4,737 matches
-
altfel, prin Decizia nr. 45/2018, Curtea a exclus posibilitatea unor astfel de construcții care să depășească limitele și cadrul impus prin Constituție). Și în aceste condiții se naște întrebarea retorică dacă o normă de rang infraconstituțional poate să înfrângă însăși supremația Constituției sau dacă după 4 ani de la pronunțarea Deciziei nr. 45/2018 Curtea poate să dea un nou înțeles art. 125 alin. (3) și art. 132 alin. (2) din Constituție, fără ca acestea să fi fost revizuite. În acest context
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de Curtea Constituțională în considerentele și dispozitivul deciziei“. Având în vedere normele constituționale ale art. 126 alin. (3), respectiv ale art. 147 alin. (4), deciziile Curții Constituționale a României și deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție asigură și garantează supremația Constituției, stabilitatea sistemului judiciar, dreptul la un proces echitabil, predictibilitatea actului de justiție, interpretarea și aplicarea unitară a legislației și unificarea jurisprudenței pe teritoriul României. Cu referire la ambele categorii de decizii, se constată că dau expresie unei competențe specifice
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
actului de justiție, interpretarea și aplicarea unitară a legislației și unificarea jurisprudenței pe teritoriul României. Cu referire la ambele categorii de decizii, se constată că dau expresie unei competențe specifice, strict prevăzute de Constituție. Or, lipsirea de garanții a principiului supremației Constituției, a stabilității sistemului judiciar, limitarea sau restrângerea predictibilității actului de justiție sau lipsa practicilor judiciare unitare sunt elemente care afectează în mod esențial existența unui stat de drept, constituind practici neconstituționale. Constituția prevede, alături de garanția independenței judecătorilor, și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
anulează, aplicându-se, după caz, dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni, recidivă sau pluralitate intermediară“. ... ... 17. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit cărora în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 alin. (1) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la
DECIZIA nr. 528 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264302]
-
Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză. “ ... 12. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. De asemenea, invocă prevederile art. 7 referitoare la principiul nicio pedeapsă fără lege din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 531 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264553]
-
reținut că situația creată prin pasivitatea legiuitorului în urma publicării deciziei de admitere amintite reprezintă o încălcare a prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, precum și supremația Constituției. Aceasta, deoarece prevalența Constituției asupra întregului sistem normativ reprezintă principiul crucial al statului de drept. Or, garant al supremației Legii fundamentale este însăși Curtea Constituțională, prin deciziile pe care le pronunță, astfel că neglijarea constatărilor și dispozițiilor cuprinse în
DECIZIA nr. 531 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264553]
-
1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, precum și supremația Constituției. Aceasta, deoarece prevalența Constituției asupra întregului sistem normativ reprezintă principiul crucial al statului de drept. Or, garant al supremației Legii fundamentale este însăși Curtea Constituțională, prin deciziile pe care le pronunță, astfel că neglijarea constatărilor și dispozițiilor cuprinse în deciziile acesteia determină fragilizarea structurii constituționale ce trebuie să caracterizeze statul de drept (a se vedea în același sens Decizia
DECIZIA nr. 531 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264553]
-
și forței juridice al actelor normative, astfel cum acesta este reglementat prin următoarele norme juridice imperative care, de asemenea, au fost încălcate prin actul administrativ dedus judecății: – art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit căruia: „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. “ ; ... – art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, potrivit căruia „actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. “ ... 13. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiție. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]
-
subiecte chemate să aplice dispozițiile de lege, poate determina neconstituționalitatea acelei reglementări“. Curtea a statuat că are „competența de a elimina viciul de neconstituționalitate astfel creat, esențială în asemenea situații fiind asigurarea respectării drepturilor și libertăților persoanelor, precum și a supremației Constituției“. Cu toate acestea, Curtea a sancționat neconstituționalitatea unui text într-o anumită interpretare dată de instanțele judecătorești, în contextul în care a constatat că există o practică judiciară cvasiunanimă și de durată - aparținând inclusiv Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
cuprins: „Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză. “ ... 15. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție, ale art. 23 privind libertatea individuală și ale art. 126 alin. (1) și (3) referitor la instanțele judecătorești. De asemenea, invocă prevederile art. 20 din
DECIZIA nr. 507 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265387]
-
a constatat că situația creată prin pasivitatea legiuitorului, consecutivă publicării deciziei de admitere amintite, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, precum și supremația Constituției. Totodată, Curtea a constatat că, în cazul de față, legiuitorul a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, ignorând efectele obligatorii ale Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, cu consecința creării unui viciu de neconstituționalitate mai grav
DECIZIA nr. 507 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265387]
-
excepția de neconstituționalitate, Curtea va analiza constituționalitatea acestora. ... 48. Autorii excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept și alin. (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 alin. (1) și (2) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
a examinat și motivat lipsa incidenței cauzei de încetare a procesului penal“. În continuare, s-a arătat că această concluzie derivă, astfel cum rezultă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și din aceea că unul dintre principiile fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității juridice care impune, inter alia, ca, atunci când instanțele au pronunțat o soluție definitivă, soluția lor să nu poată fi repusă în discuție (...) cu unicul scop de a obține o reexaminare a situației de fapt. „Jurisprudența
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
a acesteia sau cu o dată ulterioară. Nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii. De asemenea, a fost încălcat principiul supremației legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 20. Totodată, autorii excepției susțin că sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (5) din Constituție și ale art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, întrucât din cuprinsul Ordonanței de urgență
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
115 alin. (6) din Constituție, deoarece ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, cât și dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. ... 24. Totodată, susțin că se încalcă prevederile art. 124 alin. (3) și ale art. 125 din Constituție. Astfel, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 este afectat dreptul la pensie, prevăzut de
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul român, art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. l) privind reglementarea numai prin lege organică a instanțelor
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
în vedere toate acestea, Curtea a constatat că, în cazul emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, au fost respectate normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 și, astfel, nu a fost încălcat principiul respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 48. Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (5) din Constituție și ale art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, Curtea, analizând fișa legislativă a
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
de funcție/salariului de bază cu 12,5%. “ ... 21. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor în stat și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 31 privind dreptul la informare și art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 23
DECIZIA nr. 581 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265451]
-
Justiție prin Decizia nr. 19/2022 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care au fost incidental analizate inclusiv prevederile art. 66 din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011: 145. Conformitatea cu legea a tuturor actelor juridice, fiind o consecință a principiului supremației legii, se aplică oricărui act ce emană de la alte organe. Cât privește actele administrative, acestea fiind acte de executare a legii, condiția de conformitate este indiscutabilă. ... 146. Întrucât hotărârea Guvernului se adoptă în baza legii și urmărește organizarea și
DECIZIA nr. 679 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265544]
-
art. 1 alin. (5) din Constituție, că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2021, caracterizate printr-o tehnică legislativă inadecvată, nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și astfel sunt incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. Emitentul actului normativ nu a prezentat nicio metodologie de calcul și niciun studiu efectuat în urma cărora să se ajungă la aceste valori, iar nota de fundamentare nu
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
Constituție, motivat de faptul că nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic și Social la elaborarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2021. ... 36. Curtea reține că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Potrivit art. 141 din Constituție, „Consiliul Economic și Social este organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înființare, organizare și funcționare“. ... 37. La nivel
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
De asemenea, autoritățile și instanțele naționale sunt libere să aplice standarde naționale de protecție a drepturilor fundamentale, cu condiția ca această aplicare să nu compromită nivelul de protecție prevăzut de cartă, astfel cum a fost interpretată de Curte, și nici supremația, unitatea și caracterul efectiv al dreptului Uniunii. ^10 C.J.U.E., Hotărârea din 5 decembrie 2017, Cauza C42/17, paragrafele 47 și 54. Dreptul intern Legiuitorul. În dreptul român, prescripția a fost considerată de către legiuitor o instituție de procedură penală de la
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
în ordinea juridică națională, cât și la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la justiție și dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe fiind necesar a fi interpretate în lumina preambulului la Convenție, care enunță supremația dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluția dată în mod definitiv oricărui litigiu de către instanțe să nu mai poată
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
acces la justiție și dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe fiind necesar a fi interpretate în lumina preambulului la Convenție, care enunță supremația dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluția dată în mod definitiv oricărui litigiu de către instanțe să nu mai poată fi supusă rejudecării (Hotărârea din 28 octombrie 1999, pronunțată în Cauza Brumărescu împotriva României, paragraful
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]