2,494 matches
-
un procent însemnat al minorităților etnice și de a identifica în ce măsură etnia presupune comportamente de vot. Pentru realizarea acestui scop am selectat următoarele localități: Medgidia, Techirghiol, Băneasa, Ciocârlia, Cobadin, Dobromir, Ghindărești, Independența și Valu lui Traian (din județul Constanța), Babadag, Sulina, C.A. Rosetti, Carcaliu, Crișan, Izvoarele, Jurilovca, Sarichioi și Slava Cercheză (județul Tulcea). Datele electorale folosite vor fi cele de la alegerile locale (1992-2008) și generale (1996-2008) . Evoluția structurii etnice în Dobrogea Folosind o statistică a lui Ion Ionescu de la Brad
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
cu secolul al XVII-lea, după schisma bisericii ortodoxe ruse” (Popa, 2006). Dintre cei 21 623 de ruși lipoveni din România, 16 350 (75.61%) locuiesc în județul Tulcea, restul de 5 273 în județul Constanța. În localitățile selecționate, respectiv Sulina, C.A. Rosetti, Carcaliu, Crișan, Jurilovca, Sarichioi, Slava Cercheză și Ghindărești, locuiesc 14 898 de etnici ruși lipoveni (68.90%). În trei din aceste localități sunt majoritari, respectiv în Ghindărești (2 576 ruși lipoveni și 94.98%), Carcaliu (3 046
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
localitățile amintite. Rezultatele cele mai bune au fost obținute în Slava Cercheză, Ghindărești și Carcaliu (adică tocmai în acele localități cu cel mai 278 Competiția politiCă la nivel loCal mare procent al etnicilor lipoveni), iar cele mai modeste în Crișan, Sulina și C.A. Rosetti (figura 9.11). Procentele partidului (CRLR) sunt mai bune în cazul alegerilor locale, dar mai mici în situația alegerilor generale (tabelul 9.9 și figura 9.11). Valorile maxime procentuale au fost înregistrate în localitatea Slava
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
la alegerile locale din 1996, șase în 2000, șapte în 2004 și patru în 2008). Celelalte mandate de consilieri locali ce au revenit CRLR au fost consemnate în Carcaliu (9), C.A. Rosetti (6), Sarichioi (9), Ghindărești (6), Jurilovca (5), Sulina (1) și Crișan (1). La alegerile pentru consiliile locale și generale, comportamentul electoral al celor trei localități amintite este unul fluctuant (figura 9.12), în sensul alegerilor din perioada interbelică, cu diferența că în postcomunism nu are importanță ce partid
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
Noi ne-am săturat! Vă mai servesc o savarină cu mult sirop. Acum ne este sete! Mama a scos o sticlă cu suc. Ce masă copioasă! 87. Transcrieți cuvintele: Simona, Saveta, Simion, Silvia, Sorin, Sonia, Suceava, Siret, Sinaia, Slavici, Slatina, Sulina. 28 88. Alcătuiți propoziții din cuvintele: se, seara, apus, soarele, spre, lasă 89. Scrieți după dictare textul: Supărarea lui Sorin Sorin este mare. Scrie temele cu stiloul. Vai, o pată! Se apropie Sorina, sora lui. Ce ai? Am o supărare
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
limba rusă Amatori - trei ansambluri folclorice: „Lotca” din Tulcea și alte două în comunele Sarichioi și Slava Cercheză (județul Tulcea) - două formații folclorice la Rădăuți (județul Suceava) și, respectiv, în comuna Ghindărești (județul Constanța) - două coruri la Slava Cercheză și Sulina (județul Tulcea) j) În limba bulgară Amatori - trupe de teatru la Dudeștii Vechi, Breștea, Deta-Denta (județul Timiș) și Vinga (județul Arad) - ansambluri folclorice Dudeștii Vechi, Breștea, Deta-Denta (județul Timiș), Vinga (județul Arad), Brănești (Sectorul Agricol Ilfov) - formația de muzică folclorică
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a oferit circa 1000 de dolari pentru cheltuieli. A doua zi, 9 aprilie 1927, Ceadar și Svirepui s-au dus la Galați, după care s-au îndreptat către Tulcea, de unde au cumpărat câteva sute de cartușe. În continuare, au inspectat Sulina, unde exista o celulă de spionaj compusă din Sava, mecanic la uzina electrică a orașului, și un oarecare Filat, din Chilia-Veche. Comisarul Rădulescu a continuat colaborarea în domeniul contraspionajului cu Divizia 10 Infanterie și a oferit, în continuare, agentului acoperit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
România este parte, precum și cu regulamentul de organizare și funcționare prevăzut în anexa, parte integrantă din prezenta hotărîre. Articolul 3 Obiectul de activitate al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați îl reprezintă întreținerea șenalului navigabil al Dunării între bară Sulina și Bazias, precum și a brațelor secundare. Articolul 4 Ministerul Transporturilor reprezintă interesele statului în consiliul de administrație al Administrației fluviale a Dunării de Jos. Articolul 5 Patrimoniul Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați este cel înregistrat în bilanțul încheiat la
HOTĂRÎRE nr. 362 din 20 mai 1991 privind înfiinţarea Administraţiei fluviale a Dunării de Jos Galaţi ca regie autonomă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107843_a_109172]
-
nr. 10, județul Galați. Capitolul 2 Obiectul de activitate al Administrației fluviale a Dunării de Jos Galați Administrația fluviala a Dunării de Jos Galați are ca obiect de activitate întreținerea șenalului navigabil al Dunării pe tot sectorul românesc de la bară Sulina la Bazias. Realizarea obiectului de activitate se face în conformitate cu reglementările făcute prin convenția din 1948, acordurile bilaterale româno-iugoslave și româno-bulgare încheiate în anii 1955 și 1976, recomandările Comisiei Dunării acceptate de statul român, precum și cu obligațiile asumate în cadrul sesiunilor anuale
HOTĂRÎRE nr. 362 din 20 mai 1991 privind înfiinţarea Administraţiei fluviale a Dunării de Jos Galaţi ca regie autonomă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107843_a_109172]
-
româno-iugoslave și româno-bulgare. Articolul 4 Atribuțiile principale care conduc la realizarea obiectului de activitate sînt următoarele: 4.1. asigurarea prin lucrări de dragaje a gabaritelor de navigație pe șenalul Dunării; 4.2. executarea măsurătorilor topohidrografice în scopul urmăririi evoluției barei Sulina, a depunerilor aluvionale, în special în punctele critice, si a adoptării în consecință a deciziilor privind semnalizarea șenalului și dirijarea complexelor de dragaj; 4.3. executarea de măsurători, dragaje și scoateri de obstacole în bazinele portuare și danele de operare
HOTĂRÎRE nr. 362 din 20 mai 1991 privind înfiinţarea Administraţiei fluviale a Dunării de Jos Galaţi ca regie autonomă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107843_a_109172]
-
contracte Articolul 28 Administrația fluviala a Dunării de Jos Galați are dreptul să stabilească tarifele în lei și în valută pentru toate prestațiile pe care le efectuează, cu avizul organismelor competențe. Taxele de navigație în sectorul cuprins între gură canalului Sulina și Brăila se comunică Comisiei Dunării, conform prevederilor art. 36 și 43 din convenția încheiată în anul 1948, si sînt practicate nediscriminatoriu în relațiile cu toți partenerii. Celelalte tarife pentru prestații ocazionale practicate cu societățile comerciale, organismele românești sau străine
HOTĂRÎRE nr. 362 din 20 mai 1991 privind înfiinţarea Administraţiei fluviale a Dunării de Jos Galaţi ca regie autonomă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107843_a_109172]
-
control. La ieșire controlul se efectuează în portul de unde pleacă navă în cursa externă, în situația când în acestă există un punct de control; în caz contrar, navele respective sunt obligate să oprească pentru control în unul dintre porturile Galați, Sulina sau Moldova Veche. ... (3) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor sub pavilion străin, care navighează în sectorul Dunării de Jos, între porturile Sulina și Brăila, se efectuează, la intrare, în portul Sulina, iar la ieșire, în unul dintre porturile Brăila
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
control; în caz contrar, navele respective sunt obligate să oprească pentru control în unul dintre porturile Galați, Sulina sau Moldova Veche. ... (3) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor sub pavilion străin, care navighează în sectorul Dunării de Jos, între porturile Sulina și Brăila, se efectuează, la intrare, în portul Sulina, iar la ieșire, în unul dintre porturile Brăila, Galați, Tulcea sau Sulina, daca din aceste porturi navele pleacă direct în curse externe. Controlul navelor care navighează prin Canalul Dunăre-Marea Neagră se
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
oprească pentru control în unul dintre porturile Galați, Sulina sau Moldova Veche. ... (3) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor sub pavilion străin, care navighează în sectorul Dunării de Jos, între porturile Sulina și Brăila, se efectuează, la intrare, în portul Sulina, iar la ieșire, în unul dintre porturile Brăila, Galați, Tulcea sau Sulina, daca din aceste porturi navele pleacă direct în curse externe. Controlul navelor care navighează prin Canalul Dunăre-Marea Neagră se efectuează la intrarea în Portul Constanta-Sud, iar la ieșire
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
3) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor sub pavilion străin, care navighează în sectorul Dunării de Jos, între porturile Sulina și Brăila, se efectuează, la intrare, în portul Sulina, iar la ieșire, în unul dintre porturile Brăila, Galați, Tulcea sau Sulina, daca din aceste porturi navele pleacă direct în curse externe. Controlul navelor care navighează prin Canalul Dunăre-Marea Neagră se efectuează la intrarea în Portul Constanta-Sud, iar la ieșire, în ultimul port românesc din care navele pleacă direct în cursă. ... (4
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
cursă. ... (4) În portul Cernavoda se controlează numai acele nave care sosesc sau pleacă în cursa externă din porturile Basarabi, Poartă Albă, Medgidia, Midia sau Cernavoda. ... (5) Controlul pentru trecerea frontierei se efectuează asupra tuturor navelor care navighează prin portul Sulina spre porturile Reni sau Ismail. Nu sunt supuse controlului navele românești și străine care vin din aceste porturi și nu se opresc într-un port românesc, precum și navele de marfuri și pasageri sub pavilion românesc care navighează între porturile Constanta-Sulina-Galați
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
în porturile sau apele teritoriale românești în baza carnetului de identitate eliberat de Ministerul Afacerilor Externe. Articolul 48 Accesul la bord al membrilor de familie ai marinărilor străini îmbarcați pe navele aflate în porturile românești, care navighează între porturile Constantă, Sulina și Moldova Veche, se poate face pe baza pașapoartelor ori a altor documente de trecere a frontierei, la cererea comandantului navei și cu avizul șefului punctului de control, în aceleași condiții ca si marinărilor de pe navă. Articolul 49 (1) În
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
libere, personalul străin, stabilit prin convenția părților, poate fi angajat în posturi de conducere și de specialitate, cu respectarea dispozițiilor legale. Articolul 34 Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 294/1978 privind Portul liber Sulina, Decretul nr. 401/1982 pentru aprobarea Regulamentului privind exploatarea Portului liber Sulina, precum și orice alte dispoziții contrare. Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comună din 17 iunie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin
LEGE nr. 84 din 21 iulie 1992 (*actualizată*) privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108389_a_109718]
-
de conducere și de specialitate, cu respectarea dispozițiilor legale. Articolul 34 Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 294/1978 privind Portul liber Sulina, Decretul nr. 401/1982 pentru aprobarea Regulamentului privind exploatarea Portului liber Sulina, precum și orice alte dispoziții contrare. Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comună din 17 iunie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) și art. 76 alin. (2) din Constituția României, și a fost
LEGE nr. 84 din 21 iulie 1992 (*actualizată*) privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108389_a_109718]
-
la data de 20 octombrie 1956 în localitatea Sîncel, județul Alba, România, fiul Iui Zaharie și Ana, cu domiciliul actual în Germania, Waldkraiburg, Anton Gunther Wegstr. nr. 14, Muhldorf. Eremia Valentina, născută la data de 1 septembrie 1928 în localitatea Sulina, județul Tulcea, România, fiica lui Eremia Anton și Elisabeta, cu domiciliul actual în Suedia, Goteborg, Salviagatan nr. 12, 424 40 Angefed. Bunei Adelheid, născută la data de 3 august 1957 în localitatea Anina, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Heinrich Anton
HOT��RÎRE nr. 184 din 16 aprilie 1992 - corectie privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108552_a_109881]
-
JURILOVCA - Ș.A. Localitatea Macin "PISCICOLA" MACIN - Ș.A. Localitatea Milă 23 "PISCICOLA" - Ș.A. Localitatea Murighiol "PISCICOLA" MURIGHIOL - Ș.A. Localitatea Pardina "AGRODELTA" PARDINA - Ș.A. Localitatea Sarinasuf "AGRODELTA" SARINASUF - Ș.A. Localitatea Sfîntu Gheorghe "PISCICOLA" SFÎNTU GHEORGHE - Ș.A. Localitatea Sireasa "AGRODELTA" SIREASA - Ș.A. Localitatea Sulina "COM-MIXT" - Ș.A. "MAREA NEAGRĂ" - Ș.A. "PISCICOLA SULINA" - Ș.A. Localitatea Tatanir "AGRODELTA" TATANIR - Ș.A. Localitatea Tulcea "ALIMENTCOM" TULCEA - Ș.A. "AUTOBASCULANTA" - Ș.A. "CIFMEX" - Ș.A. "CIMONT" - Ș.A. "COMPAC" - Ș.A. "COMPREF" - Ș.A. "DANSIM" - Ș.A. "DANUBIUS" - Ș.A. "DELTA CONS" - Ș.A. "DELTA SISTEM" - Ș.A. "DIANA" - Ș.A.
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
Localitatea Milă 23 "PISCICOLA" - Ș.A. Localitatea Murighiol "PISCICOLA" MURIGHIOL - Ș.A. Localitatea Pardina "AGRODELTA" PARDINA - Ș.A. Localitatea Sarinasuf "AGRODELTA" SARINASUF - Ș.A. Localitatea Sfîntu Gheorghe "PISCICOLA" SFÎNTU GHEORGHE - Ș.A. Localitatea Sireasa "AGRODELTA" SIREASA - Ș.A. Localitatea Sulina "COM-MIXT" - Ș.A. "MAREA NEAGRĂ" - Ș.A. "PISCICOLA SULINA" - Ș.A. Localitatea Tatanir "AGRODELTA" TATANIR - Ș.A. Localitatea Tulcea "ALIMENTCOM" TULCEA - Ș.A. "AUTOBASCULANTA" - Ș.A. "CIFMEX" - Ș.A. "CIMONT" - Ș.A. "COMPAC" - Ș.A. "COMPREF" - Ș.A. "DANSIM" - Ș.A. "DANUBIUS" - Ș.A. "DELTA CONS" - Ș.A. "DELTA SISTEM" - Ș.A. "DIANA" - Ș.A. "DONARIS" - Ș.A. "ECODELTA" - Ș.A. "EUROPOLIS" - Ș.A. "ION
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
Remus Opriș Ministru de stat, ministrul finanțelor, Mircea Ciumara Ministru de stat, ministrul industriei și comerțului, Călin Popescu-Tăriceanu Anexă 1 LISTA localităților situate în Delta Dunării, supuse regimului de izolare, în care se constituie stocuri de aprovizionare de toamnă-iarnă 1. Sulina 2. Sfîntu Gheorghe 3. Chilia Veche 4. C. A. Rosetti 5. Crișan 6. Maliuc 7. Ceatalchioi 8. Pardina 9. Grindu Anexă 2 LISTA produselor destinate aprovizionării de toamnă-iarnă a localităților izolate din Delta Dunării, pentru care se acordă credite cu
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 73 din 6 noiembrie 1997 privind asigurarea şi creditarea stocurilor de aprovizionare pentru perioada de toamna-iarna, destinate localităţilor izolate din Delta Dunării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117516_a_118845]
-
forma juridică și sediul Articolul 1 Administrația Porturilor Dunării Maritime - denumită prescurtat A.P.D.M. - înființată prin reorganizarea I.N.F. - N.F.R. Galați și I.N.F. - N.F.R. Brăila din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Amenajării Teritoriului și prin preluarea infrastructurii portuare între Brăila și Sulina de la Administrația Dunării de Jos, din cadrul aceluia��i minister, aprobată prin hotărîre a Guvernului României, la care prezentul regulament este anexă, va funcționa cu statut de regie autonomă. Articolul 2 Administrația Porturilor Dunării Maritime are personalitate juridică și își desfășoară
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
Maritime este în municipiul Galați, str. Porturilor nr. 34, județul Galați. Capitolul 2 Obiectul de activitate al Administrației Porturilor Dunării Maritime Administrația Porturilor Dunării Maritime are ca obiect de activitate: - administrarea întregii infrastructuri a porturilor Dunării maritime între Brăila și Sulina (diguri, cheiuri, bazine, șenale, teritorii) și a unei părți din suprastructura (platforme, magazii, instalații și utilaje, clădiri social-administrative, stații de transformare, grupuri sociale etc.) care sînt in dotare proprie; - întreținerea funcționalității tuturor construcțiilor hidrotehnice; - repararea construcțiilor civile; - menținerea adîncimilor; - asigurarea
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]