KorAP: Find »[drukola/base=susan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...160 >

3,992 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231

împreună cu mama ei, la doar câteva străzi distanță. Fata nu dădea semne c-ar fi vrut să se mute de-acasă. De vreme ce Joanne tot n-o să locuiască aici, de ce nu rămâi în camera de oaspeți? i-a spus Nick lui Susan într-o seară, ca și cum n-ar fi fost mare scofală. Ar fi o prostie să mai plătești chirie la un apartament, când ai putea să stai aici și să contribui doar cu o parte din banii pentru plata facturilor. În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
să stai aici și să contribui doar cu o parte din banii pentru plata facturilor. În plus, Milly adoră să te aibă în preajmă. Și așa a rămas. Curând, ajutorul lui Joanne n-a mai fost necesar, iar viitor lui Susan a fost trasat fără ca ea să mai intervină în vreun fel. Un prieten aflat în nevoie e un prieten care trebuie evitattc "Un prieten aflat în nevoie e un prieten care trebuie evitat" Întinzând piciorul stâng și ridicându-l puțin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
o adevărată Jessica Rabbit, perfect conștientă de efectul pe care-l producea asupra celor care o urmăreau. Părul blond i se unduia dintr-o parte în cealaltă, la fel ca al femeilor din reclamele cu „Pentru că meritați“. În urma ei venea Susan, care era îmbrăcată cu un tricou pe care era scris „Dați-mi ciocolată și nimeni n-o să pățească nimic“. Femeia arăta la fel de dezorganizată și de răvășită ca întotdeauna. Părul roșu-morcoveață îi stătea ciufulit în toate părțile. —Bună, fetelor, a susurat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
ciufulit în toate părțile. —Bună, fetelor, a susurat Julia, așezându-se pe scaunul de lângă Fiona. Scuze că am întârziat puțin. Ghici cine a încurcat orele? a zis ea dându-și ochii peste cap și arătând cu capul în direcția lui Susan, care tocmai își risipise întregul conținut al genții pe podeaua cafenelei. Ea și Julia erau prietene de zece ani, de când se întâlniseră la cursul de yoga. Erau diferite ca ziua și noaptea și nimeni nu înțelesese vreodată cum de se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
atunci când îți iei revanșa, indiferent cât de insignifiant ar fi. Julia a pufnit trufașă. — Oamenii ar trebui să se ridice deasupra unor astfel de necesități. Sunetul zgomotos al suflării nasului s-a auzit chiar atunci ridicându-se de sub masa unde Susan se îngropase, în căutarea unei batiste, Susan a ieșit din nou la lumină. Contururile gurii purtau marca unei expresii amuzate, mascate parțial de batista de hârtie. —Julia, tu ești cea mai răzbunătoare ființă, atunci când ți se pare că vreun om

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
insignifiant ar fi. Julia a pufnit trufașă. — Oamenii ar trebui să se ridice deasupra unor astfel de necesități. Sunetul zgomotos al suflării nasului s-a auzit chiar atunci ridicându-se de sub masa unde Susan se îngropase, în căutarea unei batiste, Susan a ieșit din nou la lumină. Contururile gurii purtau marca unei expresii amuzate, mascate parțial de batista de hârtie. —Julia, tu ești cea mai răzbunătoare ființă, atunci când ți se pare că vreun om te-a desconsiderat. — Nu-i adevărat! Julia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
cea mai răzbunătoare ființă, atunci când ți se pare că vreun om te-a desconsiderat. — Nu-i adevărat! Julia părea jignită de moarte din cauza atacului - așa cum îl considera ea - la adresa caracterului ei nepătat. — Dă-mi un exemplu, a adăugat ea sfidătoare. Susan și-a mângâiat bărbia prefăcându-se că ar căzut pe gânduri. —Aaaa, păi, ia să vedem, ce exemplu să aleg? Sunt așa de multe... A, știu, pantofii Jimmy Choo! Julia s-a înroșit ușor și s-a foit pe scaun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
te referi. Haideți să comandăm! a propus ea luând meniul și începând să-l studieze concentrată, în speranța că simpla menționare a noțiunii de mâncare avea să distragă atenția celorlalte femei. Numai că Julia nu luase în considerare îndărătnicia lui Susan. Eu și Julia ne-am dus la magazinul lui Jimmy Choo, fiindcă ea voia să-și cumpere niște pantofi pentru una din sindrofiile alea simandicoase la care se duce tot timpul. Chiar înainte să apucăm să intrăm înăuntru, a văzut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
apucăm să intrăm înăuntru, a văzut o pereche în vitrină și i s-a pus pata pe ei. Julia se chinuia de zor să atragă atenția chelneriței, a cărei sosire la masă ar fi putut să pună capăt poveștii lui Susan, numai că fata respectivă se holba în gol, în spatele restaurantului, și nu părea să bage de seamă brațele pe care Julia le flutura frenetic, de parc-ar fi fost o moară propulsată de vânt. — Dă-i înainte, a îmboldit-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
fata respectivă se holba în gol, în spatele restaurantului, și nu părea să bage de seamă brațele pe care Julia le flutura frenetic, de parc-ar fi fost o moară propulsată de vânt. — Dă-i înainte, a îmboldit-o Fiona pe Susan, nerăbdătoare să afle și cele mai mici detalii ale răzbunării puse la cale de Julia. Așa că am intrat în magazin, dar tocmai când Julia se îndrepta către perechea de pantofi cu pricina, o altă femeie a apărut din neant și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
dar tocmai când Julia se îndrepta către perechea de pantofi cu pricina, o altă femeie a apărut din neant și i-a smuls chiar de sub nasul ei. Păcat că pantofii ăia erau chiar numărul Juliei și ultima pereche din magazin! Susan s-a prăbușit pe spătarul scaunului, de parcă tocmai ar fi terminat de citit Declarația de la Gettysburg. —Și ce-ai făcut? a întrebat-o ea direct pe Julia, care, între timp, renunțase să mai atragă atenția chelneriței și se întorsese cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
de la Marks&Spencer. Sper că nu a venit la comanda ta, nu? — Păi, știi că eu sunt dislexică, a miorlăit Julia plină de sinceritate. Și știi ce înseamnă asta... că niciodată nu trebuie să spun „îmi pare rău“. Fiona și Susan au râs sonor, în vreme ce Alison a rămas nedumerită, fiind neobișnuită cu umorul Juliei. Atrasă de zgomote, chelnerița cea idioată s-a materializat finalmente lângă masă, cu carnețelul de comenzi pregătit. După plecarea fetei, Julia și-a netezit fusta și și-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
fiare. Dar să faci o scenă fiindcă progeniturile tale joacă rolul de paji? Asta n-are nici o legătură cu instinctul de a proteja, are legătură cu propria ei amărăciune. Tipa nu poate să uite și să-și vadă de viață. Susan a pus o mână pe brațul lui Alison, indicând astfel faptul că voia să vorbească. Am dreptate presupunând că tipa nu știa nimic de nuntă? Alison, care continua să se simtă puțin intimidată de Julia, a fost recunoscătoare pentru abordarea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
zâmbind emoționată. Eu am crezut că băieții au venit cu permisiunea mamei, dar, mai târziu, am aflat că Luca nu-i spusese nimic și-o mințise că-i duce în parc. —Ei, de asta era tipa șucărită. Fiindcă fusese mințită. Susan și-a direcționat remarca înspre Julia, care clătina încet din cap. Însă eu bag mâna-n foc că... Luca, nu?... - Julia s-a uitat la Alison care i-a dat confirmarea printr-o mișcare a capului - a mințit-o doar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
să-I vadă singur. Pe masă au apărut aperitivele. O salată Cezar fără sos și fără crutoane pentru Julia - cu alte cuvinte, un castron cu lăptuci; supă de pui pentru Alison; și două porții de șuncă Parma pentru Fiona și Susan. Toate patru au început să mănânce. —Așa! Fiona s-a folosit de degetul mic ca să-și șteargă o picătură de suc de merișor din colțul gurii. — Haideți să începem ședința în mod oficial, da? Alison, de vreme ce tu ești nou venită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-și verse ofurile. Julia a scos pe nas un sunet ascuțit, ca de ceainic în clocot și a rânjit cu toată gura. —Clubul a luat ființă în urmă cu șase luni, a continuat Fiona, la scurtă vreme după ce eu și Susan ne-am întâlnit la piscina din cartier. Amândouă eram cu copiii după noi. Am început să vorbim, curând am descoperit că amândouă aveam bărbați care mai fuseseră căsătoriți o dată și - bingo! - ne-am dat seama rapid că abia așteptam să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
curând am descoperit că amândouă aveam bărbați care mai fuseseră căsătoriți o dată și - bingo! - ne-am dat seama rapid că abia așteptam să ne întâlnim din nou ca să ne plângem una alteia. Nu-i așa? i-a zâmbit ea lui Susan, căutând confirmarea acesteia. —Așa e. Singura diferență este că eu nu sunt măritată cu Nick... noi doi trăim împreună, a spus Susan ca și când și-ar fi cerut scuze. Așa că, dacă vrei, eu sunt doar un membru onorific al clubului. —Membru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
să ne întâlnim din nou ca să ne plângem una alteia. Nu-i așa? i-a zâmbit ea lui Susan, căutând confirmarea acesteia. —Așa e. Singura diferență este că eu nu sunt măritată cu Nick... noi doi trăim împreună, a spus Susan ca și când și-ar fi cerut scuze. Așa că, dacă vrei, eu sunt doar un membru onorific al clubului. —Membru onorific fondator, a corectat-o Fiona. Acum vreo patru luni, Susan a adus-o cu ea și pe Julia și-așa am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
nu sunt măritată cu Nick... noi doi trăim împreună, a spus Susan ca și când și-ar fi cerut scuze. Așa că, dacă vrei, eu sunt doar un membru onorific al clubului. —Membru onorific fondator, a corectat-o Fiona. Acum vreo patru luni, Susan a adus-o cu ea și pe Julia și-așa am ajuns să fim trei. Eu am inventat conceptul și numele clubului, s-a mândrit Julia. Înainte de asta, nu eram decât trei femei care se lamentau fără nici un scop. —Scop

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
am gândit c-ai avea nevoie de puțin sprijin. Și dac-o să mai întâlnești pe cineva care consideri că merită să devină membră a clubului, atunci adu-o încoace. —Mulțumesc. Așa o să fac. — Deci, a spus Fiona uitându-se la Susan. De ce nu începi tu? Aaa, păi, îndrăznesc să spun că ultimele două săptămâni n-au fost tocmai rele pentru mine. Dar asta probabil fiindcă părinții lui Caitlin n-au mai venit să stea la noi. O să vină însă sâmbătă, așa că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
mă îndoiesc că la următoarea noastră întâlnire o să am de ce să mă plâng. Alison părea nedumerită. — Cine e Caitlin? — Fosta soție a lui Nick. Și părinții ei încă mai vin să stea la voi în casă? Alison era complet șocată. Susan tocmai băgase în gură o bucată masivă de șuncă. Așa că a înghițit cu greutate, apoi a spus: Da, ar trebui să-ți explic. Caitlin a murit din cauza unei hemoragii intracraniene acum aproape patru ani... Alison și-a acoperit gura cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
înghițit cu greutate, apoi a spus: Da, ar trebui să-ți explic. Caitlin a murit din cauza unei hemoragii intracraniene acum aproape patru ani... Alison și-a acoperit gura cu mâna. —Vai, asta e îngrozitor! —Da, așa e. Chiar și acum, Susan simțea că-i venea să plângă. — Ea și Nick au o fetiță, Milly, care are acum aproape șase ani și, cum e normal, părinții lui Caitlin o adoră... e foarte greu pentru ei. Caitlin a fost singurul lor copil. Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
normal, părinții lui Caitlin o adoră... e foarte greu pentru ei. Caitlin a fost singurul lor copil. Dar și pentru tine trebuie să fie greu. Ochii lui Alison erau plini de compasiune. —Te afli într-o situație foarte dificilă. Da. Susan a clătinat din cap ca să-și sublinieze acordul. Cel mai greu e că simt că nu trebuie niciodată să mă plâng de problemele mele pentru că există mereu altcineva, Caitlin adică, care se află într-o situație și mai groaznică. Așa că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
plină de dramatism Julia, împingând într-o parte castronul cu lăptuci din care nu mâncase decât jumătate. L-a tuns pe James. Preț de câteva clipe, nimeni n-a scos nici un cuvânt. —Asta-i tot? a zis într-un final Susan, verbalizând ceea ce toate gândeau în secret. —Poftim? Indignată, Julia și-a dus o mână la piept. Soțul meu are un păr care-l face pe Orville the Duck să semene cu Orlando Bloom, iar tu mă întrebi dacă asta e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
ceea ce toate gândeau în secret. —Poftim? Indignată, Julia și-a dus o mână la piept. Soțul meu are un păr care-l face pe Orville the Duck să semene cu Orlando Bloom, iar tu mă întrebi dacă asta e tot? Susan a strâmbat din nas. —Cum adică? Are părul verde? Julia și-a dat ochii peste cap. Nu, doar că tunsoarea aia e hidos de neatrăgătoare. Și, oricum, spune-mi tu mie ce alt bărbat se oprește din drumul spre casă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]