1,785 matches
-
Phillips 6-6 la discuția „panel”. Astfel, după discuția în subgrupe, subgrupele se reunesc pentru a forma auditoriul, iar „panelul” este format din purtătorii de mesaje. Fiecare purtător de mesaje va prezenta în „panel” conținutul și nivelul discuției purtate anterior în subgrup. Experiența arată că auditoriul este adeseori cuprins de plictiseală dacă purtătorii de mesaje se mărginesc la rolul de raportori. Discuțiile panel sunt organizate aproape zilnic și de posturile de televiziune. Auditorul, format din zeci de mii de persoane, urmărește discuția
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
grupului are o sarcină de lucru în care trebuie să devină expert. El are în același timp obligația transmiterii informațiilor acumulate către colegi. Tema (proiectul) de rezolvat este împărțită în subteme, iar pentru aprofundarea fiecărei subteme este desemnat câte un subgrup din cadrul grupului. Să presupunem tema de cercetare se divide în patru subteme, deci se vor forma patru subgrupuri de experți. Fiecare subgrup va fi constituit din 3...5 persoane. Fiecare persoană are sarcina de a parcurge în mod independent materialul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
transmiterii informațiilor acumulate către colegi. Tema (proiectul) de rezolvat este împărțită în subteme, iar pentru aprofundarea fiecărei subteme este desemnat câte un subgrup din cadrul grupului. Să presupunem tema de cercetare se divide în patru subteme, deci se vor forma patru subgrupuri de experți. Fiecare subgrup va fi constituit din 3...5 persoane. Fiecare persoană are sarcina de a parcurge în mod independent materialul informativ al subtemei, după care îl va discuta cu ceilalți membri ai subgrupului său. Prin această discuție se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
colegi. Tema (proiectul) de rezolvat este împărțită în subteme, iar pentru aprofundarea fiecărei subteme este desemnat câte un subgrup din cadrul grupului. Să presupunem tema de cercetare se divide în patru subteme, deci se vor forma patru subgrupuri de experți. Fiecare subgrup va fi constituit din 3...5 persoane. Fiecare persoană are sarcina de a parcurge în mod independent materialul informativ al subtemei, după care îl va discuta cu ceilalți membri ai subgrupului său. Prin această discuție se clarifică informația, fiind supusă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
deci se vor forma patru subgrupuri de experți. Fiecare subgrup va fi constituit din 3...5 persoane. Fiecare persoană are sarcina de a parcurge în mod independent materialul informativ al subtemei, după care îl va discuta cu ceilalți membri ai subgrupului său. Prin această discuție se clarifică informația, fiind supusă unor puncte de vedere și experiențe personale diferite. Totodată se vor întrevedea eventuale căi de rezolvare creativă a subtemei. Urmează reunirea grupului, când fiecare subgrup de experți va expune tuturor persoanelor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
va discuta cu ceilalți membri ai subgrupului său. Prin această discuție se clarifică informația, fiind supusă unor puncte de vedere și experiențe personale diferite. Totodată se vor întrevedea eventuale căi de rezolvare creativă a subtemei. Urmează reunirea grupului, când fiecare subgrup de experți va expune tuturor persoanelor angajate în proiect informațiile subtemelor și soluțiile intuite. Soluția creativă va fi adoptată prin participarea tuturor membrilor grupului, eventual folosind o altă metodă de creativitate. Această metodă poate fi folosită cu succes în colectivele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
4], acestea sunt glicozide care conțin un schelet flavan [1], se clasifică în funcție de gradul de oxidare al inelului piramic [1], se cunosc 10-12 clase [1], acțiunea farmacologică depinde de substituenții grefați pe nucleul de bază și este foarte diversă [4], subgrupul de flavonoide cu activitate biologică asupra mamiferelor este denumit bioflavonoide [4]. Flavonă [144]: compus cu structura: 2 fenilcromen-4-onă, inhibitor potent al prostaglandinendoperoxid sintazei, denumirea include și derivații hidroxilați ai flavonelor, glicozidele flavonelor sunt pigmenți vegetali și formează clase de flavonoide
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
dreptul de a limita după cum doresc accesul la bunul respectiv. Similar, bunurile publice și cele comune sunt non-excludabile nu datorită unor caracteristici naturale, ci datorită faptului că În interiorul grupului de beneficiari nu există o autoritate individuală sau de club (un subgrup al grupului mare) care să poată limita accesul la acel bun, În interiorul comunității. Proprietatea de divizibilitate a unui bun b este și ea o proprietate relativă la potențialii beneficiari ai acestuia. În lumea noastră, bunurile sunt rare și, de asemenea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
patru tipuri de bunuri distinse anterior Își capătă statutul În interiorul unei comunități și dețin acel statut În raport cu membrii comunității respective. Din această perspectivă, bunurile publice ar fi accesibile la nivelul Întregii societăți, cele de club sunt accesibile la nivelul unor subgrupuri ale comunității respective, iar bunurile private sunt accesibile la nivel individual. Ar mai trebui remarcat faptul că, uneori, apartenența unui bun la una dintre aceste clase poate fi ambiguă. De exemplu, pensia ar putea fi considerată un bun de club
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
private sunt accesibile la nivel individual. Ar mai trebui remarcat faptul că, uneori, apartenența unui bun la una dintre aceste clase poate fi ambiguă. De exemplu, pensia ar putea fi considerată un bun de club, căci este accesibilă doar unui subgrup de indivizi, și anume celor care au Îndeplinit o anumită vârstă și au Împlinit un anumit cuantum al contribuțiilor la fondul de pensii (de exemplu, vechime În muncă). Dar pensia poate fi considerată și ca un bun public, pentru că el
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
se bazează doar pe mecanismele pieței pentru furnizarea de bunuri, acel pod nu va fi construit. Necesitatea acțiunii colective În vederea furnizării de bunuri publice apare tocmai În astfel de situații. Este perfect plauzibil faptul că, deși nici un individ (sau un subgrup de indivizi) nu este dispus să-și asume În Întregime riscul construirii podului, grupul format din toți membrii comunității este dispus, totuși, să-și asume acest risc. Altfel spus, putem concepe situații În care preferințele individuale (raportate la costurile și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
constelație specifică de mecanisme defensive și un stil cognitiv personal. Cele două repere care marchează ontogeneza personalității și se intercondiționează reciproc sunt calitatea de ansamblu a Eului și aceea a relațiilor interpersonale. Pornind de la acest binom aceeiași autori descriu două subgrupuri caracteriale patologice. Primul este tipul introspectiv centrat pe autodezvoltare și autodefinire care este în același timp autocritic, perfecționist și competitiv. Cel de-al doilea - extrovert - cultivă și promovează raporturile cu cei din jur fiind doritor de îngrijire, protecție și dragoste
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
au mutat în cercul exterior primesc fișele de observare. 2.14. Alte tehnici de tip fishbowltc "2.14. Alte tehnici de tip fishbowl" O tehnică asemănătoare fishbowl-ului este „broasca-țestoasă”. Conform lui Péretti, Legrand, Boniface (2001), această tehnică presupune utilizarea dinamicii subgrupurilor în cadrul unei activități generalizate. Astfel, fiecare subgrup va rămâne compact în preajma unuia sau a doi purtători de cuvânt (ei pot să cedeze locul unei alte persoane din subgrupul respectiv, dacă aceasta dorește să emită o opinie personală ori să poarte
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de observare. 2.14. Alte tehnici de tip fishbowltc "2.14. Alte tehnici de tip fishbowl" O tehnică asemănătoare fishbowl-ului este „broasca-țestoasă”. Conform lui Péretti, Legrand, Boniface (2001), această tehnică presupune utilizarea dinamicii subgrupurilor în cadrul unei activități generalizate. Astfel, fiecare subgrup va rămâne compact în preajma unuia sau a doi purtători de cuvânt (ei pot să cedeze locul unei alte persoane din subgrupul respectiv, dacă aceasta dorește să emită o opinie personală ori să poarte consultări cu ceilalți componenți ai subgrupului în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
broasca-țestoasă”. Conform lui Péretti, Legrand, Boniface (2001), această tehnică presupune utilizarea dinamicii subgrupurilor în cadrul unei activități generalizate. Astfel, fiecare subgrup va rămâne compact în preajma unuia sau a doi purtători de cuvânt (ei pot să cedeze locul unei alte persoane din subgrupul respectiv, dacă aceasta dorește să emită o opinie personală ori să poarte consultări cu ceilalți componenți ai subgrupului în momentele dificile, asemenea broaștei-țestoase, care în caz de pericol se retrage în carapace - de unde și numele metodei). Avantajul pentru învățare al
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fiecare subgrup va rămâne compact în preajma unuia sau a doi purtători de cuvânt (ei pot să cedeze locul unei alte persoane din subgrupul respectiv, dacă aceasta dorește să emită o opinie personală ori să poarte consultări cu ceilalți componenți ai subgrupului în momentele dificile, asemenea broaștei-țestoase, care în caz de pericol se retrage în carapace - de unde și numele metodei). Avantajul pentru învățare al unei astfel de tehnici este presupus de faptul că se promovează învățarea prin cooperare, iar dinamica și motivația
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
tehnică aparte de problematizare este cea de interpretare a unor imagini. Conform lui Péretti, Legrand și Boniface (2001), acest exercițiu conceput de André Lévy presupune ca membrii unui grup să redacteze - la început individual, pentru ca apoi să continue în cadrul unui subgrup - o serie de legende/istorioare corespunzătoare unor imagini unice (fotografie ori desen complex prezentată lor). Avem aici în desfășurare patru faze: - în prima fază (cu o durată între 10 și 20 de minute) fiecare participant redactează în mod individual istorioara
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
desfășurare patru faze: - în prima fază (cu o durată între 10 și 20 de minute) fiecare participant redactează în mod individual istorioara proprie; - pe intervalul a 20-30 de minute, participanții se împart în grupuri de patru până la șase persoane, fiecare subgrup având drept sarcină redactarea unei istorioare comune ca explicație la imaginea originară (aici sunt puse în valoare abilitățile de negociere și de consens al percepțiilor inițiale); - a treia fază, desfășurată tot pe intervalul a 20-30 de minute, presupune ca aceste
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
având drept sarcină redactarea unei istorioare comune ca explicație la imaginea originară (aici sunt puse în valoare abilitățile de negociere și de consens al percepțiilor inițiale); - a treia fază, desfășurată tot pe intervalul a 20-30 de minute, presupune ca aceste subgrupuri să se consulte și să negocieze o singură imagine, generală pentru întregul colectiv, asupra problemei inițiale; și - ultimei faze îi este alocat tot un interval de aproximativ 30 de minute, timp în care participanții sunt invitați de către formator să analizeze
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
astfel, reducându-le șansele de a câștiga); - fiecare membru va vota ceea ce consideră că este ideea cel mai improbabil de a funcționa de pe cardurile numerotate, ideea ce va atrage cele mai multe voturi câștigând punctele puse în joc; - se vor forma două subgrupuri și li se vor distribui acestora un număr egal de carduri; fiecare grup va avea la dispoziție un sfert de oră pentru a dezvolta soluții viabile dintre soluțiile aflate pe cardurile lor; - fiecare subgrup încearcă să-și „vândă” ideile celuilalt
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în joc; - se vor forma două subgrupuri și li se vor distribui acestora un număr egal de carduri; fiecare grup va avea la dispoziție un sfert de oră pentru a dezvolta soluții viabile dintre soluțiile aflate pe cardurile lor; - fiecare subgrup încearcă să-și „vândă” ideile celuilalt subgrup; - se reunesc grupurile și se va încerca identificarea ideilor celor mai bune. Brainsketching este o tehnică de tip brainwriting ce presupune un grup de patru până la opt persoane dispuse în jurul unei mese (ori
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și li se vor distribui acestora un număr egal de carduri; fiecare grup va avea la dispoziție un sfert de oră pentru a dezvolta soluții viabile dintre soluțiile aflate pe cardurile lor; - fiecare subgrup încearcă să-și „vândă” ideile celuilalt subgrup; - se reunesc grupurile și se va încerca identificarea ideilor celor mai bune. Brainsketching este o tehnică de tip brainwriting ce presupune un grup de patru până la opt persoane dispuse în jurul unei mese (ori în cerc de scaune). Cursanții trebuie să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mai în profunzime ceea ce este furnizat prin incidentul inițial; 5. decizia individuală - fiecare participant ia o decizie personală pe care o citește întregului grup, formatorul cerându-le tuturor să voteze cele mai bune astfel de decizii; 6. lucrări desfășurate în subgrupuri - analizarea motivațiilor fiecărei soluții; 7. discuție în plen - conducătorii subgrupurilor prezintă concluziile la care au ajuns echipele lor; 8. evaluarea - pornește de la schimburi de puncte de vedere între participanți și se fac extrapolări privind modul în care se pot rezolva
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
decizia individuală - fiecare participant ia o decizie personală pe care o citește întregului grup, formatorul cerându-le tuturor să voteze cele mai bune astfel de decizii; 6. lucrări desfășurate în subgrupuri - analizarea motivațiilor fiecărei soluții; 7. discuție în plen - conducătorii subgrupurilor prezintă concluziile la care au ajuns echipele lor; 8. evaluarea - pornește de la schimburi de puncte de vedere între participanți și se fac extrapolări privind modul în care se pot rezolva astfel de probleme în viața cotidiană; și 9. discuție finală
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mai cunoscute studii în domeniul rezilienței copiilor, frecvent menționat de literatura de specialitate, este cel realizat longitudinal, cu copii provenind din familii sărace, din insula Hawaii (Werner, 1993). Deși confruntați cu adversități de-a lungul anilor, până la vârsta adultă, un subgrup dintre aceștia nu au manifestat nici un fel de probleme de adaptare. Acești copii și adolescenți s-au dovedit capabili să-și selecteze și creeze un mediu protectiv pentru ei, un mediu care le-a susținut și întărit abilitățile și deprinderile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]