613 matches
-
la întrebările educatorului, ale testului. • Testarea este primul mijloc de verificare și sancționare a rezultatelor învățării. • Predarea și controlul sunt separate, fiind preferată evaluarea sumativă. • Controlul este utilizat pentru monitorizarea învățării. • Învățarea așteptată, dorită este verificată indirect prin obiectivele testate sumativ, periodic. • Educatorul evaluează cunoștințele educaților prin teste standardizate. • Educatorul are doi elevi limită: pentru nivelul minim și maxim. • Folosește ca instrumente de verificare unitare, pentru cunoștințe prioritar, standardizate, exacte. • Controlul se referă la pas cu pas, așa cum a fost predat
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
utilizarea instrumentelor, a resurselor pregătite, au urmărit efectele asupra educaților, au adaptat modurile de comunicare și colaborare, au formulat reflecții și noi soluții. ► În Evaluare, au valorificat folosirea microevaluărilor pe parcurs și adaptarea formativă în consecință, au aplicat efectuarea evaluării sumative, au formulat reflecții globale asupra proiectării, a proiectului și a rezultatelor rezolvării obiectivelor, au conturat noi ipoteze și soluții pentru dezvoltarea activității sau pentru acțiuni-cercetare. Doar numai și analizând fiecare dintre fazele inserate, chiar și numai a acestor modele de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
constructiviste, • variante de situații și sarcini de lucru, • alternative metodologice de rezervă, • scheme și hărți conceptuale, • pregătirea proiectului-prototip, • ipoteze de verificat, • experiențe anterioare de continuat sau dezvoltat, • corelații intrași interdisciplinare, • lista criteriilor de evaluare, • instrumente alternative de evaluare continuă și sumativă, • probleme specifice de management al procesului și al clasei, • dezvoltări ale aplicării unor metode didactice sau educative, • programe ale lecțiilor incluse în unitatea de învățare, • instrumente și puncte de sprijin pentru diferențiere, • situații pentru colaborare, • sarcini aplicative construcționiste, • utilizarea multimedia
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Examenele, aplicațiile complexe sunt centrate pe produse. Achiziții integrate versus evaluarea de achiziții izolate • Evaluarea este integrată în procesul învățării, ca evaluare formativă, cu utilizarea feedbackului, în prelungirea activității de învățare. • Evaluarea și învățarea sunt momente distincte. Mai ales evaluarea sumativă a întreținut mult timp separarea lor. Autoevaluare versus a fi evaluat • Evaluarea curentă, în timpul învățării se deose bește de evaluarea sumativă. Educatul participă, pe diferite criterii, la evaluarea achizițiilor sale, autonom, prin autocontrol, autocorectare, autoevaluare, prin angajarea lui în procese
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evaluare formativă, cu utilizarea feedbackului, în prelungirea activității de învățare. • Evaluarea și învățarea sunt momente distincte. Mai ales evaluarea sumativă a întreținut mult timp separarea lor. Autoevaluare versus a fi evaluat • Evaluarea curentă, în timpul învățării se deose bește de evaluarea sumativă. Educatul participă, pe diferite criterii, la evaluarea achizițiilor sale, autonom, prin autocontrol, autocorectare, autoevaluare, prin angajarea lui în procese de reglare, de adaptare a mijloacelor de ameliorare. • Educatul nu evaluează propriile producții. Evaluarea cere implica rea totală a lui în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
paradigmele și modelele evaluării, ci doar cele derivate din relația evaluare-docimologie (relația evaluare-examene, conduita de examinare, construcția examenelor), selectate și combinate (în 18 moduri de combinare): • după funcție (de orientare, de reglare, de certificare), • după modul de culegere a datelor (sumativă, integrată, descriptivă), • după interpretare (normativă, criterială). Iar interpretările asupra specificului, valorii acestora, consideră Roegiers în justificarea evaluării integrative, pot fi făcute astfel la nivelul axei verticale (axa sensului, de la control maximal la producția-maximală de sens) și al axei orizontale (axa
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dar cu acordarea încrederii în personalitatea evaluatorului, a experienței lui curente, după exigențele contextului, fără justificări, fără aparențe de obiectivitate. Docimologică Este orientată către fidelitatea evaluărilor, realizate de către persoane formate specific, cu o abordare științifică, conform psihopedagogiei experimentale, pentru evaluări sumative (docimologia-știința examenelor, a examinării), pe bază de măsurări. Sociologică Realizează studiul integrării școlii în context social, cultural, studiul poziției diferiților actori, al diferențelor între indivizi și grupuri în context, evaluarea excelenței, aspectele formale ale evaluării. Paradigma Caracteristici generatoare de modele
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a verificării și aprecierii rezultatelor, a modului cum au fost rezolvate diferitele ei probleme, mai ales în termeni calitativi, prin judecăți de valoare, prin raportare la valori. Acest aspect este imprimat, atât evaluării continue (rezultând evaluarea formativ-constructivistă), cât și celei sumative (ca evaluare sumativ-integrativă). Ambele forme își construiesc propriile realități în temă: necesitate, obiective, conținut, procese, metodologie, instrumente, criterii, principii, management, perspective. La fel, ambele aparținând evaluării calitative ridică problema relației cu cea cantitativă, a relației subiectivitate-obiectivitate în apreciere. Situația poate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ei, cercetările (De Ketele, 1993) i-au recunoscut avantajele față de modelele tradiționale: • face parte din procesul normal de învățare a fiecărui obiectiv în parte, pentru ameliorare, mai ales în cazul pedagogiei diferențiate, prin procesul de reglare, • se deosebește de evaluarea sumativă, care este de bilanț a performanțelor, achizițiilor, • parcurge anumite etape esențiale (culegerea de informații în sesizarea progresului și a dificultăților în învățare, interpretarea lor din perspectiva referențialului de criterii și stabilirea diagnosticului cauzelor care provoacă dificultățile, adaptarea activităților în funcție de interpretările
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
treacă Criteriul Evaluarea formativ-constructivistă de la logica instruirii clasice la logica formării. • Într-un proiect, să fie utilizată fie în faza dezvoltării procesului de învățare, fie în acțiunile directe din clasă în etapa predării-învățării, fie înainte de sinteză, fie chiar în evaluarea sumativă. • Să se realizeze științific procesul decizional, argumentarea cauzală a ipotezelor formulate, fără generalizări incorecte, decât după mai multe experiențe, să se considere reușite a procesului ca o responsabilitate egală pentru educatori și educați. • Să se selecteze sarcinile, acțiunile care să
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
din mai multe surse, să se raporteze la context, să se utilizeze și raportarea la grup, în analiză, dar să se valorifice și rolul feedbackului continuu, al relațiilor de colaborare, al efectelor asupra educaților și a procesului, al rolului evaluării sumative (ca pregătire calitativă pentru aceasta). • Să se realizeze și o evaluare a verificării, a controlului însuși din aceste momente (deosebită de verificarea finală), ca scop, metodologie, organizare, interpretare, utilizare a aprecierilor în continuarea prin alternative a procesului, a ameliorării experienței
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dificultățile, erorile de corectat, în raport cu obiectivul general și care se concretizează în evaluarea competențelor, ca element integrativ și orientat spre realitate al dezvoltării personalității. Pedagogia integrării achizițiilor în competențe terminale arată că nu se evaluează suma elementelor, ca în evaluarea sumativă simplă clasică, ci modul lor de combinare care dă ansamblul ca nou rezultat, ca obiectiv referențial final. Acesta are drept caracteristici pentru o competență: • se exersează într-o situație integrată, complexă și evidențiază contribuția împreună a tuturor elementelor componente învățate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sumativ-integrative în noul său sens (Roegiers, 2004b, pp. 8-24), a achizițiilor educatului, după un proces de formare progresivă, prin curriculumul oficial și prin acțiunile, experiențele nonformale sau informale, se face acum în termeni de competență integrată, ca alternativă la evaluarea sumativă tradițională. Ea vizează evaluarea obiectivelor terminale, cum metodologic să se verifice performanțele educaților prin situații reale specifice, care sunt limitele unei asemenea evaluări, care pot fi instrumentele necesare aplicării criteriilor stabilite în termenii profesionalizării, cum se alcătuiesc grilele de corectare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
interesului pentru știință, acordarea importanței unui asemenea demers, voința de afirmare științifică, interes, demonstrarea sensului responsabilității (atitudini). 7.5. Evaluarea calitativă versus evaluarea cantitativă: criterii, indicatori, referențiale, standarde, procedee Cercetarea pedagogică recunoaște nevoia de schimbare (Perrenoud, 2004), căci prin evaluările sumative clasice, școala nu mai poate avea în atenție doar cunoștințele (prin examinare sau teste de cunoștințe, chiar modernizate, diversificate), ci modalitățile, nivelul atins de către educați în rezolvarea de situații complexe, dificil însă de standardizat. Se evaluează astfel calitatea formării, în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a cadrului conceptual al evaluării de tip integrativ aici: la ce nivel, cu ce elemente solicitate, în ce situații practice, în ce modalitate de relaționare cu celelalte tipuri de evaluare folosite anterior în procesul învățării (diagnostică, formativă, metacognitivă sau chiar sumativă pe criterii parțiale sau certificativă). ► Problema standardelor aparține operativ fazei finale a evaluării clasice certificative, în aprecierea precisă, măsurabilă a nivelului realizărilor, după ce s-a făcut raportarea la criterii, indicatori, referențiale, ca o sinteză a multiplelor judecăți făcute prin interpretarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aceștia pe această temă, adaptarea rolurilor educatorului (facilitare, îndrumare, consiliere), pentru menținerea efortului, a climatului favorabil. Problema standardelor exprimă încă vechea relație cu măsurarea, pentru a constata diferențele individuale în realizarea reușitei, cu o interpretare criterială cantitativă, realizată odată cu evaluarea sumativă, dar la care se adaugă și aspecte calitative prin judecare, apreciere. Și este valabilă pentru obiective specifice, enunțate, descriptive, particularizate, unde mulți deosebesc "standarde de conținut" și "standarde de performanță", precizate ca referențiale (Scallon, 2004, p. 19), iar nu pentru
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
2004, p. 19), iar nu pentru competențe complexe, integrate, transversale. De aici, concluzia că raportarea formării competențelor, în procesul propriu-zis educativ, la paradigma evaluării formative și integrative, de esență calitativă, nu mai poate fi raportată prioritar doar la paradigma evaluării sumative clasice, standardizate, pe criterii cantitative, cu o altă misiune. Totuși soluția standardelor este încă apreciată ca fiind valoroasă, mai ales la nivelul deciziilor instituționale (De Ketele, 1993), pentru că: • arată deficiențele, dificultățile sistemului educațional, după diferite evaluări sumative, • precizează indicatori de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la paradigma evaluării sumative clasice, standardizate, pe criterii cantitative, cu o altă misiune. Totuși soluția standardelor este încă apreciată ca fiind valoroasă, mai ales la nivelul deciziilor instituționale (De Ketele, 1993), pentru că: • arată deficiențele, dificultățile sistemului educațional, după diferite evaluări sumative, • precizează indicatori de evaluare sumativă, generală, • reflectă acordul sistemului educațional cu așteptările societății, • permite o interpretare riguroasă a datelor, mai ales cantitativă, • sunt folosite de către manageri care concep politici educaționale, pentru reglare sau schimbări de fond, • stabilește ranguri pentru diferite
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
standardizate, pe criterii cantitative, cu o altă misiune. Totuși soluția standardelor este încă apreciată ca fiind valoroasă, mai ales la nivelul deciziilor instituționale (De Ketele, 1993), pentru că: • arată deficiențele, dificultățile sistemului educațional, după diferite evaluări sumative, • precizează indicatori de evaluare sumativă, generală, • reflectă acordul sistemului educațional cu așteptările societății, • permite o interpretare riguroasă a datelor, mai ales cantitativă, • sunt folosite de către manageri care concep politici educaționale, pentru reglare sau schimbări de fond, • stabilește ranguri pentru diferite probleme generale, ca bază a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
direcțiile de cercetare a performanțelor în educație, se propun noi soluții generale sau noi indicatori, • sunt implicate în precizarea scopurilor, a obiectivelor generale, specifice ale educației, • permit luarea de decizii strategice de dezvoltare a educației, instituției, sistemului, până la nivelul evaluărilor sumative anuale, • utilizează testarea ca metodă dominantă, pentru măsurare riguroasă, complexă, • generează cercetări pentru noi obiective, resurse, management, metodologii generale, • arată eficiența educației, a sistemului în raport cu așteptările societății și determină inițierea de cercetări, de dialoguri de reglare la acest nivel, • generează
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de un elev), activitate frontală, independentă și pe grupe, decupare, lipire, memorizare, iar ca materiale -ilustrații, foi, lipici, creioane colorate, casetofon cu muzică pentru copii ( „Anotimpurile”, de Vivaldi), foi cu versuri însușite la alte obiecte. Va avea loc o evaluare sumativă, care se va face oral , individual și colectiv, dar și prin calificative la sfârșitul orei. Fiecare copil va primi la sfârșitul orei o bulină sau o floricică reprezentănd un mod de evaluare al comportamentului său la oră. În scopul abordării
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
și a unității de învățare „Animalele”, pe eșantionul de control (clasa a III-a B); aplicarea unui număr de două teste ambelor colective de elevi. 3. Etapa evaluării proiectului interdisciplinar și a unității de învățare printr-o probă de evaluare sumativă, aplicată ambelor colective. S-au evaluat: portofoliul proiectului interdisciplinar; s-a realizat o expoziție cu texte nonliterare ale elevilor; s-a organizat un concurs de ghicitori despre animale; s-au redactat articole pentru gazeta clasei. Rezultatele experimentului Rezultatele obținute exprimă
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
PENTRU LICEU Din multitudinea criteriilor care stau la baza clasificărilor privind tipurile de evaluare, ne-am oprit la cel care vizează momentul în care se realizează actul evaluării. Astfel, conform acestui criteriu, evaluarea poate fi: inițială, continuă/ formativă și cumulativă/ sumativă. Dintre acestea, ne interesează în lucrarea de față evaluarea sumativă, care se poate realiza la sfârșitul unității de învățare, semestrului sau anului școlar, concentrându-se mai ales asupra elementelor de durată ale aplicării unor cunoștințe fundamentale și pe demonstrarea unor
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
privind tipurile de evaluare, ne-am oprit la cel care vizează momentul în care se realizează actul evaluării. Astfel, conform acestui criteriu, evaluarea poate fi: inițială, continuă/ formativă și cumulativă/ sumativă. Dintre acestea, ne interesează în lucrarea de față evaluarea sumativă, care se poate realiza la sfârșitul unității de învățare, semestrului sau anului școlar, concentrându-se mai ales asupra elementelor de durată ale aplicării unor cunoștințe fundamentale și pe demonstrarea unor abilități importante dobândite într-o perioadă mai lungă de instruire
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
acestei ediții vizează prelucrarea și corectarea unor teste anterioare, introducerea unui număr de 25 de teste care completează lista unor texte literare-suport care au lipsit din prima ediție, precum și a unor teste de limbă și comunicare utile pentru evaluarea sumativă. Autorii CLASA A IX-A CAPITOLUL JOC ȘI JOACĂ Testul nr. 1 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Urându-i-se singur în stihii, A vrut și Dumnezeu să aibă-n cer copii Și s-a gândit din ce
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]