976 matches
-
o sorginte a tuturor disputelor și problemelor, nu putea semnifica și moartea condițiilor și elementelor producătoare de tensiuni, conflictele puternice fiind generate din diverse cauze. Până la momentul dezintegrării U.R.S.S.-ului, sistemul internațional este caracterizat de bipolaritate, existența a două superputeri care își dispută supremația la nivel ideologic, face ca restul statelor din scena mondială să se alinieze de o parte sau alta a baricadei. „Sistemul internațional este definit în mare parte printr-o relativă distribuție a puterii între principalele state
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
parte printr-o relativă distribuție a puterii între principalele state componente.”<footnote Alexandra Sarcinschi, Globalizarea insecurității, factori și modalități de contracarare, Editura Universității “Carol I”, București, 2006, p. 7; footnote> S.U.A. fiind învingătoare din războiul ideologic, capătă statutul de unică superputere într-un sistem considerat din momentul respectiv, unipolar. „Dar Statele Unite nu se află deloc într-o poziție mai bună acum pentru a dicta unilateral agenda globală decât se aflau la începutul Războiului Rece.”<footnote Henery Kissinger, Diplomația, Editura All, București
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
nu au avut un regim dictatorial comunist. Astfel, apariția unei Europe cu adevărat unite din punct de vedere politic ridică noi provocări pentru ordinea internațională și pentru raportul de putere între actorii internaționali. Prăbușirea ideologiei sovietice, creșterea influenței Statelor Unite ale Americii ca superputere și o reconfigurare, o renaștere a Europei, toate acestea fac ca sistemul internațional după Războiul Rece să capete o nouă dinamică. Capacitatea de adaptare a structurilor economice la modificările survenite pe plan european după Revoluțiile din Centrul și Estul continentului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Studii de Securitate și Apărare, Vol I, Editura Universității Naționale de Apărare, București , 2005, p. 121; footnote> Orientul Mijlociu a reprezentat o zonă foarte atractivă din punct de vedere economic. Petrolul din această regiune a făcut ca în decursul istoriei toate superputerile să își manifeste interesul sporit spre a monopoliza sau chiar deține influență în zonă. Toate aceste eforturi, însă au avut un efect negativ asupra populației care a fost supusă unor confruntări majore, sângeroase care nu au făcut altceva decât a
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
făcut altceva decât să crească încrederea Pakistanului în privința unei opțiuni de deținere a armei nucleare și în același timp restabilirea relațiilor cu Washingtonul.<footnote Ibidem; footnote> Există o tendință de a supraestima efectele instrumentelor economice mai ales din perspectiva unei superputeri care face uzanță de sancțiuni, precum Statele Unite, cheltuielile efective fiind considerate minime deși ele nu sunt. Întreaga populație este afectată: marile afaceri, firmele dar și muncitorii. Pierderea unor oportunității economice datorită întreruperii legăturilor comerciale este un element care afectează ambele
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
pentru liderii americani. Din punctul de vedere al reducerii arsenalului nuclear, cele două super puteri au semnat Tratatul Start I la 31 iulie 1991 între Mihail Gorbaciov și George Bush. „Cel mai ambițios efort de dezarmare nucleară al celor două superputeri, START I, a prevăzut diminuarea de la 9.986 la 8.556 a numărului de ogive nucleare americane și de la 10.237 la 6.449 a numărului celor sovietice.”<footnote ***, Principaele prevederi ale tratatului START I și START II, 18 mai
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
este aceea creată de conflictul între modernizarea rapidă a economiei și centralizarea sistemului politic. Acest conflict se conturează mult mai clar în sectorul dominant al economiei - sectorul energetic. Liderii ruși sunt de părere că țara lor este cea mai mare superputere energetică. Desigur această opinie se fundamentează pe faptul că Federația Rusă este cel mai mare producător de energie din lume, contribuția pe care o aduce comerțul extern de gaze și petrol fiind de 50 % din totalul veniturilor Federației.<footnote Anders
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
alianță nu putea, date fiind marile diferențe dintre cele două state, să continue dincolo de obiectivele propuse în timpul războiului. Erau diferențe de opinie privind ideologia politică, ordinea socială internațională și în ciuda faptului că sferele de influență erau clar delimitate, cele două superputeri se vor ciocni periodic în încercarea de a consolida sau de a extinde ceea ce obținuseră. Alianța a luat sfârșit încă înainte de terminarea războiului, imediat ce armatele beligeranților ocupau practic teritorii care aveau să traseze noua hartă a Europei. Înaintarea Armatei Roșii
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
SEATO a fost creat ca rezultat al doctrinei Truman și a politicii de „îngrădire” dusă de puterile occidentale în timpul Războiului Rece. Interesele americane și sovietice s-au ciocnit și în Orientul Mijlociu extinzând și aici Războiul Rece purtat între cele două superputeri. Prima criză majoră sovieto-americană a avut loc în martie 1946 când Armata Roșie a refuzat să se retragă din Azerbaidjan. Zona Orientului Mijlociu a fost cuprinsă în perioada imediat postbelică de o serie de conflicte regionale a căror flacără mocnește
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
trei ani. Acest fapt modifică radical concepția americană și internațională, în general privind armele nucleare. Astfel, SUA încetează să mai fie singura putere nuclearizată din sistemul internațional. Situația devine cu atât mai gravă și mai complicată cu cât cele două superputeri, SUA și URSS, se aflau deja într-un intens Război Rece, ceea ce sporea în foarte mare măsură riscul escaladării unui conflict nuclear. În acest moment începe să se pună problema ripostei nucleare a Uniunii Sovietice împotriva unui atac nuclear al
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
poată transporta mai multe încărcături nucleare simultan care, la reintrarea în atmosferă, se ghidează fiecare către propria-i țintă. Acestea prezintă un grad de periculozitate mult mai mare și sunt foarte greu de monitorizat. Statele Unite nu au fost totuși singura superputere care a dezvoltat politici nucleare. URSS a dezvoltat de asemenea o serie de politici nucleare prin care își reglementa folosirea propriului arsenal nuclear. Prima dintre aceste doctrine a fost dezvoltată la jumătatea anilor '60 de către mareșalul V.D. Sokolovski. Aceasta implică
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
dezvoltat de asemenea o serie de politici nucleare prin care își reglementa folosirea propriului arsenal nuclear. Prima dintre aceste doctrine a fost dezvoltată la jumătatea anilor '60 de către mareșalul V.D. Sokolovski. Aceasta implică faptul că într-un conflict major între superputeri, folosirea arsenalului nuclear (de către URSS) va fi una masivă și totală. Aceasta însemna că, în eventualitatea unui atac nuclear al Statelor Unite sau al aliaților lor asupra Uniunii Sovietice sau a blocului comunist, URSS avea să răspundă cu întregul arsenal nuclear
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
mare parte, doctrinele sovietice cu privire la armele nucleare sunt mai degrabă răspunsuri la politicile nucleare americane ceea ce totuși nu știrbește cu nimic importanța lor. De remarcat că aceste doctrine se dezvoltă într-o perioadă în care paritatea nucleară între cele două superputeri nu există, balanța tinzând să încline de partea Statelor Unite care dețineau mai multe focoase nucleare și mai mulți vectori nucleari. Odată ce s-a ajuns însă la o paritate nucleară între cele două superputeri (spre sfârșitul anilor '60), atât Statele Unite (implicit
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
în care paritatea nucleară între cele două superputeri nu există, balanța tinzând să încline de partea Statelor Unite care dețineau mai multe focoase nucleare și mai mulți vectori nucleari. Odată ce s-a ajuns însă la o paritate nucleară între cele două superputeri (spre sfârșitul anilor '60), atât Statele Unite (implicit și NATO), cât și Uniunea Sovietică (deci și toate statele Pactului de la Varșovia) au adoptat doctrina Mutual Assured Destruction (MAD, distrugerea reciproc asigurată) deoarece, spre deosebire de URSS, care s-a angajat să nu folosească
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
SUA și NATO nu au afirmat niciodată acest lucru. Doctrina consemna două dimensiuni esențiale ale situației internaționale din momentul respectiv: pe de o parte este vorba despre o paritate a numărului de focoase și de vectori nucleari între cele două superputeri, ceea ce însemna că un atac nuclear poate conduce la distrugerea întregii lumi; pe de altă parte, fiecare dintre cele două superputeri are capacitatea celei de-a doua lovituri (Second Strike Capability), care se referă la faptul că, în cazul unui
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
de o parte este vorba despre o paritate a numărului de focoase și de vectori nucleari între cele două superputeri, ceea ce însemna că un atac nuclear poate conduce la distrugerea întregii lumi; pe de altă parte, fiecare dintre cele două superputeri are capacitatea celei de-a doua lovituri (Second Strike Capability), care se referă la faptul că, în cazul unui atac nuclear supriză al unei superputeri asupra celeilalte, acesteia din urmă îi rămâne suficientă capacitate de ripostă (mai ales datorită SLBM
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
nuclear poate conduce la distrugerea întregii lumi; pe de altă parte, fiecare dintre cele două superputeri are capacitatea celei de-a doua lovituri (Second Strike Capability), care se referă la faptul că, în cazul unui atac nuclear supriză al unei superputeri asupra celeilalte, acesteia din urmă îi rămâne suficientă capacitate de ripostă (mai ales datorită SLBM urilor) pentru un răspuns devastator. Acest lucru face ca pentru prima putere daunele posibile să fie inacceptabile, deoarece fiecare dintre statele înarmate cu arme nucleare
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
nucleare (precum Bielorusia, Kazahstan și Ucraina) au păstrat cel puțin o perioadă armamentul nuclear din dotare și l-au naționalizat. Astfel că, dacă timp de aproximativ o jumătate de secol numărul puterilor nucleare a rămas constant, începând cu principalele două superputeri implicate în Războiul Rece, Marea Britanie, Franța și China 1, după sfârșitul Războiului Rece numărul acestora 1. Deși dețineau arma nucleară încă din timpul Războiului Rece, Franța, Marea Britanie și China nu aveau (și nu au) o capacitate strategică în sensul celei
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
în timpul Războiului Rece. Ambele puteri nucleare aveau asigurată capacitatea de distrugere reciprocă și, ca atare, acest lucru le-a determinat să-și restrângă aria de interacțiune militară, fie ea și convențională, directă. De fapt, în perioada Războiului Rece, cele două superputeri nu s-au înfruntat nici măcar o singură dată convențional direct, ci numai prin intermediul terților, tocmai pentru că, odată deschis un conflict convențional între două puteri nucleare, situația poate scăpa de sub control și poate escalada într-un război nuclear. Atenție însă armele
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
condus de Statele Unite. Factorul nuclear a avut o importanță majoră în reconsiderarea rolului războiului din cel puțin două considerente. Mai întâi, prin faptul că orice stat din sistem se putea considera amenințat de o degradare a relațiilor dintre cele două superputeri, ceea ce-l determina să caute o umbrelă protectoare. În al doilea rând, după cum se arată în capitolul dedicat acestei probleme, a atras atenția asupra neraționalității utilizării armei supreme. În plus, în epoca luată în discuție caracterizată de enorme progrese tehnologice
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
de cercetare neoliberal s-a conturat, începând cu anii '80, pe fondul nevoii de reconsiderare și reconfigurare a teoretizărilor liberale și instituționaliste, a căror influență intrase într-un aparent declin. Evoluțiile din politica internațională, în primul rând deteriorarea raporturilor între superputeri în primii ani ai administrației Reagan se vorbea despre un nou Război Rece, izbucnit odată cu lansarea Inițiativei de Apărare Strategică (războiul stelelor) păreau a justifica adoptarea unei viziuni realiste asupra lumii. Conflictul (nu cooperarea) se impunea ca temă dominantă de
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
câștigurilor relative îi aparține lui Duncan Snidal, care pune în discuție argumentul neorealist, potrivit căruia căutarea câștigurilor relative reduce serios șansele cooperării internaționale. Acest argument ar fi relevant cu precădere în condițiile unei bipolarități stricte a sistemului internațional, în care superputerile ar tinde să se preocupe exclusiv de câștiguri relative. Pe măsură ce sistemul se îndepărtează de acest model, evoluând către multipolarism, problema câștigurilor relative își pierde din importanță, iar neorealiștii comit o eroare atunci când extrapolează concluziile primului caz la cel de-al
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
violență unul împotriva altuia este capitalismul: războiul ține de logica însăși a competiției dintre statele capitaliste. Dezvoltate în perioada Războiului Rece, Studiile de Securitate au fost în particular tributare concepțiilor realiste și neorealiste, dominante în epocă. Confruntarea dintre cele două superputeri a influențat întreaga lume, iar o viziune anarhică și competitivă asupra sa era firească. Prezentul capitol se va concentra mai întâi în direcția acestei concepții tradiționale în ceea ce privește securitatea. Ulterior este prezentată problema centrală, din acest punct de vedere, a relațiilor
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
acestei direcții de studiu nimeni nu se putea considera la adăpost de un eventual conflict nuclear în care s-ar fi confruntat Statele Unite și Uniunea Sovietică. Perioada postbelică a cunoscut mai multe confruntări armate, cu sau fără implicarea celor două superputeri. Această realitate a conflictului interstatal a modelat timp de decenii abordarea securității. Problematica legată de război sau de posibilitatea ajungerii la el fie că se concentrează asupra duratei, intensității, mizei, participanților sau asupra oricărui alt aspect al unui conflict violent
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
entității statale era considerată o problemă presantă și imposibil de rezolvat pe deplin. Războiul Rece a fost o confruntare globală, purtată în termeni atât de putere, cât și ideologici. Lumea fusese împărțită în sfere de influență exclusivă a celor două superputeri, iar ce rămânea în afară era doar un teren de antrenament pentru pregătirea următoarei conflagrații. Un nivel fără precedent al înarmărilor, cantitativ și calitativ, precum și modul maniheist de raportare al liderilor politici față de problematica internațională NOI, cei buni versus EI
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]