4,909 matches
-
5 de Șostakovici ! Componența Filarmonicii ruse este una de cea mai bună calitate, fiecare instrumentist fiind un adevărat solist, toți alcătuind însă o echipă sudată la perfecțiune. Repertoriul a fost pe măsură; au fost redate cu aplomb și siguranță sonoritățile Suitei nr.3 „Săteasca” de Enescu, iar pentru cea de a doua parte Simfonia I-a de Rahmaninov. Totul a inspirat măreție, iar bisurile au fost și ele generoase: Hora Staccato de Dinicu - interpretată de un excelent trompetist al orchestrei, plasat
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Săteasca” de Enescu, iar pentru cea de a doua parte Simfonia I-a de Rahmaninov. Totul a inspirat măreție, iar bisurile au fost și ele generoase: Hora Staccato de Dinicu - interpretată de un excelent trompetist al orchestrei, plasat imediat după Suita nr. 3, iar după simfonie au urmat Dans ungar din Lacul Lebedelor de Ceaikovski , Dans Spaniol de Gimémez și Dans Georgian din Gayaneh/ Haciaturian . Delir total! 2 . La fel de tânăra violonistă de origine norvegiană, Vilde Frang rămânem totuși în sfera viorii
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
violonistice deja clasice, Anna Țifu a interpretat și celebra piesă Tzigane de Ravel , cu mult temperament și siguranță tehnică. Anna Țifu este deja o violonistă formată, cu un potențial artistic extraordinar și o prezență scenică atractivă. Lucrările pentru orchestră propriu-zise, Suita I op.9 de George Enescu s-a încadrat convingător în ethosul enescian prin sonoritate adecvată, desfășurare cursivă și acuratețe a textului, iar Ritualul primăverii de Stravinski , care reprezintă în orice program simfonic punctul de atracție, a primit aplauzele generoase
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
care m-am înfruptat o bună bucată de timp. Din care am descifrat semnificații și sensuri noi despre teatru și imaginea pe care o lasă memoriei. Cum se petrece chestiunea asta, ce înseamnă ochii și perspectivele, cum fiecare privitor-fotograf naște suita lui de povești, succesiunea lui și construcția sa palimpsestică. Care își cîștigă independența. Care rămîne prinsă invizibil de context. Fotograful ca intermediar între poveștile mele și poveștile lui despre poveștile unui spectacol. Detaliu și context în imaginea care vorbește despre
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
Tristia, In memoriam Ionel Perlea, - Stan Golestan - Cvartetul 2 devenit Concert în memoria lui Paul Dukas. Enescu revine stăruitor, în multe translații sonore (“Părintele meu spiritual este Enescu”), de înveșmântări orchestrale, de la Șapte cântece pe versuri de Clement Marot la Suita „Impresii din copilărie”, la Piesa polifonică, semne de admirație profundă înspre personalitatea Orfeului moldav. Dialogurile muzica timpurilor se continuă în lumea Anotimpurilor vieții, trăiri pornite de la celebrele concertele ale lui Vivaldi și ajunse la viziunea unor Anotimpuri românești. “...proiectul vine
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
au trebuit câteva decenii să mă consacru realizării...mi-au trebuit câțiva ani să-l duc la bun sfârșit...” Ne învecinăm aici cu ceea ce semnifică pentru Maestru natura - fie pașii purtați de-a lungul unui râu (Cvartetul devenit, orchestral, Suita carpatină), fie privind peisajul într-o mare rapsodie simfonică, Pastorale și idile transilvane (despre care, compozitorul spune...” În mijlocul naturii vaste, am putea merge pe a doua cale, urmând exemplul rapsozilor populari”), dar și nemărginirea apelor din simfonia coral-instrumentală Vocalizele
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
descris de el însuși în Mes symphonies, compozitorul inserează această simfonie concertantă, scriind apoi încă patru lucrări din același gen, printre care Simfonia nr. 17, închinată memoriei lui Bach, ca o revalorizare a formelor preclasice pe care le cultivase în suite. O explicație posibilă ar fi planul tonal al concertului regândit din perspectiva interpretării metafizice. În 1929, Cuclin cristalizase probabil propriul său sistem, sistemul funcțional muzical. Epitoma esteticii muzicale, urma să fie tipărită în engleză cu o prefață de Vincent d
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
schimb familia Barbu Ștefănescu-Delavrancea a rămas până la sfârșitul vieții lui I.L. Caragiale căminul de suflet al dramaturgului. Omul de spirit care a stimulat pasiunea scriitorului față de arta sunetelor prin intermediul claviaturii pianului a fost Cella Delavrancea (plastic „mângâiată” cu apelativul „Aghiuță”). Suita documentelor se deschide cu scrisoarea autografă a lui George Ștephănescu, ce ne-a semnalat-o regretatul muzeograf al Teatrului Național, George Franga, prin care fondatorul Operei Române confirmă profesionalismul muzical al lui Caragiale. „Pe lângă darul de a scrie - mărturisea compozitorul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Culmi mereu mai înalte își răsar în cale și abia târziu ajungi să te bucuri cu adevărat de măreața armonie a Muzicii”. De la aceste principii, Cella Delavrancea se întoarce din nou la vechiul ei sfătuitor și prieten: Ion Luca Caragiale. Suita emoționantă de scrisori de la maestră la elevă (Krimhilda Cristescu) din perioada concursurilor intenaționale (Varșovia - Chopin și București - Enescu), pornește de la un fapt real: „Acum mulți, mulți ani, cineva a scris despre o fată tânără. A povestit c-a îmblânzit un
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
cu toate că Opera Română fixase în ultimul moment o premieră pentru aceeași seară. Sala operei rămase pe trei sferturi goală, toată lumea venind la concertul de la Ateneu. În loja regală se afla regele Carol al II-lea, regina Elisabeta a Greciei, toată suita, iar în sală, într-o loje de primul rang se afla principesa Sofia de Wied, dreaptă în rochie gen albanez, în aceeași loje Beu și ministrul Djuvara. Toți miniștrii erau de altfel de față. Succesul Rapsodiei Române de Liszt fu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
și Cristina Șarpe. Au urmat două lucrări de anvergură instrumentala: Duo concertant în re major de L. Spohr cu Ana-Maria Marian și Radu Barabancea și Duo concertant opus 57 de Ch. de Beriot, cu Radu Buimistru și Alexandru Mihai. În Suita opus 71 pentru două viori și pian de M. Moszkowski i-am admirat pe studenții Iulia Dorobont- Benke și Lăură Șandru, acompaniați la pian pe lect. univ. dr. Viorica Boerescu. O schimbare de atmosfera a fost realizată prin intermediul lucrării Ragtime
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
10, în si minor, op.25 de Frederic Chopin, Preludiu și fugă în re major, BWV 850, de Johann Sebastian Bach, Sonata nr. 14, în re minor, KV 457, de Wofgang Amadeus Mozart, Voix de la Steppe și Carillon Nocturne din Suita nr. 3, op. 18, de George Enescu, Sonata nr. 26, în mi bemol major, op.81a, Les Adieux de Ludwig van Beethoven, Mephisto-Vals nr.1, în la major, de Franz Liszt și Studiul nr.12, în do minor, op.10
Recitalul pianistei Daria Tudor by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/84297_a_85622]
-
discurs, pe care l-am numi tragic, să poată induce o pace filosofică. Partea a doua a recitalului a schimbat registrul trecând pe un repertoriu pur romantic: Liszt - Sonetul 123 (Petrarca), piesa nr. 6 selectată din cea de a doua suită a ciclului Années de pèlerinage, în care pianistul a realizat momente care au generat stări emoționale de mare subtilitate; a urmat un triptic chopinian: Valse brillante op.34 nr.1, care a mai risipit atmosfera de visare care se instalase
Recital Sandu Sandrin by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84264_a_85589]
-
niște cărți sfinte, obținute în taină și cu imensă greutate, căci erau interzise de securitate! Lajta Laszlo a fost și compozitor și dirijor. Au rămas 68 de opusuri în urma lui. Unele de inspirație folclorică, altele nu. A scris 9 simfonii, suite orchestrale, multe opusuri camerale, coruri, o opera bufa , un balet... Era un anticomunist convins, așa că după 1948 nu i s-au mai cântat lucrările. Până la sfârșitul vieții a trăit într-o mare sărăcie, vânzând din casă, pentru ca să aibă
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
trecând de la lăcusta jucăușă și delicată la vispea cea vioaie și amenințătoare. Seara muzicală a continuat cu pianista Luminița Berariu, care ne-a expus un Jurnal de vacanță. Considerată a fi una din cele mai importante lucrări ale compozitorului englez, suita Holiday Diary op. 5 pentru pian solo, scrisă de Britten pe când acesta avea doar 20 de ani, este alcătuită din 4 piese ușor asemănătoare ca stil și caracter. Cu un tușeu frumos realizat, frazări și nuanțări ce se pliau perfect
Adev?rul despre Benjamin by Andreea DRAGU () [Corola-journal/Journalistic/84302_a_85627]
-
Cu un tușeu frumos realizat, frazări și nuanțări ce se pliau perfect pe muzica interpretată, pianista a creat o atmosferă melancolică, propice meditației și a nostalgiei, atmosferă întreruptă doar de scârțâitul scaunului și de aplauzele nestăpânite ale publicului între părțile suitei... Recitalul a continuat cu Ruxandra Urdăreanu și ale sale Patru cântece franceze, acompaniată la pian de Ioana Maxim, urmată apoi de cele Cinci valsuri pentru pian în interpretarea Mădălinei Florescu. Seara noastră muzicală petrecută în foayerul operei s-a încheiat
Adev?rul despre Benjamin by Andreea DRAGU () [Corola-journal/Journalistic/84302_a_85627]
-
armonie și contrapunct cu Maya Badian, Corneliu Cezar, Dan Buciu. La 10 ani semna, muzică și scenariu, musical-ul “Frumoasa din pădurea adormită”, care s-a jucat cu succes în sala liceului. Compune muzică corală, lieduri pentru mezzosoprană și pian, suite orchestrale, așa încât la 15 ani este admisă în mod excepțional ca membră supleantă a UCMR! Debutul în muzica ușoară a avut loc în 1981, la concursul TV “Șlagăre în devenire”, cu compoziția “Pentru primele flori”, interpretată vocal și la pian
Claudia Daniela Nacu by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84312_a_85637]
-
Liana Tugearu După răsfățul din anii 1991 - 1992, când ne-au vizitat, în suită, opt companii de dans contemporan francez - prezența lor pe scenele noaste având repercusiuni notabile asupra dansului românesc - Institutul Francez din București ne-a mai dat prilejul, din când în când, să venim în contact cu unii creatori reprezentativi ai acestui
Dansul contemporan francez din nou la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8432_a_9757]
-
bună-dispoziție nu trebuie să le caute în cărțile de filozofie. Tocmai de aceea o carte ca cea a lui Pedro González Calero - o antologie de glume, anecdote și parabole avîndu-i ca protagoniști pe filozofii lumii - o citești trecînd printr-o suită de stări contradictorii. E drept, pe alocuri te amuzi contemplînd bazaconiile de care sunt în stare filozofii, dar cel mai adesea gustul precumpănitor e cel al unei indispoziții inexplicabile. E ca și cum ai tresări de neplăcere văzînd cît de aiuriți pot
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
cu atît mai mult semnele prezenței lui Iisus. Dimpotrivă, autoritatea Giulgiului s-a consolidat, iar autenticitatea lui a fost scoasă de sub orice umbră de îndoială, în spiritul său, dacă nu și în substanța sa. însă nu istoria sa aventuroasă și suita de minuni care îi marchează destinul sînt aici importante, ci funcția lui, calitatea de sursă pentru o întreagă tipologie a unei estetici sacre. Pentru că în țesătura pînzei, în țesătura intimă a fibrei, s-au imprimat semnele vagi ale chipului și
Imaginea, între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7983_a_9308]
-
Andrei Marga, cu care s-a întreținut timp de câteva minute bune. Andrei Marga îl cunoște pe actualul Suveran Pontif încă de pe vremea când acesta era cardinal. ÎIn momentul în care s-a apropiat de Andrei Marga, însoțit de o suită de cardinali, Papa Benedict i s-a adresat rectorului UBB cu cuvintele: ”Eu sunt unul de-ai voștri”, referindu-se la faptul că este Doctor Honoris Causa al universității clujene
Andrei Marga, singurul autor din România care a scris despre Papă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80133_a_81458]
-
derivații pe care liniile filogenetice nu le cer. Soluția, spune Dawkins, stă în adoptarea unui viziuni graduale. Evoluția înseamnă acumulări lente și mici, în nici un caz salturi sau catastrofe biologice în urma cărora s-ar ajunge la căscarea unor goluri în suita formelor de evoluție. Golurile care apar țin de lipsurile arheologice, nu de apariția unor salturi inexplicabile în cursul evoluției. Din păcate, sunt două locuri în carte unde simți că omul de știință pleacă spinarea în fața ideologiei. E ca și cum o carte
Surprizele selecției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6901_a_8226]
-
logică impecabilă, dar în realitate greu de crezut." Depășirea realității se face prin căutarea insolitului, a fenomenelor atipice, stridente, bizare. în alte nuvele, incluse în volumul Sufletul lui Faust, această tendință, observă Mircea Popa, este subsumată miraculosului creștin, într-o suită de "parabole biblice, de legende creștine literaturizate, în sensul apocrifelor și al cărților populare pe teme scatologice." O altă coordonată majoră a nuvelisticii lui Victor Papilian, argumentează Mircea Popa, o constituie faptul că "așează la temelia transformării lumii iubirea, acea
Un eseu monografic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6912_a_8237]
-
inteligenței, începe cu delimitarea temei: "Ce este așadar prostia? (Dar inteligența?)", urmează tatonarea originilor (teorism, actualism, egalitarismul pervertit) și a mecanismelor, generate de asocierea gândirii cu moda, cu spiritul de turmă și cenzura, cu subversiunea și corectitudinea politică. "Muniția" în suita argumentării o oferă marii autori, filosofi și moraliști, francezi și străini - Flaubert, Pascal și Moličre, Diderot și Rousseau, Philip Murray și Elfriede Jelinek. Iar dacă tot a venit vorba de Flaubert, ne întâmpină o frumoasă interpretare a romanului său neterminat
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
cafea cu caimac!" Însă nu vecinătatea "bocciilor" îl întoarce pe d. Iancu la tîrgul cu d. Cotoi. Ci, oricît ar părea de ridicol, pentru farseurul de el, o jignire a onoarei: "Strigam încă ura, când trecea pe dinaintea noastră escadronul de suită. Jandarmii mândri, cu săbiile scoase, se uitau, pe sub cozorocul chiverelor, la compania noastră, mai ales la mine și la armenii mei, cu un zâmbet așa de ciudat, încât am aplecat ochii-n pământ și, din ceasul acela, mi-am promis
Garda civică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6939_a_8264]