunt: creativitatea, orgoliul, exuberanța, dorința de afirmare, spiritul critic etc.; se detașează, de asemenea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în care sociabilitatea și solidaritatea sunt la cote maxime, și o subcultură a profesorilor, "mercenară", dominată de individualism, competiție, elitism, uneori autosuficiență; o subcultură a cadrelor didactice vârstnice/sau cu vechime, caracterizată prin conservatorism, nostalgie, înțelepciune, rutină etc. și o subcultură a cadrelor didactice tinere/fără vechime în care dominante sunt: creativitatea, orgoliul, exuberanța, dorința de afirmare, spiritul critic etc.; se detașează, de asemenea, o subcultură feminină 3 care tinde a acapara fenomenul educațional și o subcultură masculină mult mai puțin
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cadrelor didactice vârstnice/sau cu vechime, caracterizată prin conservatorism, nostalgie, înțelepciune, rutină etc. și o subcultură a cadrelor didactice tinere/fără vechime în care dominante sunt: creativitatea, orgoliul, exuberanța, dorința de afirmare, spiritul critic etc.; se detașează, de asemenea, o subcultură feminină 3 care tinde a acapara fenomenul educațional și o subcultură masculină mult mai puțin reprezentată. Deși educația pare a fi o sarcină mult mai specifică femeilor, probabil datorită prelungirii până astăzi a unei preocupări ancestrale a acestora, sau ca
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
rutină etc. și o subcultură a cadrelor didactice tinere/fără vechime în care dominante sunt: creativitatea, orgoliul, exuberanța, dorința de afirmare, spiritul critic etc.; se detașează, de asemenea, o subcultură feminină 3 care tinde a acapara fenomenul educațional și o subcultură masculină mult mai puțin reprezentată. Deși educația pare a fi o sarcină mult mai specifică femeilor, probabil datorită prelungirii până astăzi a unei preocupări ancestrale a acestora, sau ca urmare a manifestării într-o măsură mult mai mare a empatiei
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]