1,444 matches
-
filozofia ca Weltanschauung oferă perspective diferite asupra ei. "Fundamentul real al filozofiei", precizează Dilthey, îl constituie "experiența de viață", conjugată cu datele oferite de științe și cu "sistemele existenței istorice"219. Observăm că relativismul lui este dublat de un realism subiacent, ceea ce ne trimite iarăși cu gândul la încercarea lui de a concilia romantismul cu pozitivismul (vezi, de exemplu, I, 3F). Construind 220 în acest spirit oarecum avântat și încrezător o teorie a sistemelor, Dilthey încearcă să depășescă scepticismul istori(ci
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o contribuție etern teoretică, însă nu apodictică, la fixarea varietății epistemice a apropierii de "adevăr". Sensul meditației vii a romanului e adesea umbrit de varianta (intens) colorată, pitorească, a anecdoticii narative, însă purtătoare a condițiilor de existență a discursului hermeneutic subiacent. Sacrificiul subînțeles se edifică aproape arhetipal: în "mortificarea" materiei, în epuizarea "vieții" de întrupare efemeră, plurală și aleatorie a ideii se instaurează o "naștere mistică", o dimensiune spirituală, invizibilă, a configurației lumești, o adresă pură a înțelegerii. În actul imaginat
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
personaje care au, pînă la momentul emoției brutale declanșatoare, în același timp, a resurselor primare de conservare -, o justificare gata pregătită actelor lor. Că aceste "accidente", comparabile între ele prin căderea ca un trăznet, implacabilă și de necontrolat, sînt, în subiacent, semne ale unei latente predestinări, se va înțelege treptat. Ele anunță însă o revelație, o deșteptare în lumina unei întîmplări sacrificiale care, în ambele cazuri, i-a avut protagoniști. Participanți agresivi, executori sau executanți aceasta este intrarea pe care și-
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
teme în istorie, să facă din desfășurările ei un stimul din care umanitatea simte mereu nevoie. Atent la fapte, nu e o mai puțin preocupat de mecanisme, de instituții, de tipologii și metode de acțiune. Din fapte, el degajă ideile subiacente, convins că dincolo de faptele înseși trebuie să recunoască, după vechiul îndemn goethean, teoria. Dar e nevoie pentru aceasta de o mare capacitate de a transcende realitatea. Încrederea în forța ordonatoare a spiritului rămâne și în acest domeniu indispensabilă. "A te
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
1941. Nu mai există decît un singur dușman, ocupantul hitlerist, și pentru a-l combate, trebuie construit un front larg fără excluderi, cu toți cei care acceptă sa se bată fără să aștepte. Textul francez nu este lipsit de agresivitate subiacentă față de de Gaulle și de britanici. Pacea rămîne obiectivul, dar lupta împotriva imperialismului german este de acum înainte prima dintre datorii. Astfel, printr-o întoarcere la anumite accente ale celui de al VII-lea Congres, linia este definită și va
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
a cărei primă formă apare în lucrarea lui Chomsky "Syntactic Structures” . În concepția chomskyana a gramaticii transformaționale se consideră că reprezentarea sintactica a unei fraze cuprinde, în esență, doua nivele, și anume : structura de adâncime (care conține ansamblul indicatorilor sintagmatici subiacenți și interpretarea lor semantica), și structura de suprafața (care conține indicatorii sintagmatici derivați finali și interpretarea lor fonetică). Deci, opoziția dintre cele două structuri se realizează, atât la nivelul întregii gramatici, între componentul semantic și cel fonologic (ceea ce justifică relația
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
a cărei primă formă apare în lucrarea lui Chomsky "Syntactic Structures” . În concepția chomskyana a gramaticii transformaționale se consideră că reprezentarea sintactica a unei fraze cuprinde, în esență, doua nivele, și anume : structura de adâncime (care conține ansamblul indicatorilor sintagmatici subiacenți și interpretarea lor semantica), și structura de suprafața (care conține indicatorii sintagmatici derivați finali și interpretarea lor fonetică). Deci, opoziția dintre cele două structuri se realizează, atât la nivelul întregii gramatici, între componentul semantic și cel fonologic (ceea ce justifică relația
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
majestos. Mîntuitorul "a învins tentația demonică (subconștientul) și a realizat elevația divină (supraconștientul) a naturii umane..."10 Iisus a devenit susține Paul Diel în deplină contradicție cu tradiția dogmatică omul "divinizat" simbolic, "omul-dumnezeu".11 Interesantă îmi pare a fi simbolistica subiacentă discursului și textului teologic pe care Diel o "desconspiră" cu eleganță și măiestrie. Astfel, tentațiile demonice sînt simboluri ale subconștientului, iar "elevația divină" simbol al supraconștientului. La rîndul său, "Cerul" testamentar ar fi semnul manifest al contemplării supraconștiente. Convingerea lui
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
conștientă de baza ei metodologică. Psihanaliza freudiană, pe jumătate introspectivă, pe jumătate speculativă, a rămas la jumătatea drumului menit să ducă la găsirea soluției acestei dileme inevitabile. Dacă documentele istorice, care constituie mitologiile, includ așa cum a presupus Freud un adevăr subiacent psihologic, atunci nu este evident că ele trebuie să fie produsul unei introspecții ancestrale și uneori clarificatoare? Iar visele nocturne, ce altceva sînt ele decît o stare instrospectivă sau o trecere în revistă a grijilor și speranțelor sufletului neliniștit, deghizate
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și aceasta datorită faptului că, de origine ancestrală și mitică, ele însoțesc și chiar dirijează viața umană pînă în zilele noastre sub forma onirismului viselor? S-ar putea argumenta că nici mitologiile, nici visele nocturne nu includ in adevăr psihologic subiacent. Problema aceasta este de o importanță capitală aici, deoarece este vorba despre analizarea simbolului central al tuturor mitologiilor:divinitatea. Ca să tranșăm dilema, o constatare decisivă se impune prin ea însăși: vocabularu conceptual utilizat sub forma sa cea mai elementară (gînduri
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
distrugerii acestora de către scepticism. Cu toate acestea, dacă pe vremuri adevărul psihologic a îmbrăcat întotdeauna o formă nouă de expresie simbolică pentru a crea o nouă cultură, nu trebuie să excludem faptul că într-un viitor mai cultivat, adevărul imuabil subiacent mitologilor să poată deveni în cele din urmă fecund fără să apeleze la o expresie cu sens dublu. Procesul istoric al formării și distingerii culturilor bazate pe mituri nu poate deveni clar decît dacă înțelegem că el este rezultatul conflictului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu cunoaște cauzele reale ale nici unui fenomen și nu poate prevedea consecințele posibile ale nici unui eveniment. Este înconjurat de inexplicabil, imprevizibilul îl obsedează și orice eveniment neobișnuit este susceptibil să-l umple de groază. Este această spaimă groaznică, mortală permanent subiacentă la omul primitiv, sentimentul neputinei ființei umane în fața naturii și a vieții, care este sursa oricărui sentiment religios, el însuși sursa apariției miturilor. Căci efortul de învingere a spaimei primitive prin spirtualizare, adică transformînd-o în înțelegerea cauzelor ei, este cel
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
originea atît a tuturor vieților relgioase, cît și a științei, determinîndu-le evoluția. Știința constituie o formă tardivă a acestui efort. Ea se răspîndește pe măsură ce gîndirea explicativă în privința cauzelor ia locul implorării magice primitive a spaimei. Știința încearcă să învingă teama subiacentă a vieții prin transformarea ei în cunoaștere exactă. Dar oricît de eficient ar fi efortul științific de a elimina inexplicabilul, știința nu va putea niciodată înlătura cauza esențială a religiozității, inexplicabilul din noi: enigma irezolvabilă constituită de faptul existenței vieții
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
niciodată suficient asupra acestui lucru în eliminarea oricărei speculații metafizice și în înlocuirea lor cu studiul introspectiv al motivațiilor intime. Căci nu numai acțiunile, ci și gîndurile sînt just sau fals motivate. Întrucît spiritul este mijlocul de combatere a spaimei subiacente vieții, este firesc ca spiritul uman să atace tot ceea ce este neexplicat (motivațiile intime) și chiar tot ceea ce este inexplicabil (misterul), fie și numai pentru a defini clar cauza imanentă a imposibilității de a oferi o explicație. Este singurul mod
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să fie posibilă crearea unei psihologii a motivelor capabilă să descifreze simbolizarea mitică. Sînt astfel stabilite schițate succint și pregătite pentru evoluțiile ulterioare premisele descifrării simbolismului. Metoda este bazată pe distincția netă dintre fațada limbajului simbolic și preștiința sa psihologică subiacentă. Obiectivul evoluțiilor ulterioare va fi demonstrarea detaliată a conținutului preștiinței psihologice a mitologiilor, fondată pe simbolurile de importanță primordială: "divinitatea creatoare, divinitatea judecătoare, divinitatea fiu", înțelegerea greșită a simbolului "divinității" adus la speculații metafizice care maschează terna esențiala comună preștiinței
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
o serie de intenții străine să pună stăpînire pe trupul și pe sufletul lui, nimic nu este mai important pentru el decît să aservească propriile lui intenții intențiilor străine de care crede că este populată lumea. Fiind, din cauza spaimei lui subiacente și a imaginației lui înfricoșate, insinuant în cel mai înalt grad, pînâ în cele mai intime intenții, el crede că "intențiile" străine naturii lui cauzele și efectele obiective sînt și ele insinuante și influențabile. El încearcă să și le aservească
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sau nedemni, în funcție de intențiile motivante care îi animă. Legendele fabuloase ale animismului sînt prefigurarea poveștilor mitice. În era mitică, accentul importanței nu mai este pus pe curajul fizic, care presupunea totuși existența curajului etic încă din epoca animistă. Curajul etic subiacent, lupta intrapsihică împotriva motivațiilor subconștinte, opuse intențiilor supraconștiente simbolizate de divinități), este cel care va deveni în epoca mitică sensul subiacent nu numai legendar, ci și veridic din punct de vedere simbolic. Temele mitologiilor tuturor popoarelor sînt conflictele dintre motivațiile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu mai este pus pe curajul fizic, care presupunea totuși existența curajului etic încă din epoca animistă. Curajul etic subiacent, lupta intrapsihică împotriva motivațiilor subconștinte, opuse intențiilor supraconștiente simbolizate de divinități), este cel care va deveni în epoca mitică sensul subiacent nu numai legendar, ci și veridic din punct de vedere simbolic. Temele mitologiilor tuturor popoarelor sînt conflictele dintre motivațiile intime, reprezentate simbolic de fațada luptelor eroice. Va fi extrem de instructiv în acest context să subliniem că, fiind parte integrantă a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
prim semn al divinității judecătoare, simbol comun tuturor mitologiilor. Credințele indiferent de fondul lor imaginativ nu-și pot deocamdată asuma funcția directoare decît dacă prefigurează exigența etică: autoarmonizarea intenționalității secrete a fiecăruia, care trebuie realizată în timpul vieții, exigență esențială deja subiacentă animismului Gîndirea magică a copilăriei omenirii confundă încă obiectul și subiectul: ea face din obiect un subiect personificat. Întregul sens al evoluției constă în a face din subiect un obiect,o ființă obiectivă, personificată nu numai imaginativ, ci și real
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
va folosi simbolizarea și personificarea decît pentru a exprima adevărul obiectiv legat de sensul vieții. B) EPOCA MITICĂ I. POLITEISMUL a) De la animism la politeism În epoca mitică, depășindu-și forma magică, înțelegerea se scindează în simbol manifest și semnificație subiacentă. Semnificațiile înglobează toate motivațiile subconștiente și supraconștiente afective și emotive, deoarece ele sînt toate legate în cadrul emoției încercate în fața misterului. Spaima sacră constituie un motiv etic de spiritualizare-sublimare, în lipsa căruia spaima nu mai este decît spirit negativ, angoasă vitală. Din cauză că
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fi un erou excepțional, nu numai ca atîția alții luptător al spiritului, ci și învingător mitic. Paralelismul dintre diferitele fabulații mitice a fost dintotdeauna scos în evidență de experții în mitologie. Ceea ce este mult mai important este să înțelegem semnificația subiacentă care caracterizează trecerea mitologiei de la politeism la monoteism, dovadă a unui limbaj supraconștient comun, în mitul grecesc deja, eroul-învingător, Perseu, este fiul unei pămîntence, Danae, fecundată de divinitatea-spirit. Zeus ia forma unui nor, iar sămînța care fecundează este simbolizată de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care corespunde unei prime faze agrare mitul simbolizează binefacerile materiale și celebrează darurile pe care le primește omul de la pămîntul-mamă și de la soarele-tată. Dar nici un mit nu se mulțumește să simbolizeze materialitatea vieții, care conține de altfel într-un mod subiacent aspectul moral: recunoștința pentru satisfacerea nevoilor trupești fiind contrariul perfect al spiritului imoral: exaltarea irațională a dorințelor. Dacă această relație subiacentă este de natură să avertizeze asupra faptului că traducerea integrală a mitului trebuie să facă tot posibilul ca să scoată
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de la soarele-tată. Dar nici un mit nu se mulțumește să simbolizeze materialitatea vieții, care conține de altfel într-un mod subiacent aspectul moral: recunoștința pentru satisfacerea nevoilor trupești fiind contrariul perfect al spiritului imoral: exaltarea irațională a dorințelor. Dacă această relație subiacentă este de natură să avertizeze asupra faptului că traducerea integrală a mitului trebuie să facă tot posibilul ca să scoată la iveală o semnificație mai profundă, este important înainte de a dezvolta să insistăm asupra unui aspect semnificativ complementar al unei deschideri
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pe cele materialiste" Sufletul și soarta lui după moarte" nu constituie realități, ci fantezii personificante, așa cum sînt toate figurile mitice. Ele sînt simboluri metafizice ale misterului vieții și mortii. Animarea și elanul individual sînt dimpotrivă realități existente, fenomene psihice, adevăr subiacent simbolului "sufletului". Elanul evolutiv destinat armonizăii și rearmonizării este firesc imanent, imanent întregii naturi, imanent vieții sub toate formele ei, imanent vieții umane sub forma supraconștiinței etice și a elanului ei individual eolutiv, simbolizate din punct de vedere mitic de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de o altă natură: obligativitatea unei polemici cu două fronturi solid stabilite. Trebuie să menționăm acest lucru doarece sensul ascuns al mitului treimii este opus atît teismului teologic cît și ateismului științelor despre viață și teoriilor evoluționiste ale acestora. Sensul subiacent al mitului ete constituit tocmai de istoria evoluției organismelor psihosomatice și nu numai de cea a materiei-somă, așa cum pretinde materialismul științelor vieții, care ca să se opună cît mai radical posibil credinței într-un dumnezeu real și intețiilor lui față de om
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]