KorAP: Find »[drukola/base=suedeză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...38 >

948 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357

reclamei, a face tot pentru vânzare și câștig... Seară de neuitat cu Agneta (Pleijel) și Maciej (Zaremba) în care Maciej ne-a povestit despre sinuciderea tatălui său, apoi despre faptul că a abandonat complet poloneza pentru a face loc deplin suedezei. Lucru pe care eu nu-l pot face și care mă umple de angoasă pentru că sunt obligată să trăiesc mai departe schizofrenic, cu două limbi care parcă luptă pentru supremație. N-aș putea să „extirp” niciodată limba maternă, pentru că ea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
am venit pentru prima oară la Bruxelles. I-am reamintit de asta și a început să plângă. În timp ce-și scotea batista din poșetă am văzut din nou stegulețul suedez prin care vrea să arate că ea e aparte: suedeză, dintr-o țară unică în lume. Sigur că am regretat că i-am amintit „adevărul”, nu trebuie amintit nimănui ceea ce a fost regretabil, și ca să repar greșeala i-am dăruit cartea pe care a citit-o în pat toată noaptea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
dăruit cartea pe care a citit-o în pat toată noaptea: biografia Clarei Schumann, mamă a multor copii, geniul persecutat de treburile casnice fără sfârșit. Apoi, ieșind în piață, patriotismul Linnéei a fost greu pus la încercare. Vânzătorii nu înțelegeau suedeza ei de acum șaizeci de ani, și eu i-am servit de translator. Se simțea ca o străină, exact ca în Belgia, unde deși a trăit o viață și a creat o familie numeroasă, e mereu „suedeza” care vorbește franceza

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
Vânzătorii nu înțelegeau suedeza ei de acum șaizeci de ani, și eu i-am servit de translator. Se simțea ca o străină, exact ca în Belgia, unde deși a trăit o viață și a creat o familie numeroasă, e mereu „suedeza” care vorbește franceza, dar trebuie mereu interpretată, în secret sau deschis, cum se face și în Franța, cu acel accent de rasism disimulat în amabilitate. La Biskops-Arnö, cu prietenii mei: Birgitta (Trotzig), Marianne (Eyre), Agneta (Pleijel), Maciej (Zaremba) și alții

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
loc în care se va vorbi despre cărțile anumitor scriitori străini care trăiesc în Suedia. Am vorbit despre faptul că am ales întâi să scriu în franceză, pentru că asta era limba în care vorbeam cu soțul meu, studiind între timp suedeza, în care nu se știe dacă voi avea forța să scriu romane. S-au citit fragmente din romanul meu Regina străzii, tradus din franceză de Marianne Eyre. Am auzit comentariile cele mai plăcute și profunde, depășind cu mult recenziile primite

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
pânze negre pe pervaz și în ferestre. Era ziua lui de naștere. În realitate: mari demonstrații la București. Parcă m-aș găsi printre ei, deși am luat un alt drum în viață. Am început să scriu poeme din nou, în suedeză. Umbrele lumii ca aureole peste animate și inanimate. Despre lumina în drum peste lumina albă a altui cer. Decembrie N-am mai scris nimic în acest jurnal. M-am ocupat cu scrisul poemelor, cu cititul, dar mai ales cu strângerea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
în care ne roteam până când pierdeam noțiunea spațiului și a timpului, devenind fără timp, eterni. Mâinile ca spițele unei roți și fustele umflate ca niște corole, formând ciudate planete intrate în ritm amețitor, cosmic. Ce noroc că pot citi în suedeză pe Attar, pe numele lui întreg Shaikh Fared-Ud-Din-Attar, poet persan, alături de Rumi, poeți excelent traduși în Suedia de traducătorul lui Swedenborg (din latină), poliglotul, geniul incomparabil Erik Hermelin. El a tradus Conversația păsărilor, Pand-Namah, între anii 1931 și 1943, Amintirile

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
nou pe René, eram în pat și mă mângâia. 16 august, am împlinit 49 de ani. Am visat că traversam locuri periculoase, cărări deformate de ploaie. Apoi, totul era acoperit de iarbă deasă. Prietenii mi-au cântat la telefon, în suedeză. Să trăiești o sută de ani! Seara, cu prietenii francezi, la mine: Claude Kayat, Jeanne Cordelier cu soțul suedez, Jan, strălucind de frumusețe. Jeanne mi-a dăruit un poem de Michaux, cu un desen făcut de ea. Au venit și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
lui e încă spasmodic, și mulți încearcă disperat să-i facă respirație artificială. Cu o delegație de scriitori români la Uniunea Scriitorilor din Stockholm, la Bonnier și apoi la Biblioteca Nobel, unde Agneta Pleijel și cu mine am citit în suedeză din poemele lor. Octombrie După vizita colegilor mei, mare oboseală, răul cel mare este orgoliul fără măsură, paraculo, de care eu m-am debarasat de mult, se pare că acest orgoliu e un defect național de care trebuie să te

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
decât bărbații n-au putut fi înlăturate în realitate. Am cumpărat multe cărți ca să le citesc de Crăciun. Dar sunt încă fidelă vechiului meu obicei de a reciti vechile cărți, de exemplu Dante, Divina Comedie în original, cu traduceri în suedeză și franceză lângă mine, pentru a mă bucura de geniile diferite ale limbilor și a remarca cum traducătorii au transpus originalul, uneori, da, chiar depășind originalul. Sâmbătă, 10 august 1974 (Douăzeci și cinci de zile de la despărțirea noastră) Gavréa, mon cœur. M-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
suplă, activă, împiedicându-mă să lenevesc. E adevărat că Boni (Herlin) nu e un traducător de profesie, ci matematician, și vede limba altfel decât un poet. De aceea m-am hotărât în mod inspirat să scriu eu însămi direct în suedeză, cum am mai făcut când trăia René, și apoi să le dau lui și altora pentru a afla dacă textul meu este viu, e vorba de asta mereu, textul trebuie să trăiască prin propria mea vitalitate, pe care o transfer

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
ca să trăiască, intens, și ridicând ochii a văzut un înger, într-o străfulgerare. Fetița a supraviețuit și i s-a dat numele... Gabriela! Iunie Am început să scriu o nouă carte de nuvele, semănând cu niște romane în miniatură. Folosesc suedeza, dar chiar și franceza, și ca fond muzical limba maternă, pe care se bazează totul. Cum? Habar nu am. Dar am impresia că textul trăiește. După criticile Evei (Bonnier) pentru încercarea de roman în suedeză (nu comunic emoția, deși e

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
niște romane în miniatură. Folosesc suedeza, dar chiar și franceza, și ca fond muzical limba maternă, pe care se bazează totul. Cum? Habar nu am. Dar am impresia că textul trăiește. După criticile Evei (Bonnier) pentru încercarea de roman în suedeză (nu comunic emoția, deși e interesant), am înțeles cauza nereușitei: ființa mea n-a pătruns adânc în ce scrisesem, nu l-am transformat în ceva semănând ființei. Sunt curioasă ce va spune Eva despre poemele trimise. Poezie și proză, pentru

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
a poeziei arabe sentimentele se exprimă atât de puternic și memorabil. Ce păcat că acest fel de a simți e necunoscut de marea masă a cititorilor occidentali, rămânând parcă numai privilegiul marilor cărturari, cum ar fi traducătorul lui Attar în suedeză, Erik Hermelin, și al altora în marile limbi europene. E o zi însorită, am deschis toate ferestrele marelui apartament, ca să comunicăm și cu restul lumii, când vom petrece. La ora două după-amiaza, primul oaspete: Birgitta (Trotzig), cu un tablou mare

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
cu Andrei (Bart) la prietenii noștri, Vincenzo Lanza (corespondent italian de la Repubblica) și soția lui suedeză, Gitta. Suntem serviți regește, ca în Italia. La un moment dat, Andrei spune povestea penisului, a lui Creangă. Nu m-a amuzat deloc. În suedeză, totul părea de o penibilă vulgaritate. Rudolf Nurejev a murit la cincizeci și șase de ani, atac de cord se spune, dar noi, jurnaliștii, am aflat adevărul repede: SIDA! Corpul superb și geniul lui Rudolf nu i-au făcut viața

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
de Domnul, ca să trăiască spaima morții, criza existențială, și să-l fortifice pentru ce se va întâmpla mai târziu. Eseul meu despre Rabelais a plăcut și va fi publicat în Hallifax. M-am bucurat, pentru că l-am scris direct în suedeză, cu o libertate mare, aproape plină de obrăznicie. Lionel m-a sunat seara; am vorbit mult despre starea de după moarte - a spus că nu vom primi corpuri cerești, ci o să fim duși în locuri cerești. Exact ce scrie și Swedenborg

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
din România, când ascundeam cu Nichita bani în cărți și în alte locuri, pentru a-i găsi în momentele de totală sărăcie. Ce frumos e jocul ăsta de-a baba-oarba cu propriii tăi bani! Lucrez mereu la nuvelele mele în suedeză și uneori văd clar cum limbile în care am scris până acum, româna și franceza, se insinuează tot timpul, venind cu expresii „mai bune” decât în suedeză! Cert, limbile concurează în capul meu, e un fel de război civil și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
de-a baba-oarba cu propriii tăi bani! Lucrez mereu la nuvelele mele în suedeză și uneori văd clar cum limbile în care am scris până acum, româna și franceza, se insinuează tot timpul, venind cu expresii „mai bune” decât în suedeză! Cert, limbile concurează în capul meu, e un fel de război civil și nu știu unde mă vor duce toate astea. Dar pentru un moment e bine că simt plăcerea jocului, a terenului virgin al limbii care mă tentează, vrea să fie

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
de preferințele mele în momentul în care m-am decis să traduc. E greu și nu cred că mă voi dedica în viitor acestei arte cu adevărat grele - pentru că eu sunt pe punctul de a-mi forma stilul meu în suedeză, și a traduce pe alții reprezintă un efort de a mă îndepărta de mine. Și, lucru evident, traducerea mă invită la o anume lene: textul există deja sub ochii mei, e vorba de „a doua creație”, și eu mă simt

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
fost acceptat!), ci mai degrabă pentru a ști dacă ești cu adevărat creator în acea limbă. Dacă o folosești altfel, transfigurând ceea ce e comun și banalizat de limba socială. Recitesc mereu cu încântare fragmente din Speak, Memory, comparând traducerea în suedeză cu originalul. Îmi plac portretele fraților scriitorului, Serghei și Kiril. Îmi place de misteriosul Kiril, un dublu al scriitorului, cel care ar fi putut să fie adevăratul „Nabokov” dacă nu ar fi vorbit deschis, aflându-se în Germania, criticând ce

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
Acum vrea să mă influențeze și pe mine, să mă dezentuziasmeze, nebănuind că sunt ca o stâncă în voința mea, că vreau să mă „înșel” numai pe cont propriu și niciodată luând ca adevăr micile experiențe ale altora. Textul în suedeză poate să pară mort, lucru pe care îl pot simți imediat, și asta seamănă cu simpla privire a unui obiect ce pare atât de lipsit de viață la prima vedere, dar privindu-l intens, de o mie de ori dacă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
înveseliți de ceva insesizabil, poate de absurdul situației. Au aflat că mai au un frățior! Toate astea sunt tabloul lumii, colorat sau decolorat, cu pete mari de întuneric în care se bănuiește prezența luminii. Martie Am fost la cursurile de suedeză de la ABF, întâlnind-o pe Duveke F., atmosferă plăcută, elevi de toate vârstele făcând teste pentru a ști în ce stadiu al cunoștințelor de limbă se găsesc. Dar unii dintre participanți sunt la nivel de începători, așa că nu se poate

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
Dar unii dintre participanți sunt la nivel de începători, așa că nu se poate merge repede la lecturi și analize profunde, cum ar fi textele grele din literatura suedeză. Atmosfera e plăcută: a auzi cum gândește, de exemplu, un american în suedeză, sau un chinez, e o lecție pentru toți, chiar și pentru mine, care știu câte ceva despre puterea creatoare a individului, aflat pe terenul virgin al unei limbi altfel structurate. Nu e vorba aici despre națiuni, ci despre indivizi în căutarea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
copacilor seculari, citind o carte de studii matematice, pregătindu-se pentru o plimbare pe lac și apoi pentru o plimbare în pădure, ca să culeagă fragi! Am râs, frica intrase și în mine, căpătând forme de demoni, asta se cheamă în suedeză a picta draci pe pereți! 16 august. Am împlinit cincizeci și doi de ani. Am primit flori și felicitări de la prieteni. Dar n-am scris nimic în jurnal. Moartea lui Lionel m-a îndepărtat parcă de irealitate. Cărțile au amuțit

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
de vise. L-am visat chiar pe Hikari, fiul scriitorului japonez Kenzaburo Oe. Era într-adevăr plin de aur, ca un împărat, cu toate însemnele unei străvechi puteri, aparținând dinastiei Soarelui. Mă uimeam de ținuta lui maiestuoasă, spunându-i în suedeză că și eu aparțin acestei dinastii solare. Zâmbea binevoitor. Apoi, eram cu René, în drum spre Duveke (profesoara de suedeză de la ABF) și ce surpriză; René și Duveke se cunoșteau, au rămas împreună într-un nămete de zăpadă, pe când eu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]