2,938 matches
-
dar el e cineva prea lucid, deci ne scutește de baliverne. Dacă el spune că păstrează „bănuțul speranței/într-un colț de batistă”, adică un nod făcut mai cu seamă ca să nu uite, tot el știe că poezia înseamnă „a suge măduva urletului”. Ce ce fel de strigăt? Cel al lui Munch desigur, strigătul metafizic de groază și de spaimă în fața surdei și nemiloasei violențe a faptelor, faptele unei existențe, faptele Istoriei. Dacă în poemele din această carte oximoronul, antiteza, antifraza
„Lacrima întărește“ by Jean-Pierre Siméon () [Corola-journal/Journalistic/3505_a_4830]
-
regi și Pilsudski" - cel de prietenia căruia s-a bucurat - ne-a lăsat versuri incofundabile, fără asemănare în alte literaturi, și pe care polonezii încă nu le cunosc și nici nu le-au pus în valoare. Stau regii de-altădată supt bolta de granit. Pe oase simt cum pasul vrăjmașului se lasă. Întreaga tragedie a țării îi apasă, Și sufletul lor arde ca într-un jar cumplit. Ar vrea să plece în lume ca toți ai lor, pribegii, Fugind din locuri
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
Daniel Vighi, Viorel Marineasa. În anexa antologiei li se adaugă un poem din 1984 al Marianei Marin. Primele versuri ale poemului sună acuzator (și restaurator) și azi: „Fără prietenii mei - tineri poeți germani din România -/ subiectivitatea și-ar mai fi supt și acum degetul/ în fața realității.” Mircea Dinescu, prieten al unora dintre cei prezenți aici, scria și el prin 1976 versuri „brechtiene”, ca acestea: „Să-ți tragi realitatea pe piept ca o cămașă/ până-au s-asude-n piețe statuile de gips/ să
„În fața realității” by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3124_a_4449]
-
referirile atașante la Constanța Crăciun), dar cu obida celui care știe bine că locul lui e în altă parte. Spuneam însă că forța nebănuită a inteligenței e adevăratul subiect al acestei cărți. În mod evident, Paul Cornea s-a aflat „supt vremi”. Cum știm prea bine, acest slogan fatalist de proveniență cronicărească le-a folosit, ca scuză, multora dintre cei care neavând caracter, au acționat discreționar. Pentru profesorul Cornea, a fi „supt vremi” nu înseamnă a te lăsa strivit de ele
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
cărți. În mod evident, Paul Cornea s-a aflat „supt vremi”. Cum știm prea bine, acest slogan fatalist de proveniență cronicărească le-a folosit, ca scuză, multora dintre cei care neavând caracter, au acționat discreționar. Pentru profesorul Cornea, a fi „supt vremi” nu înseamnă a te lăsa strivit de ele. A înțelege răul e primul pas până la a-l înfrunta. Sunt numeroase dovezile în acest sens. Dintre toate, un exemplu pilduitor e cel al contracarării vanităților de beizadea ale Licăi Gheorghiu
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
șirurilor număr/ Și vede că în vreme ce-și mișcă-a lui pendulă,/ Treptat și capitalul sporește cu o nulă .../ Surâde sus, pe rafturi, o gamă colorată/ De sticle-n care doarme, hermetic astupată,/ Facticea veselie așa de scump plătită .../ Supt orice etichetă pândește o ispită .../ De fum păliteatârnă afișele din cuie,/ De sus, lămpile-aruncă lumina lor verzuie,/ Pe-oglinzile murdare, făcând să repercute/ La infinit macabrul acestei scene mute ...”. Caleidoscopul a fost, se știe, gluma a doi poeți astăzi trecuți
Profesori și poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3226_a_4551]
-
reliefat de blugii strâmți, micul orgasm nocturn este și el înregistrat cu lux de amănunte și apoi vin repetate până la refuz o serie de gros planuri și primplanuri unde Adèle își răsfrânge senzual buzele în somn, când înoată, și le suge puțin sau mâncând spaghete cu o naturelețe de animal tânăr se mozolește cu ele pe buze, pe bărbie, într-o coregrafie deja cunoscută a porn-ului tradițional cu nubile umectate. Miam, miam. Spre deosebire de sucțiunile cu fidea, juna are rezerve în a
Emanuelle, Adèle etc. by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3037_a_4362]
-
pendulă (deja săltasem în copilărie), suit pe un taburet vopsit lilial în alb, înălțîndu-mă în vîrful picioarelor pirpirii, am spart mai întîi sticla groasă, șlefuită-n fațete creatoare de curcubeie neașteptate... mda... am mîngîiat țăndările albăstrii cu buzele, le-am supt pînă ce mi-am simțit gustul sîngelui pueril, neviciat de dorinți, am lins acadelele produse ad-hoc, am jubilat... Apoi s-a declanșat lupta. Tija puternică, talgerul final, blăngănitor în dreapta și în stînga, mă agasa la maximum. Am cuprins-o într-
Nu vă lăsați momiți de orologii (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15152_a_16477]
-
testiculele subțiri filamentele lor perechi tremură în aerul dimineții coaja alburie tresare sub buzele infinitului. Pastila de xanax întîrzie să se topească sub limbă cuvintele au o elasticitate firavă ca lăstarii sălciilor cînd îi frîngi dau la lumină seva tulbure suptă din adînc ce se oxidează repede de pe o zi pe alta frazele se fac scrum între degete la ușoara apăsare a indiferenței. Primăvara explodează peste mormane vechi de cenușă vîntul pe culmi pregătește cremenea incendiilor plămînii mei ventilează un aer
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]
-
Era un somn într-o vară târzie, dormeam între secvențele unui film, noaptea îmi bătea în spate. Pusesem mâna pe dragoste, pusesem mâna pe moarte și am avut senzația unor găuri negre și am stat acolo, până când ceva m-a supt ca o ventuză, până când ceva... Înger gonit Te-ai întâlnit cu oboseala sacră. Minuni, se zice, se-ntâmplă la tot pasul, dar nu le vede nimeni. Cum să gonești un înger care îți dă târcoale de-atâta vreme? Doar poate
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/14925_a_16250]
-
îmi place să mă dau drept mort Lumii ce mă-nspăimântă chiar prin fabula ei, Bâlbâire în fiece efort De-a spune adevărul, căci minciuna o gândește. Unde sunt acele cuvinte ce ar putea să mă facă Din nou prunc, să sug atunci Din mamelonul aerului, în locul Cunoscut de păsările încoronate? Voi fi îmbrăcat de înfățișarea Hieratică a penelor. Să trec dincolo de limbajul Omenesc învățând să murmur trilul Ce delectează inepuizabilul, Secretul ce rămâne în majestatea sa Logică și ilogică, reală și
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
Emil Brumaru Interpretează Anca Sigartău S-a răspîndit ca dintr-o întîmplare Rugină peste apa sclipitoare Și nu mai știu ce-i flutur supt de-o floare Praf de tocilă-a adormit pe lucruri Tot răvășind marfare hălți buclucuri Gigante mure giugiulite-n ruguri Și greu mirositor melcul bolește Împotmolit în aerul ce-mi crește Din brusturii smintiți pîn'la fereștre Ci eu rîvnesc
Cinci terține pentru Cecina (variantă) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15495_a_16820]
-
păduri De mesteceni, pipăi scorburi, Ard pe ruguri, ca-n scripturi, Vicii proaspete, vechi morburi, Razele le altoiesc, Cu cosorul ascuțit, Pe trupu-ți dumnezeiesc; Cît de greu m-am limpezit Și de-adînc, momit de spini Mov, și calzi, și dodelini, Supt de-amiezi... ros de lumini...
Transcrierea sonetului lungit la infinit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16507_a_17832]
-
iese afară în grădină, se plimbă ce se plimbă acolo, pe cînd toți așteptau înlemniți. Cu un trandafir în mînă, el se întoarce, se apropie de nevasta colonelului și îi întinde floarea. Cu buzele de sub mustața lui groasă, tiranul își sugea un deget înțepat de un spin". Fața suavă a cinismului... Să aibă oare dreptate Aldous Huxley cînd caracteriza cinismul drept ,un idealism eroic întors pe dos, cu căptușeala pe față"? Opera importantului scriitor care este Constantin Țoiu se mulțumește, așa cum
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
judecata etică reprezintă doar Ťo dovadă de obtuzitateť și reflexul unor amintiri dureroase la care nu pot renunța o mînă de nostalgici. A face un strop de curățenie în ograda literaturii, pentru a evita repetarea altor nelegiuiri propagandistice, înseamnă a suge cu neobrăzare de la osul unor morți celebri (stilul e omul...)". Incontestabil că oricît de elastice ar fi interpretările noastre, oricît de mare ar fi varietatea unghiurilor de abordare de care facem uz, există limite netransgresabile ale bunului- simț, "un teritoriu
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
poate fi justificat, deși nu are nici o consecință asupra operei, în cazul Ianoși, comunismul nu poate fi judecat, căci "trebuie să ținem cont de libertatea de opțiune, de liberul arbitru". Cât despre efectul ideologiei din laptele careia Ion Ianoși a supt la Universitatea Jdanov din... Sankt Petersburg (pardon, domnule Niță, e vorba de Leningrad), nici o vorbă. în sfârșit se observă că Noica n-a suflat nici un cuvințel despre Legiune mai târziu. Era și greu, din domiciliul obligatoriu de la Câmpulung Muscel, în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10672_a_11997]
-
cele mai șocante asocieri imagistice și cele mai plastice permutări în interiorul câte unui registru verbal se validează și se consacră singure, cu acea capacitate a reprezentărilor artistice de a forța și forja realitatea. Bulgări de lumină înfulecați cu lăcomie, lapte supt din sfârcuri de cometă, aripi încă funcționale de înger plutind în semilevitație pe deasupra pământului ce amenință să-i rănească genunchii: o formidabilă echilibristică lirică, pe cantul dintre copilărie și adolescență, slăbiciune și bărbăție, tumult interior și lege implacabilă a gravitației
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
poporului, locuința bancherului Eschenasy, de pe strada Câmpia Islaz, a devenit sediul Securității Poporului. Era locul de tristă amintire, unde se maltratau toți opozanții comunismului, din perimetrul regiunii Oltenia. Eschenasy nu a scăpat nici el, fiind catalogat drept exploatator, care a supt sângele poporului muncitor. După ce a fost arestat și familia expropriata, a urmat cumplită să anchetare, suportând reprize succesive de bătaie până la leșin, chiar în subsolul propriei case. Sunt multe de spus despre Craiova, oraș al amintirilor. Deocamdată, ghearele rapacității au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
analogii și, totodată, printre cuvintele lor „zâmbesc” prepoziția atributiva „de” și „genitivele” (spre exemplificare, poemul Măsuri de prevedere, „Când e frig / oamenii se pierd în priviri / se-ncrețesc în culori / și-n țipete / că un card de cocori / Flăcările frigului / sug sângele lucrurilor / fruntea ceasului / limbile degetelor mele / Frigul parcă trage după sine / o sanie de pietre cu inele / Albul frig se-ntreabă de noi / că de o credință de copil / furată într-un joc / de cărămidă-n doi / sau că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
te asculte fiindcă peste linia de hotar nu întâlnești rude sau prieteni, în pradă terorii doar atinse ale celui care susține pretenția unui zâmbet, cel pe care tu, neputând, nu știi să-l dai. Ochi de cameleon, chip asexuat, care sugi oxigenul unui ros ticălos uituc pe un ram bătut de către o umoare morocănoasă și inconstantă, inima ta, mintea, chiar dacă molipsite, nu s-au schimbat în limbul unui Bărăgan-Rjazan’ unde Nebunis îți pune la gât un khanjar. Fascicule de energie nedistinsă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
apoi. Fata mai făcuse rost de ceva ani și privea tăcută către râul care traversa orașul . După care se urcă în autobuzul treisprezece. Acolo, un individ abia TERMINASE DE MÎNCAT și îi rămăsese o bucățică între dinți. începu să își sugă dinții cu zgomot ca să scape de nenorocire. Ancuța auzi totul și începu să încerce și ea să își scoată o bucățică imaginară din același loc. în apropierea cetățeanului. CLIPELE se așterneau pe noi ca niște zăpezi și începeam să mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Frumoasa sufletul curat al țării. îl găseam neîntinat, moldovenesc ca la 1812, armonizat cu acel peisagiu unic așa de distinct, așa de pătrunzător, plin de durerile și amintirile trecutului. Cel ce se simte al Moldovei e ca un arbore care suge seva pământului și lumina soarelui. Aveam și la Frumoasa senzația că făceam parte și eu, ca și oamenii, ca și tot ce mă înconjura, din natură, din lumină, din pământul morților, către care mă voi întoarce. (p. 92) Călătorul nostru
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
față, țipă: ...cu vorba îndrăzneață: - Voi gândiți că numai voi minte întreagă aveți și gură vorbeață?... Intelectualii adică, și noi, prostimea, nu?... Niște mișei învățați din carte Cu cuvinte adânce neînțelese Ce vor s-arunce peste noi o soarte Și supt greu jug să ne apese! Dar nu, noi nu suferim odată Cu capul, noi ceailaltă gloată!...
Caftane și cafteli (reluări) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10199_a_11524]
-
foame, aceiași 4 milioane de membri P.C.R., nu toți, firește, că nu toți au acces la situații privilegiate, dar aceiași 4 milioane, din rândul lor s-au recrutat, noua aristocrație financiară-economică socială a României, noua burghezie privilegiată, păturile superpuse care sug, asupresc și batjocoresc acest popor. 1. Vă prezint, spre exemplificare, replica domnului Turianu, membru Încă În Colegiul CNSAS, funcție asimilată celei de Secretar de Stat: „Întrebat dacă s-a dat și un verdict În acea ședință, a urmat o altă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
în starea unei ,magice" fluidități, își dibuie noi, mirabile configurări: ,Eu am vopsit interiorul cămășii de forță în albastru cu stele/ am rătăcit mult timp prin pădure pînă mi-am eliberat creierul de forme umane/ am privit ploaia care a supt trei orașe cu mînăstiri cu tot/ și fulgerul a apărut de trei ori în formă de cruce/ trăznind toți peștii din rîu/ Eu am dat cu lac sidefiu pe trupul femeii/ transformînd-o într-o scoică bolnavă de așteptare/ eu am
Nedreptățitul Abăluță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10784_a_12109]