576 matches
-
odată cu pierderea inocenței, cu deosebire prin contactul cu lepra ideologică. Pe acest fundal, un fior al finalului ineluctabil, se strecoară îndeosebi la amintirea mamei, invocată cu o infinită duioșie: Stau de vorbă cu gâzele care ies din pământ. / Și cu suratele furnici. / Nimeni nu știe mai nimic despre tine, mamă (... Stau și aștept până ce așteptarea țese pod între maluri (...) / Încă nu pot să trec podul țesut între maluri, mamă. Ca și în alte situații, repetițiile care apar la nivelul frazelor vin
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cu tot dinadinsul să ajungă teafăr și cu blana nesmotocită în primăvară, se păzește cât poate, gata s-o tulească la cel dintâi semn de primejdie. Căprioarele s-au strâns în ciopoare, mai mari sau mai mici. Călăuzite de o surată bătrâna și înțeleaptă, umblă prin tot hătul pădurii căutând fânul rămas de cu toamna, ronțăind muguri tineri. Când se ridică soarele și se mai încălzește puțin, caută vreo poieniță unde să dormiteze sub paza calăuzei bătrâne. Mistreții s-au adunat
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
2. Subliniați expresiile frumoase, introduceți-le apoi în enunțuri. 3. Alcătuiți propoziții folosind ortogramele întâlnite în text: ca-ntr-o i-a zis, una-n alta, de-o, c-au. Primăvara Duiliu Zamfirescu Bine-ai venit din nou la noi Surată primăvară, Să mai răsune prin zăvoi Teleanca turmelor de oi Și cucul pierde-vară. Bine-ai venit cu părul prins În mărgăritărele, Cu trupul pe sub sân încins În volburate într-adins Rochiți de rândunele. Mireasa-n carul tău de flori Cu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
piruete în salturi cochete, cândva în copilărie, când Tata-mare ne ducea cu brișca la plimbare. Cum să uit florile din grădină, pe care nu le mai stropeam cu lumină, și ulița mică cât o cărare lăsată de o furnică cu suratele negre din lumea ei. Drumul era anevoios, un destin într-o lume întoarsă pe dos. Pentru mine a rămas întortocheat în suișuri printre bolovani până a coborât în brațele mamei care m-a legănat și mi-a cântat despre amforele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
epocii, o influență a modelului anglo-saxon asupra moravurilor francezilor? Fără nicio îndoială, însă această influență nu trebuie supraestimată. Jocul în cadrul mecanismelor sociale Dacă în perioada Belle Époque tinerele franțuzoaice încep să flirteze, aceasta nu se întâmplă pentru că ele împrumută exemplul suratelor lor anglo-saxone, ci pentru că încep să aibă tot mai multă libertate de mișcare, deci de a-și exprima dorințele. Și asta deoarece climatul social s-a schimbat, aducând o ușoară relaxare a moravurilor. Emanciparea tinerelor fete Educația pe care o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
intelectualului. Toate aceste tare nu constituie Însă apanajul literaturii feminine. Există, pe de altă parte, plusuri de fantezie (Amélie Nothomb, desigur), de cinism (afișat și subminat astfel, la Lydie Salvayre, dar prezent ca ingredient al discursivizării forței la multe alte surate, de la cruzimea lexicală la lapidaritatea tonului), există o tradiție a absurdului kafkian, la Marie N’Diaye (singura inovatoare În limbaj, posesoarea unei sintaxe proprii, dar prea conformistă), există o scriitură numită fast-food, crudă și cu veleități autenticiste, comercial-șocantă totodată (multa
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Dumnezeu d-un picior!" Vestea căsătoriei tinerilor se răspândește repede; narațiunea consemnează și reacția unei instituții neoficiale, gura satului: "[...] se vedea ea că trage-a mare, zice preoteasa; unde-o vedeai să umble pe linie, să s-adune cu alte surate ori să vie la horă![...] zi noroc, taică! răsărea Zinca de la argea, (invidioasă), vorba aia, mai mult tofoloagele/ își găsesc noroacele." Copila, deșteaptă, "cum îi dedese soarta să fie", ajunge în trei luni de zile să se poarte de "parcă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
așteaptă să fie descoperite și în afara granițelor acesteia ? Detalii, cuvinte, culori, sentimente, exemplificări, prezentări, impresii, imagini. Fie că vin din partea editorilor, fie din partea unor oameni obișnuiți “cu vreun soi de apucătură creativă” acestea sunt trăsăturile ce definesc Revista IGLOO cu surata ei mai mică, Oglii. Pentru a încheia, IGLOO se dovedește o revistă intersantă, plină de informații. Pentru un elev de arhitectură ori design, care incă nu știe cum să descopere cât mai mult despre diferite evenimente de specialitate, IGLOO se
Apogeul by Marta Enache () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1793]
-
există decât un sentiment de natură instinctuală. Suferința, în general, atrage după sine un sentiment de milă și solidaritate chiar și în lumea animală. Așa, de exemplu, la furnici femelele bolnave, flămânde sau rănite sunt ajutate, alimentate și ocrotite de suratele lor, sau dacă în conflictul dintre doi prihori bătăuși unul își rupe piciorul, el devine automat subiect de preocupare pentru inamic care-l alimentează, îl ajută și-l păzește până la vindecare, după care conflictul nu se va mai relua niciodată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
utili statului. Contravine prin această concepție altor sentimente de natură instinctuală cum ar fi; mila, compasiunea, filantropia, umanitarismul, sentimente manifeste în forme mai mult sau mai puțin rudimentare dar evidente și în lumea animală, începând cu furnicile (care-și îngrijesc suratele flămânde, bolnave sau aflate în pericol) și continuând pe toată scara lumii viețuitoare unde exemplele sunt deosebit de evocatoare. Statul lui Platon ar urma să fie condus de un filosof cu puteri absolute. Ideea centrală era că desființând proprietatea și familia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 373. 131 Ibidem, pp. 373-374. 54 această situație, nu este un moralist aspru, intransigent, ci are îngăduința necesară și înțelepciunea de a accepta diversitatea umană. Femeia devine pedagog, la vârsta maturității, pentru suratele ei în două ipostaze: fie atunci când a avut un destin exemplar, demn de a figura drept exemplu, de a fi o pildă pentru ceilalți, fie, surprinzător, atunci când a cunoscut toate aspectele vicioase și compromițătoare ale vieții, dar le recunoaște la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fi fost mai bine să tacă.”166 Femeia trebuie să depășească stadiul de obiect estetic, insignifiant și ignorat, și nu o poate face cu succes decât prin cuvânt, semn al inteligenței, al distincției. Pampinea devine tot mai acidă la adresa inculturii suratelor, la lipsa lor de preocupare pentru valorile autentice, la ipocrizia lor: „și încă umblă a-ți dovedi că numai nevinovăția e pricina care le face să nu știe lega o vorbă cu semenele lor sau cu bărbații cumsecade, și sărăcia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o iubea cinstit și pe care tânăra văduvă va învăța să-l prețuiască nu după aparențe, ci după noblețea inimii. Povestirea a doua a Pampineei se deschide cu formula „prealuminate doamne” 171 , deoarece lidera grupului indiscutabil dorește să-și plaseze suratele într-o sferă a luminii, a cunoașterii și a purității. Este aici nu doar o aluzie la originea socială nobilă, ci mai ales la înțelepciunea lor, care nu reprezintă un deziderat, ci e perfect verificabilă și ilustrată în întreg Decameronul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
jos nu au putut beneficia de instruire, dar sunt pitorești și admirabil caracterizate printrun limbaj neaoș. Fiammetta este conștientă de posibilitățile oarecum limitate ale femeilor vremii de a accede la tainele științei sau ale artei dezbaterii, de aceea își apostrofează suratele atunci când acestea se lansează într-o dispută pentru a stabili care personaj fusese mai generos din povestirea rostită în ultima zi a reuniunii de către Emilia: „într-o tovărășie ca a noastră se cuvine să se vorbească într-un fel mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bogată, menită nu doar să o individualizeze, ci să-i releve și gusturile, dorința de opulență primând în fața unei eleganțe veritabile: „În parohie nu aflai cocoană/ În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a trăi într-o comuniune armonioasă, de aceea se opune oarecum bătrânei, descrise în istorisirea proprie, ce căuta cu ardoare beneficiile mariajului. Cu toate încercările ei disperate de a impune o hegemonie feminină, târgoveața sfârșește prin a face un deserviciu suratelor sale, discursul ei devine antifeminist, deoarece este ridicol și stârnește râsul, se ajunge la o caricaturizare a viciilor feminine, chiar dacă inițial se încerca dezvinovățirea lor. 407 Târgoveața rămâne, în cele din urmă, neputincioasă, victimă a ideologiei patriarhale, dar ne dă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
coruptă. Un alt exemplu de decădere totală a monahiilor îl întâlnim în prima povestire a zilei a treia, unde un tânăr angajat drept grădinar al mânăstirii, după ce se prefăcuse a fi surdo mut, se transformă în obiect râvnit de toate suratele din incinta locașului sfânt. Decența este cu desăvârșire uitată, femeile „strigându-i vorbe deșucheate, fiind încredințate că dânsul nu le aude”538, iar stareța nu adoptă nicidecum o atitudine severă, tolerându-le limbajul. Imoralitatea merge însă mai departe, votul castității
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tragică: cei doi amanți s-ar urmări și ar încerca să se omoare, rolul femeii fiind de a salva și de a opri răzbunarea masculină. și acest personaj feminin ilustrează imaginea unei donne demonicate ce se disculpă, ca și celelalte surate ale ei, prin istețime, dar mai puțin pardonabilă în înclinațiile trupești, deoarece trădarea nu este justificată decât de plictisul unei vita domestica la țară, soțul nu are niciun defect blamabil, dimpotrivă, se dovedește generos. În nuvela a noua a zilei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aduce după sine nu doar o marginalizare socială, ci și una intelectuală. Studiul, universitatea, cărțile erau realități destinate preponderent bărbaților. Femeia se ocupa de educația copiilor în familie, iar cele mai instruite sau mai vârstnice deveneau călăuzitoare sau modele pentru suratele lor. Viața rămânea, în ultimă instanță, supremul pedagog, experiența proprie sau a celorlalți o sursă permanentă de exemplificare, de unde probabil și fascinația pentru povești ca forme de tezaurizare a unei culturi. Personajele feminine educate și emancipate, după cum am remarcat în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se știe, reclamă tot mai mult deranjul pe care li‐l creează jurnalul... răspândească, chiar dacă nu îndeajuns... care să le creeze și sa le 16 Dar care ziar se îngrijește astăzi să aibă la centrul său de documentare colecțiile tuturor suratelor lui din țară, să le arhiveze și să le lase ca zestre celor de după noi? Există publicații care nici nu s‐ au interesat de schimbul de presă, de trimiterea numerelor la bibliotecile și instituțiile care fac și arhivistică. De aici
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tarabe colorate, cu fuste indiene și genți Burberrey din acelea de stau agățate pe multe brațe în București, prea multe ca să crezi în valoarea lor, și o altă stradă, mai sobră, care se scutură de praf, îi face în necaz suratei cu fake-uri, și îți etalează, la primul colț, un magazin Max Mara. Mă gândesc aproape instantaneu la Nina Simone și la ce fredona, deseori, Andrei, my baby don't care for clothes, my baby just cares for me14 și pe
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
cititorii în stele, dacă i-a fost drag acest altceva, dacă a fost doar nițel îndrăgostit sau dacă s-a lăsat furat de neașteptatul prezenței mele în viața lui și de ceea ce eu simțeam pentru el. Dintre cele două străzi surate care încercuiau templul lui Apolo din Siracusa, am pornit pe cea elegantă, nu de alta, dar se făcuse cald și nu mă atrăgea ideea să mă strecor prin talmeș-balmeșul dintre tarabe, să spun la fiecare două minute no, grazie 16
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
în fața unora cu gamberi, și ca să fie, totuși, și ceva de-al locului, am mai luat niște caponata. Asta e, grosso modo, cam așa, precum zacusca noastră, dacă o mănânci rece, sau precum tocănița, dacă alegi varianta caldă, numai că, surata lor din Italia are, de regulă, pe lângă vinetele familiare și capere și stafide pe alocuri. Și m-am dus curajos și mai mult înspre spiritul gastronomic local, luând la nimereală o salată siciliană care mi-a pus la încercare platitudinile
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
dacă nu mă opream la timp cu degustatul mi s-ar fi amestecat curând curând și imaginile. Realitatea poetică de la Linguaglossa a lăsat locul, într-o altă incursiune, uneia ceva mai prozaice, la Feudo Ramaddini. Mai săracă în imagine decât surata ei, cantina se scutură de praful alb al drumului, undeva între Noto și Pachino, localitate cu nume predestinat sau ales pe măsură: Pakus-ňinos, pământul vinului bun. Îl și aud pe Marco repetând la nesfârșit... pomodori di Pachino, buonissimi 47... Lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Mitropolia, Teatrul Național sau Filarmonica erau întregi, în toată splendoarea lor!). Impresia generală a fost entuziastă și i-am convins pe europarlamentari că, spre deosebire de justiție, vămi, dezvoltare regională sau clasă politică dezabuzată, cultura ieșeană nu are nimic de învățat de la suratele ei din UE. Evenimentul, amplu mediatizat, a fost inițiat și finanțat de singurul europarlamentar de Iași, domnul Cătălin Ivan, cel care, la deschidere, a subliniat inspirat că miza acestei prezentări nu este trecutul glorios al Iașului, ci viitorul acestui oraș
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]