842 matches
-
au anumite interese comune, precum supraviețuirea fizică prin evitarea războiului nuclear și neproliferarea armelor nucleare, protecția mediului înconjurător și bunăstarea economică obținută prin reglementarea comerțului internațional, a sistemului monetar și a corporațiilor internaționale, care pot fi satisfăcute numai pe căi supranaționale. În special conflictele de putere care separă națiunile și nesiguranța creată de ele fac din identificarea cu națiunea preocuparea principală a majorității membrilor tuturor națiunilor. Națiunea îi oferă individului protecție, satisfacerea indirectă a aspirațiilor de putere și satisfacerea imediată a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și agențiile de asistență economică și tehnică. Toate aceste agenții au următorul lucru în comun: încearcă să rezolve o problemă comună, pe care nici unul dintre participanți nu ar fi putut să o rezolve singur, prin coordonarea funcțiilor tehnice la nivel supranațional. În acest scop, folosesc și dezvoltă noile proceduri de guvernare internațională, la care ne-am referit anterior 6. Aceste proceduri sunt noi sub două aspecte. Ele combină, urmând modelul noii Organizații a Națiunilor Unite, direcția centralizată de executare a politicilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
influența puterea americană relațiile pe care statele membre le vor stabili între un scop militar comun și aceste interese distincte? Cu alte cuvinte, căreia dintre cele două politici îi vor acorda statele membre prioritate? Această interacțiune dintre un interes comun supranațional, interesele naționale separate și puterea americană va determina dacă NATO va reuși sau nu să realizeze ceea ce și-a propus. Interacțiunea primilor doi factori este decisivă nu numai pentru viitorul NATO, ci și pentru succesul sau eșecul altor planuri de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de cărbune și oțel a membrilor săi. Înalta Autoritate, predecesoarea Comisiei Europene, era organul executiv al comunității. Presupunându-se că va acționa „cu deplină independență, în interesul general al comunității”, fără intervenții din partea nici unui guvern, era cu adevărat o instituție supranațională. Avea puterea de a lua decizii obligatorii privind prețul cărbunelui și oțelului, taxele, amenzile pentru încălcarea ordinelor sale, direcționarea investițiilor și împrumuturile. Adunarea Comună era compusă din 78 de membri selectați fie de parlamentele naționale, fie prin alegeri populare. Trebuia
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un caracter regional. Dacă vor reuși, ele vor depăși separatismul învechit al statului-națiune. Contribuția lor la o comunitate globală va rămâne totuși o chestiune în discuție, care va trebui soluționată de politicile pe care le vor adopta noile unități regionale supranaționale față de restul lumii 7. În condițiile politicii internaționale actuale, instituțiile funcționale cu caracter regional vor fi inevitabil atrase în conflictele politice nesoluționate, susținând o tabără sau cealaltă. Astfel, deși exercită o influență unificatoare față de statul-națiune, având în vedere scopul suprem
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
multiplicare a eforturilor este enormă, nu numai cu privire la domeniul la care sunt aplicate, ci și la sursa lor - diferite instituții naționale și internaționale. Din această cauză, beneficiarilor le este greu să atribuie asistența pe care o primesc unei anumite surse supranaționale și s-o transforme într-un simbol al bunăvoinței din care ar avea mai mult de câștigat decât de la guvernele lor naționale - și către care ar trebui deci să-și îndrepte loialitatea. Acest transfer al loialităților naționale este îngreunat și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
instituția să fie considerată de beneficiarii individuali drept agentul guvernelor proprii, asistându-i în inițiativele lor conform planurilor lor. Această aparență va tinde să le cimenteze loialitățile naționale și, din același motiv, va împiedica transferul de loialitate către un simbol supranațional de care am stabilit că depinde dezvoltarea unei comunități globale. Astfel, asistența economică și tehnică, așa cum este ea concepută în prezent, poate în cel mai bun caz să nu aibă nici o influență asupra păcii internaționale și în cel mai rău
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ale diplomației. Pe măsură ce procesul integrator al societății interne și pacea care îl însoțește se dezvoltă din evoluțiile cotidiene și aproape neobservate ale mecanismelor de acomodare și schimbare, idealul suprem al lumii internaționale - cel de a se transforma într-o societate supranațională - trebuie să se materializeze prin tehnicile persuasiunii, ale negocierii și presiunii, care sunt instrumentele tradiționale ale diplomației. Cititorul care ne-a urmărit până aici poate întreba: dar nu a eșuat diplomația în încercarea de a împiedica războiul în trecut? Acestei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu sunt constituite din subiecți titulari ai unor drepturi, ci din indivizi concreți, cu pasiunile și fidelitățile lor. Și totuși, aceste pasiuni și fidelități nu se pot oare exprima la nivel local, acesta constituind, Împreună cu națiunea și cu o entitate supranațională oarecare, cel de-al treilea nivel de exprimare a cetățeniei, cel care garantează o participare efectivă la exercitarea deciziei? Ajunși În acest punct al expunerii noastre, s-ar cuveni să indicăm condițiile În care putem spera Într-o reînnoire a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și impersonale (Kelsen, 1962): statul, care are monopolul Dreptului, impune aceste norme prin lege, apoi desprinde consecințele lor prin intermediul unui dispozitiv foarte bine structurat, de la general la particular (decret, circulară, decizie, măsură de numire etc.). Pe de altă parte, textele supranaționale, rezultate În special din integrarea europeană, vin să se suprapună unui dispozitiv deja destul de complex. Ceea ce rezultă este o rețea de norme extrem de fină care guvernează activitățile din societate. Dacă ne gândim doar la sectorul creației culturale din domeniul artelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ar fi avut ele loc (Profesia de credință a vicarului din Savoia, Emile, cartea a IV-a), provin din instinctul divin (sau natural) care este conștiința morală. Cetățenia stoică universală (societas generi humani, dragă lui Cicero) rămâne inaplicabilă la scară supranațională. Fraternității universale Îi lipsește realismul politic. Și totuși, În secolul XX au existat câteva tentative de a-i da fraternității o semnificație și o cuprindere generale, atât la nivel politic, cât și juridic. Este mai cu seamă cazul filosofului american
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
invarianță (relativă, la scara individului) și variație (la scara comunității, În timp și În spațiu), permanență (În transmitere) și schimbare (În Însușirea lor de către vorbitor). Ele permit un larg evantai de tipuri de apartenență, de la grupurile restrânse (argoul) până la comunități supranaționale (francofonia etc.). De asemenea, necesită adoptarea unor strategii atât personale (adaptarea vorbirii), cât și la un nivel mai general (de exemplu, politicile lingvistice). Mai multe studii de psihologie socială confirmă faptul că limba vorbită este, din punctul de vedere al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întâlniri ministeriale specializate, În cadrul cărora se discută probleme precise. În acest cadru informal se elaborează planuri de salvare și de acordare de lichidități, pentru a evita prăbușirea unor țări, FMI având doar rolul de coordonator, În absența unei bănci centrale supranaționale. Dacă marșul triumfător al neoliberalismului ă presupunând, pentru a relua formula lui Ulrich Beck, că dereglementarea economiei și extinderea geografică a piețelor ar putea rezolva marile probleme ale umanității ă nu a fost deocamdată confirmat, ar fi totuși periculos și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o putere considerată necredincioasă. În acest context, religiile devin „insigne de membru pentru anumite comunități umane”. Aceste insigne nu sunt Însă simboluri naționaliste propriu-zise: religiile pe care se bazează sunt practicate cel mai adesea de comunități infranaționale (religii tribale) sau supranaționale (religii universale); ele nu pot duce așadar În mod direct la apărarea unei identități naționale. Numai În cazuri foarte bine definite și extrem de rare naționalitatea și religia se suprapun În mod spontan În spiritul maselor: religia În cauză constituie atunci
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
social și de apariția constantă de actori În căutarea recunoașterii (Honneth, 2000; Rancière, 1995). Suveranitatea presupune de asemenea capacitatea statului de a asigura apărarea teritoriului și responsabilitatea de a-și susține interesele În afara granițelor. Creșterea importantă a rolului atribuit instituțiilor supranaționale Îi conferă, din acest punct de vedere, o nouă semnificație. În schimb, suveranismul constituie o mișcare politică de afirmare care urmărește autodeterminarea pentru o populație dată. Deși se folosește deja pe scară destul de largă, această noțiune este un neologism și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
atât din punct de vedere economic, cât și din perspectivă politică și culturală. În Québec, de exemplu, acest pronostic ar arăta paseismul suveranismului. Perspectiva aceasta poate fi Însă contrazisă de argumentul conform căruia importanța crescândă pe care o capătă instituțiile supranaționale pretinde, dimpotrivă, accesul la suveranitate, În măsura În care numai națiunile complet constituite pot fi reprezentate În cadrul acestor instituții (Venne, 2002). Dezbaterea din jurul legitimității suveranismului s-a cristalizat, pe de altă parte, În opoziția dintre drepturile colective și drepturile individuale (Angenot, 1996; Délisle
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
21 Studii Europene propune o serie a celor mai interesante lucrări privind construcția și integrarea europeană în evoluția politică recentă: • instituții (cu temele aferente: deficitul democratic european, reforma instituțională și noua Constituție europeană, transformarea statului-națiune tradițional sub influența cadrului instituțional supranațional) • actori (rolul regiunilor, grupurile de interese în UE, funcția partidelor naționale și a federațiilor de partide, ponderea societății civile) • politici europene (regionale, agricole etc.). Traduction publiée avec l'aide de Wallonie Bruxelles International Traducere publicată cu sprijinul Wallonie Bruxelles International
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
revolution did not generate new cleavages but simply accentuated long established lines of division within the working-class elite" (p. 48). Tabel 2 Cele patru faze critice Clivaj Perioadă Conflicte Centru Periferie Reformă Contrareformă Religie națională vs. secolele XVI XVII religie supranațională limbă națională vs. Latină Stat Biserică Revoluția națională: 1789 Control secular vs și după control religios asupra educației maselor Pământ Industrie Revoluția industrială: Prețurile produselor agricole; secolul XIX controlul vs. libertatea întreprinderilor industriale Proprietar Muncitor Revoluția Rusă: Aderarea la politica
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și ca întindere. Din acest motiv cele mai mici țări europene sunt foarte favorabile unei piețe europene extinse (Olanda a înțeles avantajul acesteia foarte devreme în ceea ce privește propriile beneficii ca urmare a unui proces de unificare europeană). Interdependența generează o piață supranațională, în detrimentul unui izolaționism și protecționism economic de modă veche. Sigur, rivalitățile economice din Europa persistă, în special la nivel regional, dar aceste rivalități sunt trimise către un nivel secundar de către avantajele furnizate de o piață comună în competiția economică cu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
secol În care sistemele ideologice s-au bazat pe și au clamat mai ales „libertatea socială, de grup”, individualul, Încă o dată, se vede atras În curenții iuți, puternici, ai „consumului”, a maselor mari umane, dirijate de principii și factori financiari supranaționali etc. Lupta cu ratarea o văd ca o luptă pentru libertate, o luptă În afara luptei naționale sau sociale, o formă a singurătății „alese și acceptate”, o formă a „eroismului” modern. Și, cum „scara mea a ratării”, care „trece necesarmente prin
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
țintindu-se în fapt, ființa noastră națională, românismul. "Nimic nu se produce la întâmplare precizează Theodor Codreanu. Faptul depășește cadrele unei experiențe strict personale și arată o devenire tragică a intelectualității românești, în ultimele decenii, sub impactul formidabil al ideologiilor supranaționale". Eseul lui Theodor Codreanu are astfel un caracter pronunțat polemic, virulent, și atacă fățiș pozițiile antieminesciene, denunțând dedesubturile politice, fără menajamente. Un prim caz luat în discuție este cel al dr. Moses Rosen, fostul rabin șef al României, care lansează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
banovine li s-au dat nume de rîuri și alte denumiri geografice. Aflate sub un puternic control centralizat, ele nu aveau nici un drept de autonomie locală. Această acțiune a fost justificată ca fiind o încercare de a crea un sentiment supranațional sau iugoslav, de unitate, iar numele oficial al țării a fost schimbat din Regatul Sîrbilor, Croaților și Slovenilor în Iugoslavia. De fapt, odată puse în aplicare, aceste măsuri au servit la sporirea dominației sîrbești. Granițele au fost schimbate arbitrar, astfel
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din Asia și Africa, și legăturile mai strînse cu celelalte state comuniste, mai ales cu vecinele lor est-europene și cu Uniunea Sovietică. Chestiunile acestea vor fi examinate în secțiunea următoare, unde va fi acordată o atenție specială celor două organizații supranaționale: Comeon (CAER) și Pactul de la Varșovia. Practica: Uniunea Sovietică și politica externă a statelor comuniste În anii de după 1945, guvernele est-europene au rămas la început strîns legate de Uniunea Sovietică în domeniul relațiilor externe, încît erau inevitabil influențate de toate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dezvoltate, în special în Germania de Est și în Cehoslovacia, în timp ce Albania, Bulgaria și România erau condamnate să rămînă în primul rînd agricole. O altă obiecție era faptul că implementarea acestui tip de organizare ar fi necesitat crearea unor agenții supranaționale care urmau să aibă o mare autoritate asupra planurilor centrale ale fiecărei economii naționale. Propunerea aceasta a stîrnit indignare în special în România, al cărei guvern nu avea deloc intenția să-și vadă statul redus la postura de a fi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din problemele pe care le-am întîlnit și în legătură cu Comecon (CAER). Toate statele semnatare doreau să participe la planurile militare comune, dar erau în același timp deosebit de preocupate de apărarea suveranității lor. Conducătorii acestora erau deci îngrijorați de existența autorităților supranaționale și de prezența trupelor străine pe pămîntul lor. Dominația sovietică a fost evidentă încă de la început. Comandantul șef al forțelor comune și șeful Statului Major General erau întotdeauna ruși; erau atașați ofițeri de legătură sovietici pe lîngă armatele blocului și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]