26,448 matches
-
sau sufletească este alta decât aceea senzorială, de sunet propriu-zis. A auzi prin percepția sufletului, înseamnă a auzi prin percepția propriului suflet, și totodată, într-un mod empatic, ca de la suflet la suflet; de fapt, a auzi mișcarea care viază sunetul, ca mișcare a vieții. Aspectările cu privire la cel care produce un fapt sonor exclusiv cu intenția de a-l oferi (nu comercializa), întrucât exprimă o atitudine extensivă de conștiință (iar nu o acțiune intensivă<footnote Considerăm extensivă, atitudinea prin care conștiința
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
al OS, care rămâne astfel tot mai în urmă, respectiv în trecutul tău. Ca și cum, după fiecare clipire, OS s-ar micșora tot mai mult, până la micronica mărime a punctului, ca dimensiune elementară (indivizibilă). Dacă, ascultând o OS, nu survin alte sunete care s-o bruieze, clipirea poate consta într-o percepere a ceva străin sunetului, care fluctuează, atât din ambientul exterior (ca imagine, miros, temperatură etc.) cât și din cel lăuntric (gând/concept, emoție, culoare, figură etc.). De aceea, pentru a
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
după fiecare clipire, OS s-ar micșora tot mai mult, până la micronica mărime a punctului, ca dimensiune elementară (indivizibilă). Dacă, ascultând o OS, nu survin alte sunete care s-o bruieze, clipirea poate consta într-o percepere a ceva străin sunetului, care fluctuează, atât din ambientul exterior (ca imagine, miros, temperatură etc.) cât și din cel lăuntric (gând/concept, emoție, culoare, figură etc.). De aceea, pentru a percepe auditiv-continuu, trebuie să te poți depriva de orice stimul senzorial, exceptându-l, desigur
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
reprezentarea înșiruirii lor într-un plan o propunem pe verticală, de sus în jos, ca rime aliniate pe latura de adâncime. Aceste puncte-margini, ca tot-acumuri pulsând într-un același moment (dat), au exclusiv valoarea de articulații instrumentale, precum atacurile unor sunete (înălțimi) fără durată. Scopul demersului de metrizare temporală constă în a găsi acel cadru/măsură de pulsație prin care să fie cuprinsă generic toată OS, în continuitatea sa. Aceasta poate implica uneori și un aspect de redundanță, atunci când OS este
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
expresie de mișcare subiectivă, pe care o numim atmosonie. Într-o atmosonie nu mai distingem articulațiile punctuale (instrumentale) ci, peste acestea, doar variațiile/fluctuațiile (extensiile de stare/mărime ale) acestora, ca alunecări continue între valori aproximate, precum o serie de sunete contopite (dezarticulate) printr-un permanent glissando. În general, atmosonia se conturează interpretativ prin abaterile de la metrosonie, astfel încât, dincolo de/peste aspectul mecanic (indiferent oricărei abordări subiective), mișcării sonore să i se atribuie și cel de viu (referit printr-un subiect anume
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
mintea ori ne tulbură calmul, ca niște prejudecăți sau emoții. Odată “mizeria” înlăturată, tăcerea este oglindirea curățeniei noastre mintale și afective, eliberate de orice gând/concept/emoție care ar putea s-o întineze. Tăcerea este, așadar, ambientul universal al oricărui sunet (real sau virtual), condiția sa de fond, misterul pe care se fundamentează, umbra pe care o ascunde și peste care se și distinge (sonor). În tăcere sunt înglobate toate sunetele, ca posibilitate. De aceea, tăcerea ne acordează în vederea ascultării oricărei
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
s-o întineze. Tăcerea este, așadar, ambientul universal al oricărui sunet (real sau virtual), condiția sa de fond, misterul pe care se fundamentează, umbra pe care o ascunde și peste care se și distinge (sonor). În tăcere sunt înglobate toate sunetele, ca posibilitate. De aceea, tăcerea ne acordează în vederea ascultării oricărei OS, ca articulare de gând. Parafrazându-l pe sculptorul Constantin Brâncuși, care spunea: “Priviți lucrările mele până ce le vedeți”, autorul operelor sonore ar putea zice: Tăceți-le până ce le veți
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
se produceau fenomene de halucinații vizuale, auditive, olfactive, tactile etc. Pentru oamenii de atunci ele erau interpretate ca epifanii ale strămoșilor și zeilor pe care îi adorau. (vezi Daniel, Constantin Misteriile lui Zalmoxis, București : Herald, 2011) footnote>, dinspre senzația de sunet către neauzirea din umbra lui. Obiectul OS devine formativ, prin însuși procesul de acordaj (întru tăcere). Sub aspectul durabilității, forma comportă expresia unei finalități pregătitoare, ca durată precursiv-rarefiată. Orientată astfel, OS corespunde unui timp dezatractor, care, retrăgându-se spre trecut
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
planul cadențial sau cadențialitatea este un mod de relevare reductiv-rezumativă a întregii OS, prin care aceasta devine descriptibilă și, ca atare, interpretabilă la orizont. Din perspectivă estetică, tot acest de-auzit extinctiv, ca parcurs cadențial către o finalitate ce reduce sunetul la aspectul său contrar, de tăcere (din care să redevină posibil), relevă un proces de teleosonie. Putem spune că teleosonia reprezintă OS în perspectiva de (sau ca) parcurs ritual cu caracter (scop) cadențial. Ca teleosonie, OS constituie un model (cum
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
un proces de textualizare a OS, descriptibil pe fiecare dintre laturile temporalității relației TA-OS: În adâncime, leagănul temporal al OS este de natură mitică, originară, de unde și intangibilitatea ei, altfel decât printr-o interpretare verbală. Căci, desigur, verbalizarea, chiar dacă implică sunetul rostirii, este exterioară atât naturii artistic-muzicale cât și celei cadențiale (de acordaj adus până la pragul de tăcere/neauzire), ale OS. Restrâns perspectivei autorului, OS este desemnată să semnifice propriul lui act, pe sub care, de această dată, verbalizarea (rostirea sensului) este
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
ai structurii muzicii venite din Orient. Influențele artei muzicale gregoriene duc la dispariția micro-intervalelor, ajungându-se astfel la scări muzicale complet diatonice, similare modurilor gregoriene. Se schimbă de asemenea și structura poemelor, precum și felul în care sunt repartizate silabele pe sunete. Deși muzica originară din Orient era una preponderent giusto-silabică, în Al-Andalus ea devine extrem de melismatică, sub influența muzicii vizigote, fiind cunoscut gustul vizigoților pentru ornamentarea bogată a fiecărei silabe. Pentru a se evita pierderea totală a patrimoniului muzical oriental
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
că în vederea notării unui cântec, erau utilizate trei elemente capitale : textul literar, ritmul și modul respectivei piese. Este adevărat că nu exista un sistem de scriere a notelor, dar trebuia să existe o reprezentare a înălțimilor, o anumită ierarhizare a sunetelor, altfel nu ar fi putut exista noțiunea de mod. Încă înainte de apariția islamului, în spațiul geografic oriental - Peninsula Arabică, Persia, Turcia - au existat preocupări în vederea studierii și sistematizării complexului modal oriental. Însă cele mai consistente tratate de muzicologie - bazate pe
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
tratate de muzicologie - bazate pe studierea influențelor sistemului modal al Greciei antice, precum și pe studii acustico- matematice - au fost redactate și au circulat în tot Orientul începând cu sec. IX. Punctul de plecare al teoriei modurilor orientale a fost reprezentarea sunetelor pe tastiera luth-ului - instrumentul oriental prin excelență, ce era cunoscut cu mult înainte de apariția islamului. În acest fel, teoria a evoluat direct din practica muzicală, sunetele neavând o reprezentare abstractă, simbolică, desenată pe hârtie - de tip neumă, notă sau
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
cu sec. IX. Punctul de plecare al teoriei modurilor orientale a fost reprezentarea sunetelor pe tastiera luth-ului - instrumentul oriental prin excelență, ce era cunoscut cu mult înainte de apariția islamului. În acest fel, teoria a evoluat direct din practica muzicală, sunetele neavând o reprezentare abstractă, simbolică, desenată pe hârtie - de tip neumă, notă sau alt semn grafic - ci una extrem de pragmatică, palpabilă. Pentru un muzician oriental, un sunet este reprezentarea amplasării unui deget într-un anume loc de pe tastiera luth-ului
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
înainte de apariția islamului. În acest fel, teoria a evoluat direct din practica muzicală, sunetele neavând o reprezentare abstractă, simbolică, desenată pe hârtie - de tip neumă, notă sau alt semn grafic - ci una extrem de pragmatică, palpabilă. Pentru un muzician oriental, un sunet este reprezentarea amplasării unui deget într-un anume loc de pe tastiera luth-ului. Cel mai grav sunet pe care luth-ul îl putea produce a devenit limita inferioară a sistemului modal oriental și s-a numit Yakah. Denumirile sunetelor diferă
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
abstractă, simbolică, desenată pe hârtie - de tip neumă, notă sau alt semn grafic - ci una extrem de pragmatică, palpabilă. Pentru un muzician oriental, un sunet este reprezentarea amplasării unui deget într-un anume loc de pe tastiera luth-ului. Cel mai grav sunet pe care luth-ul îl putea produce a devenit limita inferioară a sistemului modal oriental și s-a numit Yakah. Denumirile sunetelor diferă, chiar și atunci când este vorba de același sunet repetat la interval de octavă, respectându-se principiul corespondenței
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
un sunet este reprezentarea amplasării unui deget într-un anume loc de pe tastiera luth-ului. Cel mai grav sunet pe care luth-ul îl putea produce a devenit limita inferioară a sistemului modal oriental și s-a numit Yakah. Denumirile sunetelor diferă, chiar și atunci când este vorba de același sunet repetat la interval de octavă, respectându-se principiul corespondenței dintre denumirile notelor și digitația luth-ului : un sunet amplasat în altă parte pe tastieră, capătă o altă denumire. Spre exemplu, octava
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
anume loc de pe tastiera luth-ului. Cel mai grav sunet pe care luth-ul îl putea produce a devenit limita inferioară a sistemului modal oriental și s-a numit Yakah. Denumirile sunetelor diferă, chiar și atunci când este vorba de același sunet repetat la interval de octavă, respectându-se principiul corespondenței dintre denumirile notelor și digitația luth-ului : un sunet amplasat în altă parte pe tastieră, capătă o altă denumire. Spre exemplu, octava sunetului cel mai grav - Yakah, se numește Naoua. Muzicologii
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
devenit limita inferioară a sistemului modal oriental și s-a numit Yakah. Denumirile sunetelor diferă, chiar și atunci când este vorba de același sunet repetat la interval de octavă, respectându-se principiul corespondenței dintre denumirile notelor și digitația luth-ului : un sunet amplasat în altă parte pe tastieră, capătă o altă denumire. Spre exemplu, octava sunetului cel mai grav - Yakah, se numește Naoua. Muzicologii orientali au acordat o importanță sporită studierii sistemului lor tonal din punct de vedere acustico-matematic. Astfel, încă din
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
diferă, chiar și atunci când este vorba de același sunet repetat la interval de octavă, respectându-se principiul corespondenței dintre denumirile notelor și digitația luth-ului : un sunet amplasat în altă parte pe tastieră, capătă o altă denumire. Spre exemplu, octava sunetului cel mai grav - Yakah, se numește Naoua. Muzicologii orientali au acordat o importanță sporită studierii sistemului lor tonal din punct de vedere acustico-matematic. Astfel, încă din Evul Mediu au fost luate în considerație mai multe formule în vederea calculării și
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
sistemul acustic cel mai bine adaptat. În consecință, noțiunea dimensiunii micro- intervalelor rămâne o chestiune extrem de relativă și deschisă permanent dezbaterilor. Revenind la perioada medievală, trebuie subliniat încă un aspect fundamental al concepției tonale orientale. Pentru un muzician arab, înalțimea sunetelor era relativă, neexistând nici un reper absolut - de tipul diapazonului. Frecvența sunetelor putea varia pe un ambitus ce putea ajunge la o cvartă ascendentă sau descendentă. Această relativizare a înălțimilor se datora în principal facturii exclusiv vocale a muzicii. Instrumentele de
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
intervalelor rămâne o chestiune extrem de relativă și deschisă permanent dezbaterilor. Revenind la perioada medievală, trebuie subliniat încă un aspect fundamental al concepției tonale orientale. Pentru un muzician arab, înalțimea sunetelor era relativă, neexistând nici un reper absolut - de tipul diapazonului. Frecvența sunetelor putea varia pe un ambitus ce putea ajunge la o cvartă ascendentă sau descendentă. Această relativizare a înălțimilor se datora în principal facturii exclusiv vocale a muzicii. Instrumentele de acompaniament trebuiau să se adapteze ambitusului fiecărui cântăreț. Practic, instrumentiștii erau
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
în principal facturii exclusiv vocale a muzicii. Instrumentele de acompaniament trebuiau să se adapteze ambitusului fiecărui cântăreț. Practic, instrumentiștii erau obligați să își acordeze instrumentele în mod diferit de fiecare dată când registrul cântăreților se schimba. În acest fel înălțimile sunetelor se modificau, dar denumirile notelor rămâneau neschimbate, întocmai ca și digitația utilizată de către luth-iști. Așa se explică faptul că sunetele folosite - și deci denumite - în muzica orientală nu depășeau două octave. Acest ambitus - la care se adăuga variația înălțimii
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
să își acordeze instrumentele în mod diferit de fiecare dată când registrul cântăreților se schimba. În acest fel înălțimile sunetelor se modificau, dar denumirile notelor rămâneau neschimbate, întocmai ca și digitația utilizată de către luth-iști. Așa se explică faptul că sunetele folosite - și deci denumite - în muzica orientală nu depășeau două octave. Acest ambitus - la care se adăuga variația înălțimii sunetelor - era suficient pentru a permite interpretarea majorității cântecelor. Deși treptele scării modale orientale sunt prezentate sub forma unei succesiuni cromatice
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
se modificau, dar denumirile notelor rămâneau neschimbate, întocmai ca și digitația utilizată de către luth-iști. Așa se explică faptul că sunetele folosite - și deci denumite - în muzica orientală nu depășeau două octave. Acest ambitus - la care se adăuga variația înălțimii sunetelor - era suficient pentru a permite interpretarea majorității cântecelor. Deși treptele scării modale orientale sunt prezentate sub forma unei succesiuni cromatice, în realitate, în muzica de factură orientală nu există aceste succesiuni de sunete de tip cromatic. Melodiile nu comportă înșiruiri
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]