5,819 matches
-
Caritate sau la cel al unui Consiliu de Control. Termenul era aplicat mai degrabă inspectării și revizuirii programelor și instituțiilor decât supervizării individuale a asistenților care își desfășurau activitatea în cadrul unui program. Ming-sum Tsui susține că, deși dezvoltarea istorică a supervizării asistenței sociale poate oferi semnificații critice pentru înțelegerea naturii acesteia, până în prezent a fost acordată o atenție limitată acestui subiect. Doar prin urmărirea rădăcinilor supervizării asistenței sociale poate fi înțeleasă filozofia acesteia, îi pot fi identificate caracteristicile sale unice și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
care își desfășurau activitatea în cadrul unui program. Ming-sum Tsui susține că, deși dezvoltarea istorică a supervizării asistenței sociale poate oferi semnificații critice pentru înțelegerea naturii acesteia, până în prezent a fost acordată o atenție limitată acestui subiect. Doar prin urmărirea rădăcinilor supervizării asistenței sociale poate fi înțeleasă filozofia acesteia, îi pot fi identificate caracteristicile sale unice și importanța, îi pot fi clarificate și explicate funcțiile în diferite contexte organizaționale și culturale. Unii autori apreciază că inițial supervizarea a fost menită să îndeplinească
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
subiect. Doar prin urmărirea rădăcinilor supervizării asistenței sociale poate fi înțeleasă filozofia acesteia, îi pot fi identificate caracteristicile sale unice și importanța, îi pot fi clarificate și explicate funcțiile în diferite contexte organizaționale și culturale. Unii autori apreciază că inițial supervizarea a fost menită să îndeplinească funcția educațională, în timp ce alții consideră că funcția administrativă a fost cea care a apărut mai întâi. Argumentul celor care susțin primul punct de vedere este acela că „vizitatorii” erau voluntari fără a avea o formare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
mai întâi. Argumentul celor care susțin primul punct de vedere este acela că „vizitatorii” erau voluntari fără a avea o formare specială; totuși, inițial, deși fără formare, ei proveneau din clasa superioară a societății și nu s-a pus problema supervizării lor de către agenți plătiți. Nevoia de supervizare s-a manifestat tot mai acut pe măsură ce au apărut voluntari din rândurile claselor medii și muncitoare, îndeosebi începând cu secolul XX. Odată cu angajarea de agenți plătiți, supervizarea a devenit un instrument cu ajutorul căruia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
punct de vedere este acela că „vizitatorii” erau voluntari fără a avea o formare specială; totuși, inițial, deși fără formare, ei proveneau din clasa superioară a societății și nu s-a pus problema supervizării lor de către agenți plătiți. Nevoia de supervizare s-a manifestat tot mai acut pe măsură ce au apărut voluntari din rândurile claselor medii și muncitoare, îndeosebi începând cu secolul XX. Odată cu angajarea de agenți plătiți, supervizarea a devenit un instrument cu ajutorul căruia managementul putea asigura responsabilitatea administrativă la nivelul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și nu s-a pus problema supervizării lor de către agenți plătiți. Nevoia de supervizare s-a manifestat tot mai acut pe măsură ce au apărut voluntari din rândurile claselor medii și muncitoare, îndeosebi începând cu secolul XX. Odată cu angajarea de agenți plătiți, supervizarea a devenit un instrument cu ajutorul căruia managementul putea asigura responsabilitatea administrativă la nivelul agențiilor din domeniul serviciilor umane. Dat fiind contextul istoric, este probabil ca supervizarea să fi fost la începuturile sale mai degrabă administrativă decât educațională sau suportivă. Însă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
claselor medii și muncitoare, îndeosebi începând cu secolul XX. Odată cu angajarea de agenți plătiți, supervizarea a devenit un instrument cu ajutorul căruia managementul putea asigura responsabilitatea administrativă la nivelul agențiilor din domeniul serviciilor umane. Dat fiind contextul istoric, este probabil ca supervizarea să fi fost la începuturile sale mai degrabă administrativă decât educațională sau suportivă. Însă, cu toate că funcția administrativă a apărut prima, imediat au urmat celelalte două, la începutul secolului XX. Transformarea contextului a determinat transferarea accentului supervizării către funcția educațională. Odată cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
istoric, este probabil ca supervizarea să fi fost la începuturile sale mai degrabă administrativă decât educațională sau suportivă. Însă, cu toate că funcția administrativă a apărut prima, imediat au urmat celelalte două, la începutul secolului XX. Transformarea contextului a determinat transferarea accentului supervizării către funcția educațională. Odată cu dezvoltarea programelor de pregătire profesională în domeniul asistenței sociale, și în special când acestea au trecut de la nivelul agențiilor la nivelul universităților, supervizarea activităților practice a fost văzută tot mai mult ca un proces educațional, menit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
urmat celelalte două, la începutul secolului XX. Transformarea contextului a determinat transferarea accentului supervizării către funcția educațională. Odată cu dezvoltarea programelor de pregătire profesională în domeniul asistenței sociale, și în special când acestea au trecut de la nivelul agențiilor la nivelul universităților, supervizarea activităților practice a fost văzută tot mai mult ca un proces educațional, menit să asigure însușirea cunoștințelor profesionale, a valorilor, precum și dezvoltarea deprinderilor practice ale viitorilor asistenți sociali. Sub forma în care este cunoscută în prezent, supervizarea își are originile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
la nivelul universităților, supervizarea activităților practice a fost văzută tot mai mult ca un proces educațional, menit să asigure însușirea cunoștințelor profesionale, a valorilor, precum și dezvoltarea deprinderilor practice ale viitorilor asistenți sociali. Sub forma în care este cunoscută în prezent, supervizarea își are originile în mișcarea intitulată Charity Organization Societies și dezvoltată în secolul al XIX-lea, în Statele Unite ale Americii. Încă de atunci a existat o preocupare pentru consecințele posibile ale acordării nediscriminatorii de beneficii, fapt care a condus la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
un anumit număr de vizitatori. Atunci când o familie solicita ajutor, investigația inițială era realizată de agent, care prezenta apoi un raport în ședința săptămânală a comitetului local al organizației de caritate, unde cazul respectiv era discutat și se luau deciziile. Supervizarea a fost modelată în primul rând de profesionalizarea asistenței sociale și de transformările mediului în care această profesie este practicată. Se poate spune că, prin atestarea calității actului de asistență, supervizarea a contribuit semnificativ la recunoașterea prestigiului profesiei de asistent
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
unde cazul respectiv era discutat și se luau deciziile. Supervizarea a fost modelată în primul rând de profesionalizarea asistenței sociale și de transformările mediului în care această profesie este practicată. Se poate spune că, prin atestarea calității actului de asistență, supervizarea a contribuit semnificativ la recunoașterea prestigiului profesiei de asistent social. În ultimul timp, acreditarea practicienilor în domeniul asistenței sociale ia în considerare supervizarea ca pe unul dintre criteriile esențiale care atestă că un asistent social întrunește condițiile pentru a fi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
mediului în care această profesie este practicată. Se poate spune că, prin atestarea calității actului de asistență, supervizarea a contribuit semnificativ la recunoașterea prestigiului profesiei de asistent social. În ultimul timp, acreditarea practicienilor în domeniul asistenței sociale ia în considerare supervizarea ca pe unul dintre criteriile esențiale care atestă că un asistent social întrunește condițiile pentru a fi recunoscut ca membru cu drepturi depline al acestei profesii. Funcțiile supervizării Alfred Kadushin (1992, p. 19) este autorul care a abordat cele trei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
În ultimul timp, acreditarea practicienilor în domeniul asistenței sociale ia în considerare supervizarea ca pe unul dintre criteriile esențiale care atestă că un asistent social întrunește condițiile pentru a fi recunoscut ca membru cu drepturi depline al acestei profesii. Funcțiile supervizării Alfred Kadushin (1992, p. 19) este autorul care a abordat cele trei funcții specifice supervizării în domeniul asistenței sociale: a) administrativă: promovarea și susținerea standardelor de lucru, coordonarea practicii cu politicile administrării, asigurarea funcționării corespunzătoare a serviciului de asistență socială
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
unul dintre criteriile esențiale care atestă că un asistent social întrunește condițiile pentru a fi recunoscut ca membru cu drepturi depline al acestei profesii. Funcțiile supervizării Alfred Kadushin (1992, p. 19) este autorul care a abordat cele trei funcții specifice supervizării în domeniul asistenței sociale: a) administrativă: promovarea și susținerea standardelor de lucru, coordonarea practicii cu politicile administrării, asigurarea funcționării corespunzătoare a serviciului de asistență socială. Funcția administrativă a supervizării are ca principală problemă preocuparea pentru implementarea corectă, adecvată și eficientă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
p. 19) este autorul care a abordat cele trei funcții specifice supervizării în domeniul asistenței sociale: a) administrativă: promovarea și susținerea standardelor de lucru, coordonarea practicii cu politicile administrării, asigurarea funcționării corespunzătoare a serviciului de asistență socială. Funcția administrativă a supervizării are ca principală problemă preocuparea pentru implementarea corectă, adecvată și eficientă a politicilor și procedurilor unei anumite agenții. În acest caz, agenția îi conferă supervizorului autoritatea de a supraveghea și controla activitatea celui supervizat ; b) educațională: dezvoltarea educației fiecărui asistent
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
asigurate celor asistați. A. Kadushin apreciază că funcțiile administrativă și educațională se concentrează asupra nevoilor instrumentale, în timp ce funcția suportivă are în vedere nevoile expresive. Cele trei funcții sunt complementare și toate sunt necesare dacă se urmărește atingerea obiectivului fundamental al supervizării. Între aceste funcții apar anumite suprapuneri care rezultă din problemele și obiectivele pe care le vizează: Tabelul 1. Funcții, probleme și obiective ale supervizării Funcții Probleme Obiective administrativă implementarea corectă, eficientă a politicilor și procedurilor agenției asigurarea respectării stricte a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Cele trei funcții sunt complementare și toate sunt necesare dacă se urmărește atingerea obiectivului fundamental al supervizării. Între aceste funcții apar anumite suprapuneri care rezultă din problemele și obiectivele pe care le vizează: Tabelul 1. Funcții, probleme și obiective ale supervizării Funcții Probleme Obiective administrativă implementarea corectă, eficientă a politicilor și procedurilor agenției asigurarea respectării stricte a politicilor și procedurilor educațională ignoranța și/sau capacitățile limitate ale asistenților sociali în ceea ce privește cunoașterea, atitudinile și deprinderile necesare locului de muncă combaterea ignoranței și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sau capacitățile limitate ale asistenților sociali în ceea ce privește cunoașterea, atitudinile și deprinderile necesare locului de muncă combaterea ignoranței și dezvoltarea deprinderilor suportivă moralul asistentului social și satisfacția în muncă îmbunătățirea moralului și a satisfacției muncii Contextul organizațional modelează forma în care supervizarea este structurată și asigurată (furnizată). Supervizorilor asistenței sociale din cadrul organizațiilor ce desfășoară activități în domeniul serviciilor umane le revin trei roluri; aceste activități urmăresc să asigure o monitorizare comprehensivă sub trei forme de supervizare: personală, profesională și organizațională: a) supervizarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Contextul organizațional modelează forma în care supervizarea este structurată și asigurată (furnizată). Supervizorilor asistenței sociale din cadrul organizațiilor ce desfășoară activități în domeniul serviciilor umane le revin trei roluri; aceste activități urmăresc să asigure o monitorizare comprehensivă sub trei forme de supervizare: personală, profesională și organizațională: a) supervizarea personală este focalizată asupra solicitărilor emoționale la care este supus asistentul în cadrul muncii. În procesul supervizării personale, cel supervizat este tratat ca un „prieten” al supervizorului, între ei existând o relație personală, informală; b
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
supervizarea este structurată și asigurată (furnizată). Supervizorilor asistenței sociale din cadrul organizațiilor ce desfășoară activități în domeniul serviciilor umane le revin trei roluri; aceste activități urmăresc să asigure o monitorizare comprehensivă sub trei forme de supervizare: personală, profesională și organizațională: a) supervizarea personală este focalizată asupra solicitărilor emoționale la care este supus asistentul în cadrul muncii. În procesul supervizării personale, cel supervizat este tratat ca un „prieten” al supervizorului, între ei existând o relație personală, informală; b) supervizarea profesională este focalizată asupra „echipării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
serviciilor umane le revin trei roluri; aceste activități urmăresc să asigure o monitorizare comprehensivă sub trei forme de supervizare: personală, profesională și organizațională: a) supervizarea personală este focalizată asupra solicitărilor emoționale la care este supus asistentul în cadrul muncii. În procesul supervizării personale, cel supervizat este tratat ca un „prieten” al supervizorului, între ei existând o relație personală, informală; b) supervizarea profesională este focalizată asupra „echipării” asistentului social cu valorile profesionale, cu ansamblul cunoștințelor și deprinderilor necesare atât pentru rezolvarea problemelor, cât
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
personală, profesională și organizațională: a) supervizarea personală este focalizată asupra solicitărilor emoționale la care este supus asistentul în cadrul muncii. În procesul supervizării personale, cel supervizat este tratat ca un „prieten” al supervizorului, între ei existând o relație personală, informală; b) supervizarea profesională este focalizată asupra „echipării” asistentului social cu valorile profesionale, cu ansamblul cunoștințelor și deprinderilor necesare atât pentru rezolvarea problemelor, cât și pentru dezvoltarea personală. În cadrul acestei forme de supervizare, asistentul supervizat este tratat ca un specialist în formare, iar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
al supervizorului, între ei existând o relație personală, informală; b) supervizarea profesională este focalizată asupra „echipării” asistentului social cu valorile profesionale, cu ansamblul cunoștințelor și deprinderilor necesare atât pentru rezolvarea problemelor, cât și pentru dezvoltarea personală. În cadrul acestei forme de supervizare, asistentul supervizat este tratat ca un specialist în formare, iar supervizarea este percepută ca un mijloc de maturizare profesională. La nivelul unor organizații, supervizarea are accepțiunea unei activități de dezvoltare a personalului; c) supervizarea organizațională se concentrează pe aspectele administrative
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
profesională este focalizată asupra „echipării” asistentului social cu valorile profesionale, cu ansamblul cunoștințelor și deprinderilor necesare atât pentru rezolvarea problemelor, cât și pentru dezvoltarea personală. În cadrul acestei forme de supervizare, asistentul supervizat este tratat ca un specialist în formare, iar supervizarea este percepută ca un mijloc de maturizare profesională. La nivelul unor organizații, supervizarea are accepțiunea unei activități de dezvoltare a personalului; c) supervizarea organizațională se concentrează pe aspectele administrative, subliniind calitatea serviciilor furnizate și eficiența intervențiilor. Această perspectivă reflectă răspunderea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]