746 matches
-
de învățare; sprijină efortul de autoevaluare. Pentru cadrul didactic: beneficiază de o conexiune inversă imediată despre pertinența și performanțele demersului său didactic; poate detecta dificultăți, confuzii, greșeli, intervenind imediat pentru ameliorarea situației; oferă posibilitatea tratării diferențiate a elevilor. 3. Evaluarea sumativă Evaluarea sumativă a fost pusă în discuție pentru prima dată de Scriven în lucrarea The methodology of evaluation, 1967, odată cu lansarea teoriei evaluării formative. Aceast tip de evaluare încheie o perioadă de învățare și se concretizează printr-o notă sau
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
sprijină efortul de autoevaluare. Pentru cadrul didactic: beneficiază de o conexiune inversă imediată despre pertinența și performanțele demersului său didactic; poate detecta dificultăți, confuzii, greșeli, intervenind imediat pentru ameliorarea situației; oferă posibilitatea tratării diferențiate a elevilor. 3. Evaluarea sumativă Evaluarea sumativă a fost pusă în discuție pentru prima dată de Scriven în lucrarea The methodology of evaluation, 1967, odată cu lansarea teoriei evaluării formative. Aceast tip de evaluare încheie o perioadă de învățare și se concretizează printr-o notă sau un calificativ
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
72). Evaluarea formativă este concepută ca parte integrantă a procesului de învățare ca mijloc de informație cu destinații multiple. Reușita unui program de instruire depinde de modul în care se proiectează și se realizează acțiunile evaluative, fie ele formative sau sumative. În practica demersului pedagogic evaluarea formativă capătă o pondere mai mare, în condițiile unui învățământ cu anumite pretenții de modernitate. În viața școlară cotidiană, evaluarea formativă și evaluarea sumativă nu sunt ușor de delimitat. Din această perspectivă, acțiunile evaluative apreciate
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
se proiectează și se realizează acțiunile evaluative, fie ele formative sau sumative. În practica demersului pedagogic evaluarea formativă capătă o pondere mai mare, în condițiile unui învățământ cu anumite pretenții de modernitate. În viața școlară cotidiană, evaluarea formativă și evaluarea sumativă nu sunt ușor de delimitat. Din această perspectivă, acțiunile evaluative apreciate de cadrul didactic ca fiind formative îl îndreptățesc pe acesta să acorde note sau calificative. În perioada evaluărilor cadrul didactic se transformă din prieten, confident și mentor, în controlor
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
evaluărilor cadrul didactic se transformă din prieten, confident și mentor, în controlor, verificator și factor de decizie (Ketele J.M., L'évaluation: approche descriptive ou prescriptive?,1986). Literatura pedagogică și practica în domeniu, pun în discuție necesitatea și posibilitatea unei evaluări sumative mai juste și mai echitabile, pe parcursul unei perioade de instruire. Trebuie acceptată realitatea că profesorul, prin natura funcțiilor și responsabilităților sale, trebuie să evalueze și să pună note sau calificative în catalog. Specialiștii apreciază că transparența este elementul esențial
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
echitabile, pe parcursul unei perioade de instruire. Trebuie acceptată realitatea că profesorul, prin natura funcțiilor și responsabilităților sale, trebuie să evalueze și să pună note sau calificative în catalog. Specialiștii apreciază că transparența este elementul esențial în ameliorarea consecințelor evaluării sumative. Este necesar ca profesorul să stabilească un climat care să-i permită elevului să se simtă ascultat, apreciat și înțeles. Evaluarea privește toți actorii, este dirijată de cadrul didactic, dar este negociată cu elevii și renegociată în cursul învățării, înainte de
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
simtă ascultat, apreciat și înțeles. Evaluarea privește toți actorii, este dirijată de cadrul didactic, dar este negociată cu elevii și renegociată în cursul învățării, înainte de a ajusta criteriile în funcție de noi parametri (Manolescu M., Evaluarea școlară- un contract pedagogic, 2002). Evaluarea sumativă nu poate fi privită ca un moment punctual determinat în timp și spațiu. Această acțiune devine un proces care se construiește pe firul evenimentelor și interacțiunilor din clasă. Cu riscul de a merge împotriva tradiției acest proces trebuie să devină
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Ierarhizarea elevilor nu este o operație simplă. Ea angajează viitorul lor, imaginea lor și imaginea de sine, privește locul lor în ierarhia socială, onoarea, prestigiul (Barbier J. M., L’évaluation en formation,1985, p. 77). Dintr-o perspectivă modernă, evaluarea sumativă este determinată de contexte specifice, construită de toți actorii și definită în funcție de criteriile de corectare stabilite împreună. Astfel, această construcție comună - cadru didacticelevi - conferă evaluării sumative un loc real în procesul educativ. Cerința esențială pentru a realiza o evaluare sumativă
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
J. M., L’évaluation en formation,1985, p. 77). Dintr-o perspectivă modernă, evaluarea sumativă este determinată de contexte specifice, construită de toți actorii și definită în funcție de criteriile de corectare stabilite împreună. Astfel, această construcție comună - cadru didacticelevi - conferă evaluării sumative un loc real în procesul educativ. Cerința esențială pentru a realiza o evaluare sumativă mai justă și mai echitabilă este aceea de a introduce în scenă actorii principali-elevii. Pentru aceasta este necesar ca profesorii să îndrăznească să-și asume riscuri
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
sumativă este determinată de contexte specifice, construită de toți actorii și definită în funcție de criteriile de corectare stabilite împreună. Astfel, această construcție comună - cadru didacticelevi - conferă evaluării sumative un loc real în procesul educativ. Cerința esențială pentru a realiza o evaluare sumativă mai justă și mai echitabilă este aceea de a introduce în scenă actorii principali-elevii. Pentru aceasta este necesar ca profesorii să îndrăznească să-și asume riscuri, să accepte negocierea, confruntarea, dar mai ales să fie convinși că evaluarea trebuie să
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
actorii principali-elevii. Pentru aceasta este necesar ca profesorii să îndrăznească să-și asume riscuri, să accepte negocierea, confruntarea, dar mai ales să fie convinși că evaluarea trebuie să fie în slujba învățării realizată de elev. Caracteristici ale evaluărilor de tip sumativ: este o evaluare de bilanț care intervine la sfârșitul parcurgerii unui ansamblu de sarcini de învățare ce constituie un tot unitar; evidențiază efectul terminal rezultat de pe urma învățării, nu cum s-a ajuns la acest produs; (este centrată pe rezultatele globale
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
încheie cu atribuirea unei note sau calificativ, a unui certificat sau diplomă; intervine prea târziu ca să mai poată influența cu ceva ameliorarea rezultatelor și refacerea procesului deja parcurs, dar oferă învățăminte pentru desfășurarea unei viitoare activități didactice. Evaluarea de tip sumativ furnizează informații de bilanț în vederea: diagnosticării într-o formă globală a realizării obiectivelor generale ale unei programe sau părți a programei, a rezultatelor înregistrate de elev la sfârșitul unei perioade de învățare în raport cu așteptările sau obiectivele stabilite inițial; certificării sau
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
stabilite inițial; certificării sau recunoașterii atingerii unui nivel de pregătire, dobândirii unor competențe; adaptării unor decizii legate de promovarea, nepromovarea, acceptarea respingerea, acordarea-neacordarea unei diplome; clasificării-ierarhizării sau diferențierii elevilor; confirmării sau infirmării eficienței prestației cadrelor didactice. Unitatea evaluare inițiala - evaluare sumativă - evaluare continuă marchează tranziția de la un model tradițional către unul mai eficient în perspectiva funcțiilor pe care le îndeplinește actul evaluării în activitatea didactică. Ele se disting nu atât prin natura tehnicilor de măsurare folosite sau a criteriilor de apreciere
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
celelalte modalități de evaluare. În evaluarea orală se manifestă cu pregnanță factorii variabilității notării, în toată complexitatea lor: efectul de ordine, de contrast, Halo, Pygmalion. În învățământul actual evaluarea orală este în regresie, în favoarea evaluării scrise, mai ales în evaluările sumative sau cu un pronunțat caracter sumativ. Regresia se produce, pe de o parte, din cauza recurgerii masive la testele docimologice scrise și precodificate. Pe de altă parte, declinul acestei metode este cauzată și de criticile severe care vizează doza mare de
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
orală se manifestă cu pregnanță factorii variabilității notării, în toată complexitatea lor: efectul de ordine, de contrast, Halo, Pygmalion. În învățământul actual evaluarea orală este în regresie, în favoarea evaluării scrise, mai ales în evaluările sumative sau cu un pronunțat caracter sumativ. Regresia se produce, pe de o parte, din cauza recurgerii masive la testele docimologice scrise și precodificate. Pe de altă parte, declinul acestei metode este cauzată și de criticile severe care vizează doza mare de relativism și subiectivism cu care se
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
să răspundă verbal la o sarcină transmisă cu sau fără elemente auxiliare de sprijin. Hotyat consideră că „puțini sunt evaluatorii atât de echilibrați încât să țină balanța judecății lor la același nivel în ciuda oboselii” (e vorba de evaluări de tip sumativ); obiectivitatea evaluărilor de acest tip este influențată de gradul diferit de dificultate a întrebărilor formulate, de la un elev la altul, variația stării afective a examinatorului, comportamente evaluative diferite în momente diferite; examenul oral nu poate evalua decât cu mare greutate
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
pentru care a fost proiectat prin raportarea la criterii formulate în momentul proiectării. Acesta permite investigarea produselor elevilor care rămân neimplicate în actul evaluativ, reprezentând un stimulent pentru desfășurarea întregii game de activități. Portofoliul se poate încadra într-o evaluare sumativă, furnizând nu doar o informație punctuală, într-un anumit moment al achizițiilor elevului, ci chiar o informație privind evoluția și progresele înregistrate de acesta în timp, alături de informații importante despre preocupările sale” (Cucoș C., Pedagogie, lași, 1998). În viziunea lui
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
ale elevilor. Este o formă de evaluare puternic motivantă pentru elev. Implică un volum de muncă sporit și se realizează atât prin activitatea în clasă, cât și în afara clasei. Acest tip de evaluare este recomandat atât în evaluări de tip sumativ cât și în evaluările formative. Activitatea de realizare a proiectului poate fi individuală sau de grup, iar evaluarea se poate raporta la munca unui elev sau a unui grup de elevi. Proiectul poate viza aspecte teoretice sau practice, poate fi
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
de către elevi și studenți a cunoștințelor, competențelor și aptitudinilor necesare societății cunoașterii; - adecvarea sistemului educațional la nevoile pieței forței de muncă locale, naționale și europene; - proiectarea unui sistem modern de evaluare a cunoștințelor și competențelor (ce optimizează relația dintre evaluarea sumativă și evaluarea formativă și accentuează importanța competențelor dobândite etc.), astfel încât obiectivitatea evaluării să crească; - schimbarea modalităților de absolvire și a modalităților de acces în diferite cicluri ale învățământului, în acord cu documentele europene în materie; - reducerea efectivului elevilor în clase
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
și are în vedere mai multe faze, incluzând: a) faza evaluării individuale, în care fiecare propunere este evaluată, în mod independent, de fiecare expert evaluator desemnat pentru evaluarea proiectului. Acesta acordă pentru fiecare criteriu examinat un punctaj justificat prin comentarii sumative; ... b) faza evaluării în panelul de evaluatori, în care, pentru fiecare propunere de proiect repartizată panelului, evaluatorii discută evaluările individuale, ajustează punctajele și comentariile inițiale și elaborează un raport de consens privind punctajele și comentariile. Condițiile de atingere a consensului
NORME METODOLOGICE din 13 august 2004 (*actualizate*) privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160636_a_161965]
-
va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvire; ● media minimă de promovare este 7,00 (șapte). Examenul nu poate fi repetat decât de 2 ori. Evaluările sumative și certificative se vor se vor baza pe toate metodele│ │de evaluare de mai sus și vor analiza toate componentele │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ V. Componentele curriculum-ului de Nefrologie 1. Date fundamentale (embriologie, anatomie, histologie, anatomie patologică, fiziologie, fiziopatologie) * Font 7* Obținerea cunoștințelor
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi, precum și capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; ● elaborarea de teste inițiale, formative și sumative, în funcție de obiectivele sau competențele vizate; ● însușirea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării activităților didactice specifice disciplinei Religie; ● realizarea unor conexiuni inter- și transdisciplinare; ● folosirea și contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor
ORDIN nr. 2.602 din 14 noiembrie 2007 privind aprobarea Programei pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar la disciplina Religie ortodoxă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193537_a_194866]
-
în final, raportate la nivelul minim de performanță enunțat în obiectivele programului, și a validității, specificității și eficienței tehnicilor și instrumentelor de lucru ... 1.8.1. în timpul programului (evaluare formativă): - seminarii și colocvii 1.8.2. la sfârșitul programului (evaluare sumativă): - examen scris și/sau oral - examen clinic - probă de abilități/manualități (pe animal, pe cadavru, pe simulator etc.) 1.8.3. tematica de examen pentru obținerea atestatului (anexa nr. III) 2. Scopul și obiectivele educaționale generale ale programului: 2.1
ORDIN nr. 418 din 20 aprilie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Catalogului naţional de programe de studii complementare în vederea obţinerii de atestate de către medici, medici dentişti şi farmacişti, precum şi a Normelor metodologice de organizare şi desf��şurare a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168029_a_169358]
-
asupra nivelului sau de pregătire (achiziții științifice și competențe) care să-l ajute să-și aleagă ruta profesională pe care o va urma. Precizarea competențelor vizate pentru examenul de bacalaureat îi permite profesorului să-și adapteze modalitățile de evaluare curentă, sumativa la aceste cerințe. 2. Sistemul de corectare și acordare a punctajului Punctajul maxim acordat pe întreaga proba este de 100 puncte, din care fiecare candidat primește 10 puncte din oficiu. Punctajul fiecărui subiect este precizat în finalul acestuia. Baremele de
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
6. Stiluri de instruire 7. Proiectarea instruirii - niveluri (disciplină de învățământ, unitate de învățare, lecție) și metodologie 8. Tipuri, metode și forme de evaluare a rezultatelor școlare 8.1. Funcțiile evaluării. 8.2. Strategii/forme de evaluare (inițială, continuă/formativa, sumativa) 8.3. Tipuri de probe de evaluare: orală, scrisă, practica 8.4. Metode de evaluare: observația curentă, chestionare, teste, lucrări practice 8.5. Metode complementare de evaluare (portofoliul, proiectele, testele de performanță etc.) 8.6. Examinările curente, examenele și testele
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]