670 matches
-
crește din propria ei energie și care își descoperă în procesul însuși formele optime de manifestare. Pictorul nu glosează livresc, nu meditează din afară, el doar își rememorează stări, dezgroapă erupții, își amintește spectacolul întîilor aluviuni, al marilor turbulențe, al surpărilor irepresibile și pe acela al materiei în combustie. O permanentă luptă între lumină și întuneric transpare din construcțiile sale grele, monumentale prin curgerea tușei, adînci prin suprapunerea tonurilor și prin pregnanța lor tactilă, profunde prin ecoul vibrațiilor sufletești. Trei dominante
Dansul spectrelor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10994_a_12319]
-
comportă doar înrudiri și filiații răzlețe (poate un John Cage, pe alocuri, un Eric Satie, în ordine facturală ori un Morton Feldman, în plan mai degrabă psihologic). Unii l-ar putea chiar invoca pe Beethoven, maestrul dezvoltărilor prin eliminare, al surpărilor și ruinărilor microstructurale. Numai că "titanul de la Bonn" a fost "lucrătorul" ce a ținut permanent într-o mână pikamerul și în cealaltă mistria, jucând deopotrivă, aproape instantaneu, rolul spărgătorului și betonistului, demolatorului și ziditorului. în definitiv, secretul lui Beethoven constă
Festin al silogismelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12686_a_14011]
-
planului istoric, cu preciziuni de ordinul civilizației războinice în acțiune ("Noi, morții milei, așteptăm/ Cu testele zburlind antene./ Întrebăm statistici și cursuri,/Iscodim, cîntărim, scrutam./ Cîini infernali pe styxuri herțiene/ ne lătra răgușit discursuri./ Pornește fără grabă sarabanda:/ Ici-colo, rar, surpări diluviene,/ Polonia, Norvegia, Finlanda,/ Prăsire pretutindene de hiene"), pentru că imaginea lor să se stilizeze sarcastic, într-o suită de paradoxuri ale îndurerării: "Că vitele la iarmaroc/ Suflam prin țarcuri doctrinare/ Imbecili de nenorocire./ Preamărim absurdul baroc/ Sub ziarele patrafire./ Pe
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
conștiințe cosmocentrice, care-și presimte sfîrșitul: , Ascultam fîlfîitul aripilor uliului/ Simțind cum mi se pietrifică sîngele/ Cum se mineralizează oasele/ Trupului meu slăbit de luna aprilie.// Ploaia a continuat zile în șir/ Iar nopțile au arătat semne de primejdie și surpare/ A pămîntului din văzduh/ Peste pămîntul de jos/ Nici rădăcina copacilor nu mai era în siguranță/ Și nici eu nu mai eram din carne vie/ Peste conturul trupului cădea de pretutindeni o pulbere galbenă" (Cloșca cu puii vii). Aci avem
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
vegetativă consolatoare: "unde sînt cărțile cocoșii histerici dacă dimineața/ se anunță parcurile sînt ude și anonime într-unul/ absolv liceul și mă îmbib de cognac doamnele pro-/ fesoare bătrîne ale tinereții mele după un sărut casa/ de paiantă își domolește surparea somnul sub lumina/ maternă și fără întrebări cînd revii în oraș lumea/ s-a reașezat o manualele de sticlă apoi ninge și în Teatru/ singur printre catifele stinse primind prin fereastră/ toată viața ta greșită și timidă și foarte tîrziu
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
în cer și să dobândești acea îndrăznire mare de tot. Și pleci de aici, de lângă raclele mucenicilor, după ce ai filosofat acestea și chiar altele mai mari decât acestea. Că moartea mucenicilor e imbold pentru credincioși, îndrăznire pentru Biserici, întărirea creștinismului, surparea morții, dovada învierii, batjocura dracilor, învinuirea diavolului, învățătură de filosofie, îndemn pentru disprețuirea lucrurilor din lumea aceasta, cale pentru dorirea bunătăților ce vor să fie, ușurare în nenorocirile ce vin peste noi, temei de răbdare, prilej de stăruință, rădăcină, izvor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
el, însoțindu-l la teatru sau la o șuetă, în agitație și în tăceri. Găsești, în fiecare pagină, detalii și, mai ales, o atmosferă despre o lume în care Toma Caragiu umblă, trăiește, domină, cu bucurii la vedere sau cu surpări păstrate cu delicatețe în interior. Ai senzația ubicuității lui. Te conduce sentimentul că Toma putea să fie peste tot în același timp: pe scenă, în grădina lui scriind o poezie, la filmare, la telefon făcînd farse, cu nepoții de la surori
Ochii lui Toma () [Corola-journal/Imaginative/13626_a_14951]
-
și le fură pentru/ focurile lor”... În a doua strofă (ca să desemnez astfel zece versuri albe), privirea se situează la nivelul sârmoasei ierbi căreia îi priește acest tip de teren. De la acest nivel zero, ghicim sub noi ,,etajele” mereu în surpare ale generațiilor, cu gropi noi săpate peste cele vechi. În ultimile opt versuri, imaginea se înalță din nou, la nivelul arborilor dar nu departe de florile mirositoare. O mărturie din afară este invocată pentru a dovedi frumusețea cimitirului sătesc, de
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
Vasiliu este și ironic, ironia d-sale fiind una domoala, afina la melancolie. Corespunzătoare mediului ieșean, de somptuos crepuscul, de Veneție în scufundare, ea nu recurge la formule-soc, la teribilisme, compunîndu-se din zîmbitoare amărăciuni ce respectă un protocol. Însoțind lentă surpare a ilustrei urbe, decompoziția e blîndă, cruțătoare: "Pleci, fiica, te duci și mă lași/ tăiat de cuvinte, hăcuit -/ eremit/ dintr-un neam de bărboși inconformi pauperi,/ trecînd de pe un umăr pe altul/ ziua de ieri, de mîine, de ieri// Te
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
pe Ostrov alaiul de nuntă / cu luna ce trece nebună șinfrântă/ (unde damnații trec spre seară)/ într-o lotrie bună, o sanie nouă/ Și doi cai de rășină să ne poarte sub rouă/ Să ne poarte sub ierburi, sub atâta surpare/ Pe lucii întinderi, pe ghețuri ușoare”. Mirajul cuvântului dărâmă solidul, lichefiază, corodează, surpă, luminează smârcurile indescifrabile, devenim iluzorii în perspectiva curgerii. Ne învăluiesc apele „ca-ntr-un mare năvod de tristețe”. Și totuși poetul rămâne mușcat de întrebări: „Pentru ce
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]
-
se petrece afară. Băiatul auzea cum sfârâia grăsimea în tigaie și și-o închipuia pe mamă-sa înconjurată de aburi și de stropi. Pe tavanul afumat bâzâia o negură de muște. De supat pândește mâța. S-aude dintr-o dată o surpare de cratițe. Pe ușă, vinovata țâșnește cu coada vâlvoi. În urmă răsună, disperate, țipetele gospodinei. Dumneaei nu țipă decât la mâță și la orătănii. În fața plutonierului Iosifan, soțul dumneaei și tatăl băiatului, nu zice nici „pâs” și, când acesta îi
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
o țară depărtată, la vederea urgiilor și bolilor cu care va lovi Domnul țara aceasta, 23. la vederea pucioasei, sării, și arderii întregului ținut, unde nu va fi nici sămînță, nici rod, nici o iarbă care să crească, întocmai ca la surparea Sodomei, Gomorei, Admei și Țeboimului, pe care le-a nimicit Domnul, în mînia și urgia Lui, 24. toate neamurile vor zice: "Pentru ce a făcut Domnul astfel țării acesteia? Pentru ce această mînie aprinsă, această mare urgie?" 25. Și li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
au primit o replică usturătoare, din care reiese cu eclatanță că nu inteligența și logica sunt punctele forte ale acestui partid al mediocrităților hulpave. Asta n-ar fi nimic pe lângă croșeul de dreapta-stânga ce abia urmează să fie primit în urma surpării dezastruoase a economiei, condusă cu atâta înțelepciune de „numismatul” și „anticarul” A. Năstase. Parcă pentru a ne demonstra că nu sunt cu nimic mai breji decât pesedeii, politicaștrii de orientare democrată n-au primul prilej de a-și arăta, în
Popeye-marinarul ia lecții de greacă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13586_a_14911]
-
cea pentru șanțul îngust. Din acest motiv în faza de proiectare se recomandă să se pornească de la această ipoteză;fortificație (poziție pozitivăă: generatoarea tubului depășește nivelul terenului. Nu se recomandă folosirea acestei metode în cazul sarcinilor mari datorită posibilității de surpare a terenului și absenței flancurilor (figura 2.56);fortificații (poziție negativă): tubul este așezat la un nivel inferior decât cel al trenului. Din cauza unei frecări destul de slabe între materialul de umplere așezat în fortificație și flancurile naturale a săpăturii, tubul
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
prezența straturilor de argilă la baza văilor și de apariția unor straturi acvifere de la baza calcarelor și gresiilor sarmațiene, care dau naștere la numeroase izvoare cu apă potabilă (la Colac, Șipoțel, Diudiu, Bursuc-Deal, Buda, Dumbrava). Râpi torențiale, alunecări de teren, surpări și rostogoliri apar pe toți versanții din comună. CLIMA Se încadrează în climatul temperat-continental de nuanță moderată, specifică dealurilor între 200 și 400 m. Temperatura medie anuală este de 8,4 grade C, cu minima în ianuarie și maxima medie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mediului în comună au fost defrișările de păduri, care în evul mediu ocupau ¾ din suprafață, la începutul sec. al XX-lea cam ½ din suprafața teritoriului, iar în momentul de față doar 178 ha (4,25 %). Defrișările au favorizat eroziunea torențială, surpările de maluri și alunecările de teren care se produc pe Valea Trestioarei (Heciului), Valea Buda și Valea Sirețelului, în special partea sudică. SIRETUL, care brăzdează comuna de la N la S, favorizează surpările de maluri și inundațiile terenurilor agricole și chiar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ha (4,25 %). Defrișările au favorizat eroziunea torențială, surpările de maluri și alunecările de teren care se produc pe Valea Trestioarei (Heciului), Valea Buda și Valea Sirețelului, în special partea sudică. SIRETUL, care brăzdează comuna de la N la S, favorizează surpările de maluri și inundațiile terenurilor agricole și chiar a vetrelor de locuit, așa cum s-a întâmplat în 27 iunie 2008, când au fost inundate 55 de gospodării din Heci Vale, unde apa a ajuns la o înălțime de 1,5
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
săpate cu destulă ușurință în argilele și nisipurile Sarmatice și Meotice de aici. Astfel de pildă, pârâul Plopi prin văiugile lui torențiale secundare din satul cu același nume, a înaintat așa de mult spre Est, încât râpile lui amenință cu surparea șoseaua județeană Huși - Iași, între vârful lor (dă și firul apei Lohanului superior se prezintă în această parte puternic gâtuită, fenomenul ulterior de captare urmând în mod inevitabil să îndrepte spre Crasna partea din bazinul superior al Lohanului, care până
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
atâta stăruință, încât natura i-a răspuns cu un vifor crud. Munții au început să coboare din culmile cerului, căzându-le victimă tot ce le ieșea în cale, la fel ca cei doi. O altă veche legendă ne povestește că surparea de teren ar fi acoperit un cioban, omorându-i și oile, câinele și măgarul. De aici vine denumirea de Lacul Ucigaș. Originea acestui lac este explicată și științific. Astfel, alunecarea unui pinten din versantul nord-vestic al muntelui Ghilcoș, prezența aluviunilor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
atâta stăruință, încât natura i-a răspuns cu un vifor crud. Munții au început să coboare din culmile cerului, căzându-le victimă tot ce le ieșea în cale, la fel ca cei doi. O altă veche legendă ne povestește că surparea de teren ar fi acoperit un cioban, omorându-i și oile, câinele și măgarul. De aici vine denumirea de Lacul Ucigaș. Originea acestui lac este explicată și științific. Astfel, alunecarea unui pinten din versantul nordvestic al muntelui Ghilcoș, prezența aluviunilor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pe care Îl atribuia, apăsat, muncii literare. Era el Însuși un acerb, nu doar inspirat, salahor al scrisului, deloc grăbit să-și publice noi cărți În vremuri de restriște, fără să bănuiască Încă În acel timp că nici chiar după surparea dictaturii nu va mai apărea, pentru cultură, cea mai bună dintre lumi. La Berlin, Herr Bănulescu avea deja printre funcționarii de la DAAD o bună reputație, se vorbea despre el ca despre un adevărat domn. Așa și era. Îngrijorat și scârbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
râncedă care-o făcea să semene cu o bucată mare de săpun de rufe, din acelea verzulii, apoi mă opream vreme îndelungată în fața țesătoriilor "Donca Simo", privind clădirea de cărămidă de la intrare cu un fel de leșin, un fel de surpare interioară: parcă stăteam în fața unui edificiu văzut în altă viață, cu sute sau mii de ani în urmă. Mai târziu aveam să aflu că mai fusesem acolo, pe când mama lucra la covoare persane. Când trebuia să-și ia modelele pentru
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ființa poetului: salonul, odaia, țarcul, sfera, cercul, parcul; însăși pădurea devine un spațiu închis ("și intru în al pădurii cavou" El Burlador), însăși lumea ("Lumea devine temniță, spital" Nocturnă). Altarul cerului se prăbușește peste poet, conștiința lui este terorizată de surpări apocaliptice. Natura dușmană provoacă o prăbușire în microcosmos. Poetul nu-și găsește refugiul decât în sine: În mine însumi să încerc a mă strecura, a mă insinua în gol. (Aproape novembre) Dar în sine nu-i decât un gol, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
lunca Trântorilor, a Marilor Leneși. Cel care intră în lunca Trântorilor, pe tărâmul "Somnoroasei", trebuie să își însușească regulile jocului, așa cum cel care intră în infern nu are voie să privească înapoi. Așadar, starea orizontală se dezvăluie a fi o surpare, o cădere în sine, o pierdere în absolutul interior. Doamne, să cunosc și eu astă indolentă dispariție, dormind să surâd viclean, smintit amicilor turtiți sub potopul de plânsete. (Vacanță) Jocul care s-a vrut exterior, mască boemă, își impune regulile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
trăiri estetice. Dispare paiața! Tocmai această dispariție subită devine fantastic de incomodă. Poetul nu mai este susținut de nimeni și de nimic. Nu îi mai stă la dispoziție nici un alter-ego în fața căruia să se proțăpească. Apare senzația de gol, de surpare interioară, de vină, comparabilă cu sentimentul de rușine. În mod obișnuit, această emoție survine în momentul confruntării sinelui cu idealul. Culpabilitatea implică, în plus, sentimentul de transgresiune, ea se naște din supunerea eului la judecata cenzurii morale. Faptul că poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]