631 matches
-
bune nefinalizate, fiind și în momentul actual încă departe de a fi ajuns la o structură coerentă, sistematic-structurată pe toate formele de educație. Oferta școlară a moștenit și perpetuat obsesia pentru formarea tinerei generații pentru muncă industrială, fiind, în schimb subdezvoltată în ceea ce privește atât formarea vocațională de tip profesional adecvată la noile cerințe ale economiei de piață, cât și pentru o funcționare eficientă a noilor generații într-o societate coezivă și activă. Accentul tradițional pus cu precădere pe științele naturii (vitale pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de a le implica mai mult în deciziile ce se iau în partide. O altă modalitate importantă este aceea de a implica femeile în deciziile comunitare sociale, economice, „apolitice”, pentru ca ulterior să se implice și în viața politică. Zonele sever subdezvoltate - surse de excluziune socială În condițiile României actuale, mediul rural prezintă caracteristici severe și multiple de subdezvoltare. Lipsa de oportunități ocupaționale în mediul rural a dus la o severă excluziune de pe piața muncii a locuitorilor din rural. Accesul la locuri
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
care să le asigure acestora condițiile normale de viață. Sistemul de servicii de suport la domiciliu este abia la începutul dezvoltării sale. În ciuda promovării Legii 17/2000 privind dezvoltarea serviciilor comunitare pentru persoanele vârstnice, serviciile pentru această categorie sunt încă subdezvoltate. De exemplu, în județul Sibiu, în anul 2000, doar 1 443 (2%) dintre vârstnici beneficiau de servicii de îngrijire comunitară, dintr-un total de 73 198. Până în anul 2002, numărul beneficiarilor a crescut însă foarte puțin, ajungând la 1 927
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
2), pentru că problemele de putere și de pace erau considerate ca dimensiuni mult mai importante. Securitatea a fost văzută de către majoritatea practicienilor și a teoreticienilor ca un derivat al problematicii puterii, ceea ce a făcut ca ea să fie un concept „subdezvoltat” (Buzan, 1991b, p. 2). Cu toate acestea, În relațiile internaționale de după Războiul Rece, securitatea, ca noțiune și domeniu de interes practic, a devenit mult mai proeminentă, tocmai pentru că se afla undeva Între problematicele legate de putere și cele legate de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
securitate din perspectiva țărilor din lumea a treia și din acest punct de vedere a fost o voce aproape unică În anii ’90 pe acest subiect. Păstrând structura statului, el atenționează decidenții politici că principala sursă de insecuritate În țările subdezvoltate nu vine din exteriorul lor, ci din procesul incomplet de creare a structurilor statale și a monopolizării forței militare de către autoritățile centrale (Ayoob, 1997, pp. 128-130). De asemenea, Ayoob susține că existența numeroaselor conflicte În aceste zone ale lumii se
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
aproape toți studenții în antropologie care se pregătesc să efectueze prima lor anchetă de teren se gândesc să "filmeze", chiar dacă nu formulează întotdeauna un proiect foarte precis. Din nefericire, le lipsesc încadrarea și formarea. Învățarea unei culturi a imaginii rămâne subdezvoltată, lacunară și marginală; față de cărți, cel puțin în Europa, filmele nu circulă sau circulă foarte puțin și chiar marile documentare clasice sunt greu de găsit. În ceea ce privește practica, studenții resimt unele dificultăți în a conduce în același timp o anchetă de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
materii prime ieftine și deschiderea de noi piețe pentru surplusul de produse. Rezultatul este că lumea devine asimetrică din punct de vedere al răspândirii centrelor de putere: un număr limitat de centre (state metropole) capitaliste exploatează vasta majoritate a statelor subdezvoltate. Astfel, decalajul între cele două zone crește progresiv. Teoria dependenței își are originea în America latină și are ca premisă ideea că subdezvoltarea nu se datorează doar unor cauze interne, ci și unor constrângeri externe. În economia mondială există un centru
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu multă tristețe, rezultatul unei anchete sociologice recente: Sensibilitatea la valori abstracte e absolut nulă (aproape nimeni nu citează printre defectele regimului Ceaușescu absența democrației. O declarăm pe față:vrem să reacționăm și să combatem această stare de spirit pasivă, subdezvoltată, dominată exclusiv de grijile zilnice. A trăi doar la nivel visceral, vegetal, ca urmare a lipsei de consistență a societății civile românești (Ana Blandiana), reprezintă un ideal primitiv, respins de orice ființă civilizată. Compatrioții noștri merită cu mult mai mult
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
zilnice. A trăi doar la nivel visceral, vegetal, ca urmare a lipsei de consistență a societății civile românești (Ana Blandiana), reprezintă un ideal primitiv, respins de orice ființă civilizată. Compatrioții noștri merită cu mult mai mult decât acest tip lamentabil, subdezvoltat, de existență. A doua convingere fermă, care ne orientează, privește valoarea precursoare a ideilor. Ideile anticipă. Ele sunt, prin diferite forme de mediere, în avangarda istoriei. Ca să dăm un exemplu concludent, verificabil și sub ochii noștri. A existat, mai întâi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
românești au intrat din nou în alertă. Iar de rezistență civico-morală activă nu mai poate fi vorba decât tot la o elită de intelectuali. Ei singuri au protestat, au scris articole polemice, au făcut interpelări. Nu societatea amorfă, indiferentă, indecisă, subdezvoltată civic și moral. Pentru această societate n-avea sens să moară, orice s-ar spune, D. Iuga. Doar că omul politic lucrează, cum se spune, cu materialul clientului. Nu poate inventa peste noapte alți români. Fără o nouă, viitoare, societate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de X, de Y că sunt sau ar fi mașini de făcut fișe, când numai cu fișe se poate scrie Istoria Românilor, a Transilvaniei, a literaturii române este mai mult decât o inepție: un document de mentalitate primară, profund anticulturală, subdezvoltată. N-am fost încă învățați, în genere vorbind, să muncim ani întregi în tăcere, închiși în bibliotecă, în izolare, nu în căutarea succesului imediat și cu orice preț, ci de perspectivă. Recunoaștem, pe de altă parte, și realitatea dură: necesitatea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
politice și economice românești marcată de perioada de ocupație austriacă pentru Bucovina, dar și de marginalizarea impusă de factorii de decizie din capitala bucureșteană au determinat transformarea acestei regiuni, de-a lungul secolelor, din (semi)centru de dominație în periferie subdezvoltată, cu industrie și comerț în declin, imprimând acestui colț de țară renumele de "loc în care nu se întâmplă nimic". Descrierile monografice, memorialistica, presa locală constată sau deplâng la unison atmosfera de încremenire, liniștea fiind cuvântul de ordine ce însoțește
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
temeinic. Trebuie însă specificat că o mare parte din cei infectați rămân toată viața asimptomatici. Infecția cu H. pylori este cea mai frecventă infecție la om, peste jumătate din populația globului fiind afectată. În țările în curs de dezvoltare și subdezvoltate, infecția cu H. pylori atinge valori de peste 90%. În țările dezvoltate, prevalența infecției cu H. pylori este în scădere, mai puțin de 30% din populație fiind afectată. Prevalența infecției este invers proporțională cu nivelul de trai, direct proporțională cu numărul
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
din Mayenne, îl descrie pentru Laval Demain ca pe un militant pasionat și sincer, "eu-ropean convins, cavaler, respectîndu-și adversarul de bună-credință, idealist, sentimental, luptător pentru eliberarea omului de toate servituțile sale. Ziarul Ouest-France îi laudă umanismul și activitatea în favoarea țărilor subdezvoltate: "...Ti-nerilor le plăcea verva lui caustică și entuziasmul, alții îl apreciau în primul rînd pe lansatorul de idei, pe "deschizătorul de drumuri", iar alții prețuiau spiritul său deschis oamenilor. Era și un redutabil partener de dezbateri, care știa să descumpănească
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
al cărei secret îl avea numai el. Fără îndoială că avea adversari, ca orice om politic, însă foarte puțini dușmani, surîsul său legendar și generozitatea sa dezarmîndu-i pe cei mai ostili din-tre ei. Activitatea lui Robert Buron în sprijinul țărilor subdezvoltate, pe care le ajuta cu sfaturi, în calitatea sa de economist, prietenia sa pentru oameni precum Părintele Lebret sau abatele Pierre, lupta sa pentru handicapații ale căror asociații le anima dovedesc angajamentul creștinului. Ardoarea și convingerile sale îl determinaseră să
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dezvoltat care să facă loc piețelor să funcționeze. În general, dezvoltarea infrastructurii este o trăsătură a avuției acumulate prin piețe, nu o condiție pentru ca piețele să existe, iar eșecul unui sistem legal este unul dintre motivele pentru care piețele sunt subdezvoltate, dar acest eșec este un motiv puternic pentru a reforma sistemul legal astfel încât să poată furniza temelia pe care să se dezvolte piețele, nu un motiv pentru a amâna reformele legale și dezvoltarea pieței. Singura cale pentru a atinge avuția
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bine descris ca un lanț al extracției surplusului, în care surplusul generat în fiecare etapă, începînd de la relațiile între clase în interiorul periferiei, este adus treptat spre centru. Spre deosebire de viziunea structuralistă tradițională, aceasta presupune că societățile periferice nu sînt dualiste. Sectorul subdezvoltat este o parte integrantă și necesară a celui dezvoltat. Nu "din cauza sectoarelor rămase nedezvoltate nu-și depășește o țară dependența", ci "din moment ce unele sectoare sînt dezvoltate, altele trebuie să rămînă nedezvoltate". Immanuel Wallerstein (1979 [1974], 1984: 1-96) adaugă acestei idei
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
adevărata dificultate a integrării rămâne de ordin strict economic. Ea presupune o compatibilitate de sisteme economice cu instituții emblematice F.M.I. și Banca Mondială (bineînțeles capitaliste, ale pieței libere concurențiale), de nivel de dezvoltare, de legislație și instituții. O Românie săracă, subdezvoltată, nu va intra niciodată în UE, care nu-și poate permite luxul subvenționării nici unei țări răsăritene. Chiar și Spaniei și portugaliei, inițial, cu un nivel sub standardele europene, le-au trebuit aproape un deceniu pentru a fi admise. În ultima
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în anul 800. Astfel sînt fixate în secolul al IX-lea cele trei componente ale lumii medievale: Imperiul Bizantin, Islamul și creștinătatea latină. Dar, față de primele două, care cunosc o mare strălucire, cea de-a treia arată ca o lume subdezvoltată. Aceasta explică fără îndoială dificultățile marelui Imperiu franc care, la mai puțin de 30 de ani de la moartea fondatorului său (814) este împărțit între nepoții săi prin tratatul de la Verdun în 843. Formarea *Primarii palatului. Către 700, partea cea mai
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și modeste: ele se situează într-un context feudal puțin propice unei puterei regale solide. Dar, în același timp, regatul beneficiază de extraordinara înflorire economică, demografică și culturală care, începînd cu anul o mie, antrenează Occidentul întreg și transformă lumea subdezvoltată din Evul Mediu timpuriu într-o lume în expansiunea prin raportare la Islam și la Bizanț: un nou raport de forțe exprimat, începînd cu sfîrșitul secolului al XI-lea, prin mișcarea cruciadelor. Anarhia din secolul al X-lea Ultimele invazii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
neobosita dorință de a evidenția rolul tot mai important al "statelor mici și mijlocii" la luarea deciziilor în lume, la care nu era moral să se ajungă altfel decât prin consimțământ, de a egaliza puterea politică a statelor astfel încât cele subdezvoltate sau aflate "în curs de dezvoltare" pentru care RSR se imagina, pe lângă China, ca model să contracareze încet dar sigur hegemonia "imperialismului". Principalele organizații internaționale, ONU, spre exemplu, trebuiau "democratizate și raționalizate" astfel încât să reflecte echitabil noile realități internaționale (Datcu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
alți membri mai concilianți ai Pieței Comune, ca de exemplu Germania Federală, să îi urmeze exemplul. RSR, s-a argumentat, avea ambiții economice care excedau cu mult posibilitățile sale reale de dezvoltare: avea o "birocrație enormă", transporturile și telecomunicațiile erau subdezvoltate, nemaivorbind de metalurgie și industria alimentară, nu poseda activele necesare pentru a își duce la îndeplinire cincinalele iraționale pentru care achiziționa constant tehnologie din Occident, fapt care a cauzat la rândul său probleme majore deoarece pentru ca această tehnologie să fie
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
expansiunii anuale, astfel că venitul pe cap de locuitor crescuse foarte mult și România intrase în rangul țărilor industriale. Organismele Pieței Comune au arătat în acel moment delegaților români că sistemul preferințelor vamale fusese creiat mai cu seamă pentru țările subdezvoltate ceiace în mod oficial nu mai era cazul României. După o serie de discuții, în cursul cărora delegații români stânjeniți au arătat mai mult sau mai puțin că propaganda e una și realitatea alta, România a sfârșit prin a obține
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dintre care peste 500 în țările africane. Din țările în curs de dezvoltare studiază în România în diferite instituții de învățământ 665 de studenți, dintre care 166 din țările continentului african" (Politica externă...: 1972, 130-131)". Pentru liderul de la București, țările subdezvoltate aveau nevoie de intensificarea raporturilor comerciale cu RSR, în primul rând, și între ele însele, în al doilea rând, pentru a își putea depăși condiția, prosperând astfel împreună cu cea care se erija în tutorele lor benevolent, RSR, "modelul țărilor în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
calea dezvoltării economice și sociale, deci și pe calea întăririi independenței naționale" (Politica externă...: 1972, 130-131; subl. m.; vezi și Frondizi în Concepția președintelui...: 1976, 61 și Botoran, Unc: 1977, 227). Eforturile României comuniste de a se apropia de statele subdezvoltate și de a deveni, în cadrul ONU, membră a "Grupului celor 77" nu au început în timpul "erei Ceaușescu", ci în ultimii ani ai conducerii dejiste, când politica externă a Bucureștiului se distanța pas cu pas de cea a Uniunii Sovietice și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]