763 matches
-
am scăpat-o! Pupăza zbrrr! pe-o dugheană și, după ce se mai odihnește puțin, își ie apoi drumul în zbor spre Humulești și mă lasă mare și devreme, cu lacrămile pe obraz, uitându-mă după dânsa! Eu, atunci, haț! de sumanul moșneagului, să-mi plătească paserea". Prin Creangă "se mărturisește vechimea unu popor"; "Scriitori ca Creangă nu pot apărea decât acolo unde cuvântul e bătrân, greu de subînțelesuri, aproape echivoc și unde experiența s-a condensat în formele nemișcătoare, tuturor cunoscute
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
filosoful Victor Petrini, fost profesor universitar. El caută explicația eșecului său și identificarea unor repere care transformă individul în victimă a mecanismelor social-politice. Într-o vreme, când părea că norocul i-a surâs, Victor Petrini este acuzat de colaborare cu "sumanele negre" și adus în fața instanței de judecată. A fost aruncat pe nedrept în închisoare, unde l-a eliminat pe un supraveghetor cu care intrase în conflict. După ce s-a despărțit de Matilda, prima soție, a cunoscut-o pe Suzy, căsătorită
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a terorii istoriei, care subminează demnitatea umană. Căutând explicația eșecului său în diferite momente existențiale și înțelegerea cauzelor care au pus în mișcare mecanismul, eroul romanului Cel mai iubit dintre pământeni a cunoscut iubirea, detenția, umilința. Acuzat de relații cu "sumanele negre" a fost condamnat. În închisoare a ucis un supraveghetor care îl teroriza deoarece nu-i plăceau intelectualii. După eliberare, l-a aruncat din teleferic, involuntar, pe fostul soț al iubitei sale, s-a autodenunțat și la sugestia avocatului cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
literar face loc teoreticianului literaturii simboliste. Ideile de teoretician și critic literar, Ovid Densusianu le expune în paginile revistei „Viața nouă”, într-un articol Rătăciri literare. În acest articol de data asta, criticul Ovid Densusianu ia atitudine față de semănătorism: „Lăsați sumanul, în el sunteți grotești ...” Deasupra fondului împrumutat mai naiv, mai simplu, trebuie să se înalțe personalitatea de o alcătuire bogată, mai fină, mai complicată a artistului. Așa au înțeles artiștii mari inspirarea dim popor”. În continuare revendică dreptul de existență
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
anul 1907 -, a rezultat următoarea hartă etnică a industriei locale (1906): fabrică de bere - Felix Grivel; fabrică de cufere - Iosif Zilberman, Moise Zilberman, Leibu Rapaport; moară sistematică - Calmanovici, Bercovici, Altăr Simon, Paul Kristen, H. Șreiner; turnătorie - Samoil Davidovici; fabrică de sumane - Leon Gross, Manas Gross; fabrică de lumânări - Moise Herslingher; fabrică de sodă - M. Elimberg, Lesbel Abason; fabrică de tăbăcărie - S. Filderman, H. Pfeferman, dr. H. Perlbergher, Moise Brill; fabrică de cărămidă - Vențel Zingher; fabrică de nasturi - Nuham Adelstein. După cum putem
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
atelierul mecanic de lemnărie din strada Pavel și Ana Cristea - nu este utilizată munca femeilor sau a copiilor; „fumul scos de mașina de vapori se răspândește la vecini și chiar la spital”; numărul total al muncitorilor - 5; la fabrica de sumane „N. Moga” (din strada BacăuPiatra) - fabrica are 2 localuri: una pentru mașinile de scărmănat și tors; alta pentru mașina de țesut; numărul total al muncitorilor - 9, dintre care 6 sunt fete cu vârsta cuprinsă între 13 și 20 de ani
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lucrătorilor - 4 (niciun română; la moara „P. Kristen” - condiții igienico-sanitare bune; nu este folosită munca femeilor sau a copiilor; se lucrează și noaptea în ture de 13 muncitori; numărul total al muncitorilor - 26 (dintre care 5 români); la fabrica de sumane „Manase Gross” (din strada BacăuPiatra) - „apele meteorice stagnează în curte; apele menajere sunt colectate într-o cisternă deschisă”; nu există medic sau medicamente; numărul total al muncitorilor - 30 (11 români), dintre care 20 de femei cu vârste mai mari de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
respectată. Vârstnicii pe care i-am mai găsit în viață ne-au spus că recruții sosiți în grabă la începutul anului 1917 pe meleagurile noastre cu trenul sau pe jos, aveau „echipamentul” cu care plecaseră în grabă de acasă adică: sumane, căciuli de miel (mai noi sau mai ponosite), nădragi din postav sau ițari, precum și nelipsitele opinci din piele de porc. Cei culeși de prin orașe, aveau bocanci, ghete sau pantofi. Năprasnica iarnă a anului 1917, cu geruri de până la -250
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de dânsa era plină până-n gură cu apă limpede cum îi lacrima, dulce și rece cum îi gheața.; sau un circumstanțial: Hai la deal ca la vale.; sau o propoziție circumstanțială: Până se gătește, soarele - asfințește. Eu atunci haț! de sumanul moșneagului să-mi plătească pasărea. Relația de subordonare cu dublu regent simultan este o relație cu trei termeni: subordonatul are doi termeni regenți, unul nominal și unul verbal. Termenul subordonat poate fi parte de propoziție: Dacă am văzut că nu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
inimii durere. A nu rămâne după noi oricât de puține informații despre cei care au trudit În vremuri nu tocmai ușoare, ar Însemna o lașitate pentru noi, care am descălțat cei dintâi opincile și am Îmbrăcat straie nemțești, renunțând la suman și cioareci, la cămășile de in și la ițari, care am Înlocuit amnarul și iasca cu bricheta și aprinzătorul electric. Cu aceste gânduri, care-mi dau neliniști, m-am hotărât să Întrerup pentru o vreme lucrul la un roman, ce
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
rar, dar când se Întâmpla, Îi dispărea de pe chip orice urmă de zâmbet. Fața, mereu rasă proaspăt, Începuse să-i fie brăzdată de două cute, iar la tâmple Îi răsăreau deja fire albe. Era Încălțat cu cizme bürgher și În loc de suman purta un căput din stofă, cusut de un croitor priceput. O căciulă brumărie de astrahan Înclinată pe o parte Îi dădea un aer de haiduc. Când mergea pe Părăul Gălăuțașului femeile ieșeau În filigore și Îl salutau cu respect. Bună ziua
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
La punerea cartofilor nici femeile nu erau scutite. Tot acum se semăna inul și cânepa din care gospodinele aveau să țeasă pânza atât de necesară hainelor de Îmbrăcat pentru Întreaga familie, după cum tot atât de folositoare era lâna oilor din care țeseau sumane și cioareci, ițari și prigitori pentru zile de duminică. În răstimpul dintre arat și prășit, să nu credeți că țăranul se odihnea. Fânețele trebuiau curățate de pietre și crengi, de mușuroaie și de jnepeni. Curățate la timp de către țărani, le
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la măsurarea lemnelor tăiate. Toate aceste munci le făceau țăranii din sat pentru a mai câștiga un ban. Nevestele acasă Înălbeau pânza țesută iarna și apoi croiau din ea cămăși, izmene și ițari, iar bătrânele țeseau pănura pentru cioareci și sumane, brâie, prigitori și bârnețe, colțuni, mănuși și obiecte pentru iarnă. Tot acum se țeseau covoarele, pânza pentru traiste și ștergare. Totul se făcea În casă. Și copiii mai mici erau puși la muncă, după puterile lor: făceau țevi la sucală
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
țese din el pânza. Era pe atunci o vorbă: femeia vrednică trebuie să Îmbrace casa din fus. Și acesta nu era puțin lucru. Toți membrii familiei, de la bătrâni la nepoți, purtau cămăși de in, izmene din cânepă, iar pentru ițari, suman, cioareci, prigitori și covoare se folosea lâna. Începând cu secolul douăzeci sumanele au fost Înlocuite cu așa zisele căputuri care imitau parțial moda nemțească. Pentru toate acestea responsabilitatea revenea femeii, și nu era ușoară. Nevestele tinere cu piciorul legănau pruncul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să Îmbrace casa din fus. Și acesta nu era puțin lucru. Toți membrii familiei, de la bătrâni la nepoți, purtau cămăși de in, izmene din cânepă, iar pentru ițari, suman, cioareci, prigitori și covoare se folosea lâna. Începând cu secolul douăzeci sumanele au fost Înlocuite cu așa zisele căputuri care imitau parțial moda nemțească. Pentru toate acestea responsabilitatea revenea femeii, și nu era ușoară. Nevestele tinere cu piciorul legănau pruncul aflat În leagăn iar cu mâinile torceau. Un caier era dat gata
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
făcea un prunc care nu ajunsese Încă la anii de școală. Astfel țesutul mergea mai repede. Mai complicat era țesutul covoarelor, la care se lucra cu mai multe mosoare de lână de diferite culori. Tot acum se țesea pănura pentru sumane, cioareci și căputuri. Datul pănurii (stofa țesută) la piuă și țolurile (cergile) la vâltoare avea loc vara fiindcă pănura trebuia să se și usuce. În preajma Crăciunului toate aceste munci erau Întrerupte, pentru că pregătirea pentru Sfintele Sărbători, tăierea porcului și prepararea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și pe piept, covoare care să-i acopere toți pereții odăilor, prigitori și brâie, ștergare țesute cu motive florale și ghete cu tureac Înalt pe care le va lua tata când se va Întoarce de la dusul plutelor, poale cu altițe, suman și bondă, numaidecât trebuie să aibă până la anul. Că cine știe ....? Până atunci, pe acasă sunt bune opincile că țin mai cald și se fac aici În casă. La sașii aceia din Reghin, unde se duce cu plutele, tatăl tău
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
horă. Și apoi gulerul numaidecât trebuia bătut cu mărgele iar șnurul de legat la gât trebuia să aibă cănaci. Șerparul și papucii (ghetele) și-i tomnea (dădea comandă) din timp la cizmarul din Toplița, că pe urmă erau foarte aglomerați. Sumanul Îl făcea croitorul din Toplița, iar pentru cușmă veneau mieii brumării care erau sacrificați din timp. Ițarii erau făcuți, pentru fiecare câte două perechi, din pânza țesută În patru ițe cu urzeală de bumbac și băteală de horoampă. Altfel, cum
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
tine, Todosâie, mi-i primi? Cum să nu? era răspunsul de acceptare. Începea o promisiune ... sau poate chiar mai mult. Flăcăul era primit În odaia cea curată unde Întârzia până către miezul nopții. Feciorul se dezbrăca de șerpar și de suman și se așeza lângă Todosâia, o țuca și chiar Îi mângâia coapsele. Dacă Îndrăzneala lui continua, i se spunea franc: Noa, până aici, c-apoi de nu, uite ușa! O vezi? Și feciorul se retrăgea rușinat. Era greu să-și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
doua zi. Atunci mai veneau și mascații ĂIrozii) și Țurca. Casele erau acum curate, iar pe masa Întinsă erau toate bunătățile: preparate din porc și cozonaci frumoși rumeniții. Fetele cu prigitorile În brâu, nevestele cu năframele cele noi și cu sumanul de sărbătoare, iar bărbații purtând sumane și cușme brumării Înclinate pe o ureche, mergeau la biserică, neîncăpătoare În această perioadă a Sfintelor Sărbători. Acasă rămâneau doar bătrânii care Îngrijeau de animale și primeau colindătorii. Toți purtau straie noi și aveau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mascații ĂIrozii) și Țurca. Casele erau acum curate, iar pe masa Întinsă erau toate bunătățile: preparate din porc și cozonaci frumoși rumeniții. Fetele cu prigitorile În brâu, nevestele cu năframele cele noi și cu sumanul de sărbătoare, iar bărbații purtând sumane și cușme brumării Înclinate pe o ureche, mergeau la biserică, neîncăpătoare În această perioadă a Sfintelor Sărbători. Acasă rămâneau doar bătrânii care Îngrijeau de animale și primeau colindătorii. Toți purtau straie noi și aveau obrajii Îmbujorați de ger. Puțini din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zece Și nu era, zău, nimănui În piept inima rece. Voioși ca șoimul cel ușor Ce zboară de pe munte, Aveam chiar pene la picior Ș-aveam și pene-n frunte. Toți dorobanți, toți căciulari Români de viță veche Purtând opinci, suman,ițari Și cușma pe-o ureche. Ne dase nume de Curcani Un hâtru bun de glume, Noi am schimbat lângă Balcani Porecla în renume! Din câmp, de-acasă, de la plug Plecat-am astă vară Ca să scăpăm de turci, de jug
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
de costișe ce duce la Vaslui Venea un om cu jale zicând în gândul lui: „Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă... Aș vrea să zbor și rana din pulpă nu mă lasă!” Și bietul om, slab, palid, având sumanul rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt Pășea trăgând piciorul, încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur, adânci, vioi și mari Treceau lucioase umbre de eroi legendari
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
sat și se pregătea să dea drumul primei hore din Noul An. Frigul nici nu era simțit în aburii de vin fiert. Muzicanții suflau în alămuri care erau încălzite cu rachiu din plin. Flăcăii își lepădaseră de mult cușmele și sumanele și băteau zăpada înghețată. Fetele chicoteau pe la stogurile de fân atinse de zăpadă. Galbenul stins al fânului era învăluit de zăpada albă care pălea în bujorii fetelor rușinoase. Cele mai îndrăznețe se prindeau în joc. Moșnegii și babele își dezamorțeau
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
dascăl, era salutat de toți, fiindcă acum era și el domn. Mai toți consătenii lui aveau cai, și în timpul iernii, când nu aveau prea mult de lucru la câmp sau în grădină, făceau cărăușie până la Prut, adunând de prin sate sumane pe care le băteau în pive, după care le aduceau înapoi gospodarilor. Din față, stârnind colbul drumului uscat, apăru o căruță. Era bădia Niculae, vecinul de peste drum. Văzându-l, uită toate gândurile despre apariția lui triumfală, în postura de învățător
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]