1,460 matches
-
trei (mediu contextual). FACTORII DE PRIM RANG: DIMENSIUNEA ANXIO-DEPRESIVĂ Dimensiunea anxio-depresivă se stabilește prin: - identificarea ideațiilor suicidare, diferențiind pe cât posibil ideile suicidare (a gândi să se omoare), intențiile suicidare (a gândi să se omoare într-un anumit mod) și proiectele suicidare (a planifica și a-și procura materialul necesar pentru a realiza proiectul, de exemplu: să acumuleze medicamentele și să le ascundă sau să cumpere o sfoară pentru a se spânzura și s-o ascundă așteptând momentul potrivit). Există, bineînțeles, o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
secția de reanimare uneori... Importanța acestei spitalizări este apreciată în mod diferit de autori: unii o consideră utilă pentru a separa adolescentul de cadrul său obișnuit de viață, pentru a controla mai bine ansamblul parametrilor care au condus la gestul suicidar, pentru a permite adolescentului o regresie terapeutică prin ea însăși (Schrut, Teicher, Duché). Alți autori notează faptul că frecvența recidivelor nu este modificată cu nimic de existența sau inexistența unei spitalizări. Conform acestora din urmă, doar perioadele lungi de spitalizare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
zile și 13% dintre aceștia rămân 7 zile sau mai mult (anchetă Inserm, Gasquet și Choquet, 1993); - spitalizarea prelungită în mediu specializat nu este preconizată de majoritatea autorilor, cu excepția cazurilor particulare; se poate avea în vedere o spitalizare atunci când actul suicidar este expresia simptomatică a unei perturbații grave (episod delirant acut, schizofrenie), sau atunci când mediul de viață obișnuit pare a fi în mod deosebit patogen sau destructurat; - spitalizarea într-o unitate specializată este recomandată de unii autori (Pommereau, 1995; 1996), dar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fi situația obișnuită și nu poate sau nu va putea fi posibil decât în marile centre urbane. În aceste unități, o spitalizare pe bază de contract pe o durată de trei până la patru săptămâni, uneori cu ușoare prelungiri în funcție de gestul suicidar și de spitalizarea în regim de urgență, oferă adolescentului și familiei sale cadrul evaluativ, de susținere și de echilibru, de regresie temporară, de elaborare a unui protocol de supraveghere medicală care, cel puțin așa speră promotorii acestui tip de spitalizare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cazuri ea este reticentă, în 20% dintre cazuri familia manifestă o neînțelegere totală a gestului adolescentului, în 12% dintre cazuri familia semnează o cerere de externare a tânărului contrar avizului medical și în 10% dintre cazuri ea banalizează complet actul suicidar (Laurent și colab., 1993). Ori, așa după cum subliniază Ladame, „comportamentul suicidar al adolescentului poate să se sfârșească doar dacă se schimbă ceva în viața sa”. Acest ceva se referă atât la viața psihică internă a adolescentului cât și la mediul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
neînțelegere totală a gestului adolescentului, în 12% dintre cazuri familia semnează o cerere de externare a tânărului contrar avizului medical și în 10% dintre cazuri ea banalizează complet actul suicidar (Laurent și colab., 1993). Ori, așa după cum subliniază Ladame, „comportamentul suicidar al adolescentului poate să se sfârșească doar dacă se schimbă ceva în viața sa”. Acest ceva se referă atât la viața psihică internă a adolescentului cât și la mediul său de viață. Consimțământul familiei în legătură cu propunerile terapeutice și eventualele angajamente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și la mediul său de viață. Consimțământul familiei în legătură cu propunerile terapeutice și eventualele angajamente terapeutice ale acesteia făcute sub influența stării de urgență și în atmosfera dramatică a spitalizării sunt în mod frecvent trăite ca fiind rezultatul unei constrângeri: gestul suicidar riscă astfel să fie resimțit de familie ca un mijloc de presiune, sau chiar de „șantaj”. Este important, de asemenea, după părerea noastră, ca psihiatrul sau psihologul care acordă consultația să știe în majoritatea cazurilor să-și limiteze abordarea terapeutică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
scurt propunerile subiacente. În mod evident, parametrii care intervin în stabilirea criteriilor pentru indicarea supravegherii medicale și privind evoluția subiecților cu tentativă de suicid sunt foarte numeroși. Vom enunța trei dintre aceștia: - dimensiunea depresivă; - dimensiunea impulsivă; - reacția familiei față de gestul suicidar. În realitatea clinică, în cea mai mare parte a timpului aceste dimensiuni, mai ales primele două, se întrepătrund, dar se întâmplă adesea ca acestea să fie și destul de bine diferențiate. Din dorința de claritate le vom aborda pe rând, cunoscând
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tratamentul nu trebuie întrerupt în mod prematur. O supraveghere medicală prelungită și după întreruperea medicației (în cadrul unei psihoterapii sau în absența acesteia), chiar dacă este realizată la intervale mari, permite asigurarea unei evoluții favorabile. În ceea ce privește sinuciderea, prevenția începe cu recunoașterea riscului suicidar. Așa după cum am subliniat deja, ideile în legătură cu moartea, ideile suicidare și proiectele de suicid trebuie să fie în mod sistematic identificate în timpul chestionării oricărui tânăr care prezintă semne de suferință psihică, sau acuze somatice slab definite și care nu par
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prelungită și după întreruperea medicației (în cadrul unei psihoterapii sau în absența acesteia), chiar dacă este realizată la intervale mari, permite asigurarea unei evoluții favorabile. În ceea ce privește sinuciderea, prevenția începe cu recunoașterea riscului suicidar. Așa după cum am subliniat deja, ideile în legătură cu moartea, ideile suicidare și proiectele de suicid trebuie să fie în mod sistematic identificate în timpul chestionării oricărui tânăr care prezintă semne de suferință psihică, sau acuze somatice slab definite și care nu par a avea cauze organice. Punerea în evidență a unui risc
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și proiectele de suicid trebuie să fie în mod sistematic identificate în timpul chestionării oricărui tânăr care prezintă semne de suferință psihică, sau acuze somatice slab definite și care nu par a avea cauze organice. Punerea în evidență a unui risc suicidar important trebuie să conducă la propunerea unor măsuri concrete pentru a proteja adolescentul, prin intermediul unei spitalizări. Exceptând această identificare, recunoașterea și îngrijirea depresiei cât și a altor patologii care constituie factori de risc suicidar sunt bineînțeles esențiale. Unii autori (Kruesi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Punerea în evidență a unui risc suicidar important trebuie să conducă la propunerea unor măsuri concrete pentru a proteja adolescentul, prin intermediul unei spitalizări. Exceptând această identificare, recunoașterea și îngrijirea depresiei cât și a altor patologii care constituie factori de risc suicidar sunt bineînțeles esențiale. Unii autori (Kruesi și colab., 1999) propun o abordare educativă a părinților adolescenților cu risc suicidar. Ei sugerează ca tuturor părinților adolescenților care s-au prezentat la serviciile de urgență și au beneficiat de o consultație psihiatrică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescentul, prin intermediul unei spitalizări. Exceptând această identificare, recunoașterea și îngrijirea depresiei cât și a altor patologii care constituie factori de risc suicidar sunt bineînțeles esențiale. Unii autori (Kruesi și colab., 1999) propun o abordare educativă a părinților adolescenților cu risc suicidar. Ei sugerează ca tuturor părinților adolescenților care s-au prezentat la serviciile de urgență și au beneficiat de o consultație psihiatrică (adolescenți identificați datorită comportamentelor cu risc, un gest suicidar sau amenințări hetero-agresive) să li se ofere în mod sistematic
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1999) propun o abordare educativă a părinților adolescenților cu risc suicidar. Ei sugerează ca tuturor părinților adolescenților care s-au prezentat la serviciile de urgență și au beneficiat de o consultație psihiatrică (adolescenți identificați datorită comportamentelor cu risc, un gest suicidar sau amenințări hetero-agresive) să li se ofere în mod sistematic o formare privind măsurile care pot permite reducerea riscului de trecere la un nou act (să se debaraseze sau să pună sub cheie mijloacele potențiale pentru realizarea unei tentative de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Programele de informare și de prevenție a sinuciderii adresate direct adolescenților nu și-au dovedit eficiența. Același rezultat s-a constatat și în legătură cu programele de acțiune-susținere la care au participat tineri de aceeași vârstă cu adolescenții care prezentau un risc suicidar, special formați pentru acest gen de activitate: programele realizate în perioada anilor ’80-’90 n-au avut efectele benefice așteptate. În concluzie, este iluzoriu să sperăm că putem preveni orice tentativă de suicid. Prevenția trebuie să se centreze mai ales
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
efectele benefice așteptate. În concluzie, este iluzoriu să sperăm că putem preveni orice tentativă de suicid. Prevenția trebuie să se centreze mai ales asupra adolescenților care prezintă riscul maxim, adică asupra acelora care au efectuat deja o trecere la actul suicidar. Ea se realizează mai ales printr-o îngrijire adaptată oricărui gest suicidar așa după cum am precizat de mai multe ori în acest capitol. Ea se realizează în special prin necesitatea dezvoltării unui protocol riguros de evaluare după orice tentativă de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
orice tentativă de suicid. Prevenția trebuie să se centreze mai ales asupra adolescenților care prezintă riscul maxim, adică asupra acelora care au efectuat deja o trecere la actul suicidar. Ea se realizează mai ales printr-o îngrijire adaptată oricărui gest suicidar așa după cum am precizat de mai multe ori în acest capitol. Ea se realizează în special prin necesitatea dezvoltării unui protocol riguros de evaluare după orice tentativă de suicid. Posibilitatea pe care o au profesioniștii care vin în contact cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
i se putea arăta calea Zen înainte de a-și goli ceașca. Evaluarea inițială Terapeutul începe să determine dacă hipnoza este o modalitate terapeutică adecvată pentru pacientul său încă de la prima evaluare. Trebuie să fim prudenți cu pacienții care prezintă simptome suicidare active, care suferă de psihoze, sunt alcoolici sau consumă droguri, au o tulburare de personalitate de tip borderline sau alte tulburări caracterizate de o dependență extremă și labilitate emoțională (Wester, 1984; Crasilneck și Hall, 1985Ă, dar aceasta nu înseamnă că
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
crescută indicată de: Dificultăți de adormire; Iritabilitate sau izbucniri de furie; Dificultăți de concentrare; Hipervigilență; Răspuns exagerat de teamă. În afară de aceste trei tipuri principale de simptome, alte simptome uzuale includ atacurile de panică, comportamentul evitant sever, depresia, gânduri și sentimente suicidare, abuz de substanțe, sentimente de alienare și izolare, sentimente de neîncredere și trădare, mânie și iritabilitate, afectarea severă a funcționării zilnice și percepții și credințe stranii. Durata simptomelor trebuie să fie mai mare de o lună pentru a întruni criteriile
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
forțele speciale, Editura AISM, București. Grigoraș, M.; Liță, Ș. (2004), „Contractul psihologic - implicații în organizațiile guvernamentale”, Resursele umane, nr. 4, Editura Ministerului de Interne, București. Liță Ș. (2002), Inventarul Psihodinamic Roadmind. Studiu privind validitatea convergentă a variantei scurte, Simpozionul Comportamentul suicidar. Caracteristici, metode de evaluare și tehnici de managementul stresului, CPS și CNJ, Sibiu. Liță, Ș. (2004), „Erori latente în activitatea personalului din domeniu ordinii și siguranței publice - studiu de caz”, Resursele umane, nr. 2, Editura Ministerului de Interne, București. Liță
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
aceasta, alternarea frecventă a sentimentelor de satisfacție și insatisfacție), diferitele stări abulice și parabulice (caracteristice unor psihopatii și care, dacă sunt bine conștientizate, pot, cu timpul, să ducă la un conflict interior, de tipul: „vreau - nu pot”, cu unele intenții suicidare), apariția periodică a stărilor disforice, distimice (alcătuite dintr-un complex de emoții diferite care desemnează, adesea acea stare numită de unii psihologi „frustrare agresivă”). Psihologia medicală, prin cele două roluri importante ale ei - participarea la formularea „Diagnosticului” și la realizarea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
generală, senzație de incapacitate și inutilitate, tulburări de atenție și memorie, stare de rău cvasipermanentă. Yu Zheng Li Dan Kuang, formă internă gravă Boală care impune o îngrijire permanentă. Simptomatologie Bolnavul nu este conștient de starea sa. Angoasă internă, tendințe suicidare pronunțate, anorexie, alternanța crizelor cu stările de depresie, culpabilitate. (Recunoaștem Biao și Li prin interpretarea simptomelor și prin efectuarea unui bilanț energetic.) Protocol de tratament al depresiilor Yu Zheng Obiectivul masajului tradițional chinez este tratarea concomitentă a cauzelor endogene și
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
nu se mai sfârșesc, meditează îndelung pe marginea unui vers din poezia lui Rimbaud: "Des serpents géants dévorés par des punaises." Gilbert Durand punea în legătură nostalgia nudității din creațiile lui A. Gide și H. Hesse cu o certă propensiune suicidară: "Goliciunea este pentru ei (Gide și Hesse, n.n.) "sfârșitul dezbrăcării", când toate veșmintele sociale au fost scoase..., veșminte care te fac mai ales la fel ca toți ceilalți, deoarece purtăm toți aceleași haine. Amăgire la fel de perfidă ca deșertul, fiindcă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
faptul că omul gol poartă și el aceeași piele ca și celălalt!... Atunci trebuie mers și mai departe "dar trupul nu este oare și el ultimul veșmânt, ultimul veșmânt de care trebuie să te despoi pentru a fi"? De unde temele suicidare la Gide, de unde apologurile ascetice la Hesse..."20 Imposibilitatea celor doi romancieri de a se lăsa pătrunși de Celălalt (al cărui avatar nu-i altul decât femeia) era explicată de antropologul francez prin predispoziția lor spre homosexualitate. Situația se schimbă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
insinua gândul sinuciderii. În Tratat de descompunere ca și în alte lucrări, Emil Cioran făcea elogiul sinuciderii ca gest superior al unei voințe eliberatoare specific umane. Aviatorii înșiși, dacă se dedică cu pasiune profesiei, ascund, înlăuntrul ființei lor, un destin suicidar. Constatarea e făcută chiar de către Camil Petrescu, în Epilog II: "De ce n-aș spune că gândul unei sinucideri amânate îndelung nu mi se pare incompatibil cu întâmplările din urmă. (Și mai e și faptul că e foarte greu să știi
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]