553 matches
-
Superman au o simbolistică aparte care merită menționată. În ebraică, Kal-El înseamnă "lumina" sau "iuțeala lui Dumnezeu", în timp ce Kent este un derivat din Kana, care se poate ortografia și k-n-t și care înseamnă "am găsit un fiu". Astfel, Superman devine "fiul lui Dumnezeu", fiul pierdut sau cel însărcinat cu o misiune specială, precum Arhanghelul Gavriil. El reprezintă însă și emigrantul obișnuit care reușește să transforme experiența emigrării în mit și să o ridice la rang de religie. Nu în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
lui Dumnezeu", fiul pierdut sau cel însărcinat cu o misiune specială, precum Arhanghelul Gavriil. El reprezintă însă și emigrantul obișnuit care reușește să transforme experiența emigrării în mit și să o ridice la rang de religie. Nu în ultimul rând, Superman întruchipează mitul "tehnologiei protectoare și salvatoare", pentru că superputerea lui și capacitatea de a zbura sunt calități care apar mai târziu integrate în personaje jumătate om-jumătate robot, de tipul Robocop. Conflictul dintre latura umană și cea supranaturală la Superman, deja vizibil
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ultimul rând, Superman întruchipează mitul "tehnologiei protectoare și salvatoare", pentru că superputerea lui și capacitatea de a zbura sunt calități care apar mai târziu integrate în personaje jumătate om-jumătate robot, de tipul Robocop. Conflictul dintre latura umană și cea supranaturală la Superman, deja vizibil în Superman I, când eroul își caută tatăl biologic și îi vine greu să își ascundă adevărata identitate față de Lois, se accentuează în Superman II și III. Superman IV însă introduce o nouă dimensiune a personalității eroului: căința
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mitul "tehnologiei protectoare și salvatoare", pentru că superputerea lui și capacitatea de a zbura sunt calități care apar mai târziu integrate în personaje jumătate om-jumătate robot, de tipul Robocop. Conflictul dintre latura umană și cea supranaturală la Superman, deja vizibil în Superman I, când eroul își caută tatăl biologic și îi vine greu să își ascundă adevărata identitate față de Lois, se accentuează în Superman II și III. Superman IV însă introduce o nouă dimensiune a personalității eroului: căința, apropiin-du-l astfel de Beowulf
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
jumătate om-jumătate robot, de tipul Robocop. Conflictul dintre latura umană și cea supranaturală la Superman, deja vizibil în Superman I, când eroul își caută tatăl biologic și îi vine greu să își ascundă adevărata identitate față de Lois, se accentuează în Superman II și III. Superman IV însă introduce o nouă dimensiune a personalității eroului: căința, apropiin-du-l astfel de Beowulf, care trece printr-un moment similar înaintea morții. Torturat de dorința de a fi mu-ritor, Superman străbate însă o serie de aventuri
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
tipul Robocop. Conflictul dintre latura umană și cea supranaturală la Superman, deja vizibil în Superman I, când eroul își caută tatăl biologic și îi vine greu să își ascundă adevărata identitate față de Lois, se accentuează în Superman II și III. Superman IV însă introduce o nouă dimensiune a personalității eroului: căința, apropiin-du-l astfel de Beowulf, care trece printr-un moment similar înaintea morții. Torturat de dorința de a fi mu-ritor, Superman străbate însă o serie de aventuri până să-și dea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
identitate față de Lois, se accentuează în Superman II și III. Superman IV însă introduce o nouă dimensiune a personalității eroului: căința, apropiin-du-l astfel de Beowulf, care trece printr-un moment similar înaintea morții. Torturat de dorința de a fi mu-ritor, Superman străbate însă o serie de aventuri până să-și dea seama de limitele condiției sale supranaturale 57. În vreme ce Superman își duce la bun sfârșit misiunile în timpul zilei, Batman este eroul nopții, punând astfel sub semnul întrebării întreaga simbolistică a întunericului
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
eroului: căința, apropiin-du-l astfel de Beowulf, care trece printr-un moment similar înaintea morții. Torturat de dorința de a fi mu-ritor, Superman străbate însă o serie de aventuri până să-și dea seama de limitele condiției sale supranaturale 57. În vreme ce Superman își duce la bun sfârșit misiunile în timpul zilei, Batman este eroul nopții, punând astfel sub semnul întrebării întreaga simbolistică a întunericului și a liliacului ca metafore pentru reprezentarea răului. Capacitățile supranaturale ale lui Batman creează o umbră care amenință umbrele
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de trauma de a-și fi văzut în copilărie părinții împușcați. Asemenea lui Beowulf și Arthur, este bogat, dar nu pare să se bucure de avere. Batman, pe numele său lumesc Bruce Wayne, reprezintă o personalitate dedublată, la fel ca Superman, și deși apare ca erou pozitiv, latura sa întunecată creează o afinitate inexplicabilă cu umbra oponentului său, Joker. Destul de complex în rolul său de Cavaler al Întunericului, Batman aduce în prim-plan în secolul XX câteva dintre credințele popoarelor tradiționale
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
plan în secolul XX câteva dintre credințele popoarelor tradiționale privind coabitarea om-animal într-un singur trup și metamorfozarea unuia în celălalt. Însă mitul pe care Batman îl ilustrează cu succes este "practicarea violenței în afara legii în scopul dreptății". Ca și Superman, Batman este celibatar, dar nu din propria voință, ci printr-un concurs de împrejurări. Eroul este diferit de oamenii obișnuiți, și, din necesitatea de a-și ascunde misterioasa identitate, nu se poate angaja în nici o relație de lungă durată. Din
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
din propria voință, ci printr-un concurs de împrejurări. Eroul este diferit de oamenii obișnuiți, și, din necesitatea de a-și ascunde misterioasa identitate, nu se poate angaja în nici o relație de lungă durată. Din acest punct de vedere, atât Superman cât și Batman subminează "mitul familiei unite 58", concentrându-se pe misiunea pe care o au de îndeplinit. Batman În studiul său Superheroes: A Modern Mythology (1992), Richard Reynolds delimitează șapte trăsături care ar putea constitui ceea ce el numește "o
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pentru că slujește umanitatea în general. Supereroul dă dovadă de patriotism, întrucât, deși misiunea sa este umanistă în general, el trăiește într-o țară (America) căreia îi este mai devotat decât oricărui alt loc de pe pământ. Potrivit opiniei lui Gary Engle, Superman este "marele erou american", deoarece "numai Superman este personajul în care se regăsesc la modul cel mai pregnant, în comparație cu celelalte simboluri culturale ale secolului XX, credințele, convențiile literare și tradițiile culturale ale poporului american"60. Superman este "un înger, un
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
dovadă de patriotism, întrucât, deși misiunea sa este umanistă în general, el trăiește într-o țară (America) căreia îi este mai devotat decât oricărui alt loc de pe pământ. Potrivit opiniei lui Gary Engle, Superman este "marele erou american", deoarece "numai Superman este personajul în care se regăsesc la modul cel mai pregnant, în comparație cu celelalte simboluri culturale ale secolului XX, credințele, convențiile literare și tradițiile culturale ale poporului american"60. Superman este "un înger, un Mesia laic și emigrantul american ideal 61
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
opiniei lui Gary Engle, Superman este "marele erou american", deoarece "numai Superman este personajul în care se regăsesc la modul cel mai pregnant, în comparație cu celelalte simboluri culturale ale secolului XX, credințele, convențiile literare și tradițiile culturale ale poporului american"60. Superman este "un înger, un Mesia laic și emigrantul american ideal 61". După ce a devenit mit, Superman și-a găsit sfârșitul, așa cum au hotărât scriitorii într-o carte de benzi desenate (Superman 75), dar a renăscut rapid sub forma a patru
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
se regăsesc la modul cel mai pregnant, în comparație cu celelalte simboluri culturale ale secolului XX, credințele, convențiile literare și tradițiile culturale ale poporului american"60. Superman este "un înger, un Mesia laic și emigrantul american ideal 61". După ce a devenit mit, Superman și-a găsit sfârșitul, așa cum au hotărât scriitorii într-o carte de benzi desenate (Superman 75), dar a renăscut rapid sub forma a patru personaje diferite, fiecare întruchipând o caracteristică majoră a originalului. Deși mai puțin interesanți decât prototipul, acești
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
convențiile literare și tradițiile culturale ale poporului american"60. Superman este "un înger, un Mesia laic și emigrantul american ideal 61". După ce a devenit mit, Superman și-a găsit sfârșitul, așa cum au hotărât scriitorii într-o carte de benzi desenate (Superman 75), dar a renăscut rapid sub forma a patru personaje diferite, fiecare întruchipând o caracteristică majoră a originalului. Deși mai puțin interesanți decât prototipul, acești urmași, reprezentări fragmentare ale supereroului, sunt o dovadă că oamenilor nu le place ca supereroii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a personajului de carnaval răsturnat, în misiunea sa de a submina haosul și de a restabili ordinea într-o metropolă în care dezordinea și violența sunt excesive 62. Străduindu-se să apere prin-cipiile fundamentale ale identității americane (libertatea, democrația, dreptatea), Superman și Batman (cărora li se poate alătura și recentul Spiderman) s-au născut înainte și după intrarea Americii în al Doilea Război Mondial, au purtat măști care să le permită să atingă calități supraomenești. Identitatea lor, care se schimbă de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Potrivit lui Leatherdale, Dracula lui Bram Stoker reprezintă o combinație "între tradiția răufăcătorului de tip byronian sau gotic și ceea ce numim femme fatale, îmbrăcate într-o aură folclorică 72". Raymond McNally, însă, îl descrie drept echivalentul eroului de tip Clark Kent/Superman și Bruce Wayne/Batman, cu puteri similare, dar malefice 73. Dracula este, prin urmare, un model compozit din surse provenite atât din tradiția gotică occidentală, cât și din folclorul vampiric est-european. De sorginte pur europeană, Dracula a fost mai întâi
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
populară contemporană se datorează trecerii de la vampirul ca metaforă la vampirul ca metonimie 103. O mutație asemănătoare a avut loc și în ceea ce privește tipul eroului, de la reprezentări metaforice la cele metonimice, discutate la finalul capitolului anterior. La fel ca urmașii lui Superman, noii vampiri nu posedă acea dimensiune metafizică a originalului. Parțial identificabili cu modelul, acești vampiri sunt demistificați și umanizați. Descendenții arhetipului Dracula pot fi măcinați de remușcări, și-au pierdut puterea magică ori sunt imuni la oglinzi sau crucifixe. De
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
realitatea cotidiană prin inducerea senzațiilor de dezorientare, pierdere a echilibrului și prin expunerea anumitor părți ale corpului la contactul cu persoane total străine, care se aflau din întâmplare alături 229. Coney Island Potrivit lui McGowan, supereroul benzilor desenate din anii 1920-1940 (Superman, Batman și Căpitanul America) reprezenta efectul invers al de-zorganizării și haosului, era reversul figurii carnavalești, iar scopul său era să se opună violenței din metropolă prin asumarea unor măști generatoare de putere supraomenească în lupta permanentă pentru reinstaurarea ordinii și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
distracție în muzeele tematice), shoppertainment (cumpărături și distracție în mall-uri) și gambletainment (jocuri de noroc și distracție în hotelurile-cazinou din Las Vegas) au fost inventați cu scopul de a reda mai bine înțelesurile complexe ale conceptului de "spațiu tematic". Superman / Batman și eroul "robotizat" sunt alte forme de cultură creolizată (Capitolul 2). Arhetipul eroului mitic, parte a tradiției culturale europene, a fost dezmembrat și rearanjat într-un număr mare de subtipuri, ca de exemplu supereroii revistelor de benzi desenate sau
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ca de exemplu supereroii revistelor de benzi desenate sau lunga listă de personaje "robotizate". Și în vreme ce eroul mitic reprezenta o copie a divinității prin puterile sale miraculoase, supereroul din cultura populară este o "copie" a omului. Fie că vorbim de Superman sau de roboți, cu toții par reali, cu toate că în realitate sunt doar cόpii perfectate ale oamenilor. Deoarece puterea supranaturală a fost introdusă artificial, sacrul a dispărut. Un alt caz interesant este acela al arhetipului vampirului, prezentat pe larg în Capitolul 3
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Popular Culture: An Introductory Text, loc. cit., p. 95. 57 Vezi James F. Iaccino, Jungian Reflections within The Cinema (A Psychological Analysis of Sci-Fi and Fantasy Archetypes), Westport, Connecticut, Londra, Praeger, 1998, pp. 93-121, pentru o analiză psihologică a lui Superman și Batman. 58 Ronald Reich, "Songs of the Unseen Road: Myths, Beliefs and Values in Popular Culture", în Popular Culture: An Introductory Text, loc. cit., p. 95. 59 Richard Reynolds, op. cit., p. 16. 60 Gary Engle, "What Makes Superman So
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
lui Superman și Batman. 58 Ronald Reich, "Songs of the Unseen Road: Myths, Beliefs and Values in Popular Culture", în Popular Culture: An Introductory Text, loc. cit., p. 95. 59 Richard Reynolds, op. cit., p. 16. 60 Gary Engle, "What Makes Superman So Darned American?", în Popular Culture: An Introductory Text, loc. cit., p. 333. 61 Ibid., p. 335. 62 Vezi Philip McGowan, American Carnival (Seeing and Reading American Culture), Westport, Connecticut, Londra, Greenwood Press, 2000, p. 59. 63 Pentru o analiză
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
olimpic, deconstrucționismul postmodern, mîndria de a fi negru, revolta studențească cîștigă sau pierde din importanță în public agenda în conformitate cu suișurile și coborîșurile din agenda mediatică" (M. Real, 1989: 16). Neologismul super media intens utilizat în ultimul deceniu (prin analogie cu Superman, Super Circus, supraputere, megatonaj, supermarket și chiar supercalifragilisticexpialidolcius) nu face decît să statueze lingvistic un fenomen contemporan indiscutabil: presiunea (hegemonia ?!) mass-media. Această dominație generală exercitată de presă, radio și televiziune ce se constituie ca total environment (mediu înconjurător total) poate
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]