29,657 matches
-
dar nu încape nici o îndoială că avem de a face cu o creație originală. Este o poezie densă, vibrîndă, cu un limbaj nou care îmbină descrierile simple, calme cu convulsiunile neaștepate ale verbului. Astfel, în Pieta (Iedera pe cruce), poetul sugerează simultan imagini care se învecinează, se suprapun, se întrepătrund în efortul de a exprima mai puțin convențional o realitate de altfel banală: "iedera pe cruce: sînge vegetal prin brațele / înlemnite-a neputință-n lături / iată li se văd, umflate, venele
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
și sînt moi. / Sînii se întăresc și își ascut vîrfurile / așa cum se ascut niște vîrfuri de suliță - / pieptul meu e străpuns! / Ca un taur rănit îmi simt rana / tot mai adîncă între picioarele tale" (Mireasa). Acest naturalism însă nu poate sugera pînă unde ar fi în stare să ajungă îndemînarea călugărului. Margareta Curtescu este ultima, din cei de la urmă în această carte, despre care se poate spune că simte în ea poezia și este înzestrată să o facă, fără să poată
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
dar și în finalul ultimei secțiuni (Molto vivace), cu ecouri de bucium, redate de corni prin intervale de cvintă și octavă perfectă și septimă mică (emiterea armonicelor naturale). Imaginea luminoasă a copilăriei este potențată și de melopeea cornului englez, care sugerează o anumită atmosferă pastorală, reminiscență a ambianței sonore receptate în arealul natal, dar și de secvențele melodice preluate din practica ansamblurilor lăutărești țigănești. Structurile sonore, asemănătoare, pe alocuri (prin atmosferă, ritm și orchestrație), cu cele bartókiene (Dansuri populare românești, Concert
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
bazele creației sale putând fi dezvăluite prin analize scalare sau prin descoperirea arhetipurilor muzicale utilizate. Evoluția Preludiului se face prin dezvoltarea ritmicomelodică a trei motive muzicale de o simplitate arhaică, a căror structură inițială se caracterizează printr-un modalism oligocordic, sugerând apartenența la straturi vocale străvechi, stilizate și valorificate instrumental. Ex. nr. 1: George Enescu - Suita I pentru orchestră, op. 9, partea I Preludiu la unison, m. 1-3; MOTIVUL I Acest motiv muzical enescian, poate fi derivat/dedus din diverse formule
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
amurg, Când orele parcă se odihnesc undeva Iar peste orașul fierbinte torente viorii curg Mă Înfășor atunci de-a lungul tandreței tale Și deodată mi se pare că timpul nu mai este Decât imaginea mișcătoare a eternității Cum aripile Îngerilor sugerează spații celeste. Poemul pe care nu l-am scris niciodată
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
spre progres. Sentențios, Paler scrie. “Progresul e mai mult decât o dogmă, aș zice. E o armă cu care omul se automutilează psihic și transformă civilizația În coșmar. Cum să nu fii reacționar În asemenea condiții?” (Ca rezervă, autorul Îi sugerează lui Daniel Cristea Enache ca schimbului de opinii avute să le ofere ca subtitlu „dialoguri cu un bătrân reacționar”. Mereu În căutare de certitudini (a' la Faust), pe care viața ar fi putut să i le ofere, la cei 80
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
improvizate se află alături de lucrări și compilații subtile sau grosolane. Atunci când dicționarele și enciclopediile persistă în diabolica lor ignoranță, nu ne găsim liniștea până ce autorii nu-și recunosc erorile. Este pentru a cincea oară când revenim asupra unor lacune informaționale, sugerând celor în drept să analizeze observațiile noastre și să publice în câteva reviste de mare tiraj cu ce sunt ori nu sunt de acord. Data nașterii. Până în 1984, conform mărturiilor autorului toată lumea știa: 9 martie 1907. Un important cercetător român
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
corecte sunt: Cum am găsit piatra filozofală și Memoriile unui soldat de plumb. Despre Romanul adolescentului miop ni se spune că e neterminat, iar despre Gaudeamus că "se află în manuscris", deși îl tipărisem cu peste un deceniu în urmă. Sugerăm ca titlurile operelor scrise de autor în românește să nu mai fie indicate în... traducere franceză. Toate aceste carențe au fost menținute în textul tipărit în 2005 în Dicționarul General a Literaturii Române. Li s-au adăugat alte inexactități: Itinerar
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
electric aplicat. Graficul reprezentând deformarea în grosime (S=Dl/l0), în funcție de intensitatea câmpului electric (E) aplicat, prezintă un profil simetric la inversarea polarității tensiunii electrice. Deformarea indusă depinde pătratic de câmpul electric aplicat ( până la valoarea de 3MV/m), sugerând natură electrostrictivă a deformării probei în acest domeniu.. Deformarea maximă indusă (4,2%) și coeficientul electrostrictiv aparent (1,7*10^15m2/V2) sunt remarcabile în comparație cu valorile găsite în literatura privind poliuretanii comerciali similari. Timpul de răspuns la contracția
ELASTOMERI POLIURETANICI CU PROPRIETATI DE ?MUSCHI ARTIFICIALI? by MAGDA IRIMIA () [Corola-journal/Science/84133_a_85458]
-
Un atelier de sculptură. Se văd În el bucăți de marmură necioplite, altele cioplite Într-o formă incipientă. De asemenea atelierul lui Îți sugerează de la Început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului său se văd prin acest geam, care-ți poate sugera incomunicabilitatea
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
Îți sugerează de la Început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului său se văd prin acest geam, care-ți poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se Întâmplă pe scenă se petrece În cealălaltă dimensiune. Pe toată durata spectacolului se va vedea sculptorul stând pe scaunul său, sau În picioare, și cioplind. Sau mișcându-se prin atelier, ori odihnindu-se
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
superioară, mai îndepărtată de cele două agitatoare. Pentru anumite valori ale turației, în funcție de cantitatea de biomasă din lichid, timpul de amestecare are aceleași valori pentru pozițiile 1 - 3 ale senzorului de pH, apropiate cu cele înregistrate pentru poziția 4, ceea ce sugerează o distribuție uniformă a intensității amestecării în întreg volumul lichidului de fermentație. Astfel, pentru concentrații ale drojdiei sub 100 g/l s.u., turația optimă are valoarea de 300 rpm, iar pentru concentrații mai mari de 400 rpm. Pe baza
STUDIUL DISTRIBUTIEI INTENSITATII AMESTECARII IN BIOREACTOARE PENTRU CULTURI DE SACCHAROMYCES CEREVISIAE by ELENA FOLESCU () [Corola-journal/Science/84118_a_85443]
-
un partizan al unui ascetism izolat care a fost în cele din urmă subsumat practicilor ascetice egiptene. Totuși, Sfântul Macarie, care portretizează atât de multe trăsături siriene, nu este un ascetic izolat. Aceste similitudini între Sfântul Macarie și Sfântul Grigorie sugerează din nou un mediu de interacțiune extensivă. Sfântul Macarie se situează lângă Sfântul Grigorie ca unul care începe să aducă lumină asupra procesului prin care ia naștere receptarea înțelepciunii cerești și ca unul care și-a înrădăcinat teologia în viața
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
a se vedea și Völker, Gregor von Nyssa als Mystiker, Wiesbaden: Steiner, 1955, p. 202 sq., Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 259-273. footnote>, pentru care o bună redare o constituie poate franțuzescul „sortie de soi” („evadarea sau ieșirea din sine”), este sugerat prin menționarea beției, dar este utilizat pentru a denota îndepărtarea de un plan inferior al virtuții și apropierea de unul superior. Într adevăr, pentru a descrie aceste experiențe, Sfântul Grigorie folosește oximoroane precum „somn veghetor” sau „beție trează”<footnote C.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
sufletul trece dincolo de stadiul de căutare<footnote Fraza beție a spiritului a fost deosebit de răspândită în limbajul elenistic, în special în cadrul scrierilor hermetice (acele scrieri care se refreau la Hermes, ce circulau sub numele de Hermes Trismegistus), iar Jean Daniélou sugerează că de aici a împrumutat Filon expresia (Platonisme ..., p. 290). Totuși, Wolfson preferă să noteze că referința la beția trează din lucrarea lui Filon ia naștere dintr-o comparație cu extazul adus voluntar prin ingurgitarea de vin tare în cultul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
unor muzicieni, exponenți de seamă ai culturii muzicale și culturii românești. O mentalitate de neconfundat stă la baza cercetărilor referitoare la ansamblul cvartetelor românești din prima jumătate a sec. al XX-lea, și anume: aceea că muzica țărănească autentică a sugerat și sugerează unor compozitori temperamental diferiți sentimentul unor calități nonromantice. Formulele tipice caracteristice zonelor, genurilor și speciilor folclorice influențează forța de creație a compozitorilor, exercitând asupra lor o atracție originară. Aceste formule conștientizate intră în actul creației compoziționale, solicitând și
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
exponenți de seamă ai culturii muzicale și culturii românești. O mentalitate de neconfundat stă la baza cercetărilor referitoare la ansamblul cvartetelor românești din prima jumătate a sec. al XX-lea, și anume: aceea că muzica țărănească autentică a sugerat și sugerează unor compozitori temperamental diferiți sentimentul unor calități nonromantice. Formulele tipice caracteristice zonelor, genurilor și speciilor folclorice influențează forța de creație a compozitorilor, exercitând asupra lor o atracție originară. Aceste formule conștientizate intră în actul creației compoziționale, solicitând și condiționând valorificări
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
mai târziu. Cvartetul de coarde op.4 de Mihail Andricu (1894-1974) marchează orientarea către adâncirea unui filon emoțional românesc și spre obținerea unei facturi instrumentale profund înnoite. Elemente ale cântecului și jocului popular, străine de orice înfloritură, mai mult doar sugerate într-o manieră nonromantică și neoclasică, sunt înveșmântate în armură cu miresme proaspete. Prin 1930, Mihail Andricu realizase o mutație de ordinul concepției compoziționale. Cvartetul în la major, op.14 acreditează nu numai un stil cameral distinct și cameral, ci
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
În anul 1989, anul în care se desăvârșea revoltă tinerilor în țara noastră, revoltă care a dus în final la prăbușirea comunismului, Zahu Până a scos de sub tipar volumul lui de poezii orginale intitulat “ Cu acul pe săpun”, titlu ce sugerează modul în care erau scrise în detenție poeziile, deoarece, “pentru un petec de hartie de mărimea unei foite de tigare erai maltratat și ținut zile întregi dezbrăcat în celula neagră, fără pat și fără mâncare, iar pentru recitarea unei poezii
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
lectură imitativă, adică așa cum se desfășoară acțiunea, și vom reveni asupra lor. Când ai, Însă, scrierea legată: sara suflu'n luminare, și vezi formele aliterante sa-/su-; au-u-u-a sugestia suflatului Încet și continuu vine de la sine. Dimpotrivă, pauza după suflu sugerează acțiune rapidă. Considerați cele două obiecte În discuție, lampa sau lumânarea, și vedeți cum se stinge fiecare În parte prin suflat asupra lor. Pentru o și mai bună Înțelegere a diferenței dintre sensul cuvintelor și cel al expresiilor, iată Încă
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Îngemănează cu lumina interioară. Este vorba, material vorbind, de o lampă una destul de arătoasă chiar iar spiritual nu putem vorbi În nici un caz de bărbatul care privește pe furiș, de pe cerdac, femeia dezbrăcându-se, etc.: este o scenă casnică, așa cum sugerează și Înscrisul Veronicăi Micle. Această confuzie Între lampă și lumânare observ că se face mai ales Începând de pe la mijlocul secolului al XX-lea (Perpessicisus, 1956) și nu pot să trec cu vederea că acum Începe, cu aproximație, și epoca electrificării
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
un cântec dedicat Fecioarei Maria. Pentru a-i conferi un reper din istoria muzicii, Ștefan Niculescu inserează un citat, o melodie medievală în cadrul piesei. Compozitorul îmi confirma caracterul evocator al piesei astfel: „Cum nu am text acolo, [caracterul ei] e sugerat. Cum e sugerat? Prin faptul că am un citat în această piesă care e perceptibil mai mult sau mai puțin, dar e perceptibil - unde extrag o melodie folosită de Monteverdi în «Sonata sopra Santa Maria ora pro nobis». Deci Monteverdi
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
Fecioarei Maria. Pentru a-i conferi un reper din istoria muzicii, Ștefan Niculescu inserează un citat, o melodie medievală în cadrul piesei. Compozitorul îmi confirma caracterul evocator al piesei astfel: „Cum nu am text acolo, [caracterul ei] e sugerat. Cum e sugerat? Prin faptul că am un citat în această piesă care e perceptibil mai mult sau mai puțin, dar e perceptibil - unde extrag o melodie folosită de Monteverdi în «Sonata sopra Santa Maria ora pro nobis». Deci Monteverdi scrie o lucrare
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
Sfintei Fecioare Maria. Filmul sonor derulat până în acest moment pare să fi întruchipat o rugă comună, aspirația tuturor spre înalt și atingerea unei zone de intensă puritate spirituală colectivă. Vocea saxofonului alto care conduce spre deznodământ acest demers al Axionului sugerează condensarea multiplului în unul (vezi ex. muz. nr. 10). Mesajul artistic pare astfel mai ușor de perceput, iar pregnanța lui este evidentă. Investirea saxofonului alto cu acest grad uriaș de expresivitate îi dovedește cu prisosință calitățile. Pecetea care atestă caracterul
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
Bingo". Întregul roman se poate rezuma la o conversie spirituală realizată În decursul a două săptămâni, moment când se conștientizează parțial vidul ce domnește În viața fiecăruia dintre cei ale căror destine se intersectează pe scara blocului băcăuan. Finalul deschis sugerează În mod direct posibilitatea sacralizării unui anumit loc pe o perioadă scurtă de timp, menținerea acestei amprente a divinității fiind mereu variabilă În funcție de mentalitatea colectivă.
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]