981 matches
-
a doua zi cât de curând, Înarmați ca pentru bătălie. Apoi se așeză Într-un jilț, meditând și Întocmind planul pentru Întâlnirea de la Molsheim, unde o parte din nobilii Învrăjbiți urmau să-și reînnoiască jurământul de credință, acceptând pentru totdeauna suzeranitatea lui Bertold. Îi vom lua prin surprindere, Își spuse el. La cel mai mic semn de trădare Îi vom dezarma. Hildebrand și Nicolaus vor Înconjura locul Încă de cu noapte. Vor sta nevăzuți și se vor arăta numai dacă va
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mai târziu, el s-a lansat Într-o politică de anvergură, amestecându-se În conflictul dintre pretendenții la tronul Imperiului Otoman. Ultimul cuvânt l-au avut Însă turcii. Spre sfârșitul domniei lui Mircea, țara Românească, diminuată teritorial, a trebuit să accepte suzeranitatea otomană și să plătească tribut. La Vaslui, nici un dubiu posibil: a fost o victorie categorică a lui Ștefan cel Mare. Dar În anul următor, 1476, a urmat o victorie turcească și pustiirea Moldovei. Iar un deceniu mai târziu, și Ștefan
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
economică și politică. Important pentru perioada respectivă e că, în afara distrugerilor pe care le pricinuiau năvălirile lor, tătarii nu mai aveau forța necesară ca să mai impună un control politic și militar asupra Moldovei. Independența Moldovei se realizase în ciuda pretențiilor de suzeranitate ale coroanei maghiare. Dornic să-și extindă stăpânirea asupra ținuturilor extracarpatine, regatul maghiar, timp de un secol, până în vremea domniei lui Ștefan cel Mare, va depune un efort constant pentru cucerirea Moldovei. O primă tentativă, în acest sens, are loc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
miresele la curtea polonă, fie că era vorba de un voievod de talia lui Alexandru cel Bun, fie că e vorba de urmașii atât de neînsemnați ai acestuia. Și aceasta nu întâmplător, căci în timp ce Polonia nu era capabilă să transforme suzeranitatea ei într-o stăpânire efectivă, Ungaria avea alte posibilități militare și existau condiții politice care ar fi putut duce la transformarea legăturilor de vasalitate dintre Moldova și Ungaria într-o stăpânire politică efectivă. Primul domn care depune jurământul de credință
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și lui Iancu de Hunedoara să intervină în treburile interne. În căutarea unui sprijinitor, pretendenții la scaunul Moldovei ajung să împartă țara și s-o înfeudeze Ungariei și Poloniei. Din rândul lor se ridică însă și voievozi care nu acceptă suzeranitatea polonă și-i înfruntă pe poloni cu armele. Astfel, în anul 1450, Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, reușește să-i înfrângă din nou pe poloni. Istoria acestor ani evidențiază un lucru remarcabil: în toate bătăliile pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
influențeze în mod precumpănitor atitudinea lui Ștefan. Suzerani recunoscuți de toți voievozii Moldovei, regii poloni, în conformitate cu moravurile medievale și mai ales în situația „specială” în care se afla Ștefan cel Mare în anii 1457-1458, nu ar fi tolerat încălcarea acestei suzeranități și ar fi putut riposta. Dar, în acest moment politica statului polon era orientată spre alte direcții. De acest fapt a știut să profite Ștefan cel Mare, care a dat dovadă, încă din primii ani ai domniei, de reale talente
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se angaja Ștefan, boierilor moldoveni care-l servesc pe Petru Aron cu asentimentul maiestății regale să le restituim bunurile părintești și să-i cinstim după meritele lor”. Negustorilor poloni li se acordau aceleași libertăți ca și până acum. Ștefan accepta suzeranitatea regelui polon, promițându-i ajutor împotriva tătarilor. Se observă o restrângere a obligațiilor pe care le contracta de obicei domnul Moldovei față de suzeranul său: ajutorul militar nu se acordă împotriva tuturor, sau aproape tuturor dușmanilor regatului. Cea mai mare concesie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
relațiilor cu Polonia reprezintă unul din primele succese din politica externă a lui Ștefan cel Mare. De aceea Petru Aron considera că e mai sigur pentru persoana sa să caute loc de refugiu în Ungaria, cealaltă putere care disputa Poloniei suzeranitatea Moldovei. Aici, la tânărul și ambițiosul rege al Ungariei, Matei Corvin, erau speranțe să găsească sprijin în schimbul închinării Moldovei. Pentru moment însă Ungaria nu reprezenta pentru liniștea Moldovei nici un pericol. Matei Corvin încă nu era bine întărit în scaunul regal
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
explice de ce Ștefan, care se angajase cu un an mai înainte să-1 sprijine pe rege numai împotriva păgânilor, promitea de data aceasta ajutor și împotriva boemilor. În acest caz sfera obligațiilor dintre cele două țări se lărgea, Ștefan consimțind ca suzeranitatea polonă să capete un conținut mai precis, acceptând obligații sporite față de regele polon, pe care în privilegiul dat liovenilor îl numește „domnul nostru”. Apropierea de Polonia însemna de fapt încadrarea Moldovei în politica ei tradițională de alianță cu vecinul care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care în privilegiul dat liovenilor îl numește „domnul nostru”. Apropierea de Polonia însemna de fapt încadrarea Moldovei în politica ei tradițională de alianță cu vecinul care era cel mai puțin periculos pentru independența sa politică. Cât va însemna această suzeranitate polonă, care este conținutul său real se va vedea cu prilejul jurământului de la Colomeea. Prin apropierea de Polonia, Ștefan urmărea consolidarea poziției sale în interior: recunoscut de suzeranul tradițional ca domn legiuit al Moldovei, nici boierii pribegi, nici pretendenții la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Frederic al III-lea era ales și el ca rege al Ungariei. La rândul său, regele Poloniei, Cazimir, râvnea, de asemenea, coroana Ungariei. În aceste împrejurări, cei trei competitori căutau să câștige sprijinul domnului Moldovei. Ștefan cel Mare a acceptat suzeranitatea polonă și a stabilit relații cu Frederic al III-lea, încât, încă de la începutul domniei sale, Matei Corvin era înconjurat din toate părțile numai de dușmani. În sudul regatului, turcii își continuau ofensiva în Serbia, cucerind în anul 1458 Golubațul, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ungaria, le vom considera reale numai pe acelea care s-au stabilit pe baza jurământului de credință prestat de voievod în fața regelui. Relațiile stabilite însă pe baza unui act scris și a unui jurământ în fața trimișilor regali reprezenta doar o suzeranitate nominală, și de fapt numai acest fel de relații, cu rare excepții, s-au stabilit între domnii români, regii unguri și regii poloni. Promisiunile scrise ale lui Ștefan erau lipsite de valoare reală, atâta vreme cât domnul nu se prezenta personal, în fața
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erau numai relații de vasalitate. Fiecare rege, pentru a-și spori faima, dorea să aibă cît mai mulți vasali. Dacă nu puteau impune o vasalitate reală cu multiple obligații reciproce, se mulțumeau, atunci când unii principi erau prea puternici, cu o suzeranitate nominală, bazată numai pe acte scrise sau pe declarații verbale în fața unor solii. Suzeranitatea nominală joacă de fapt în evul mediu rolul alianțelor moderne. (Interesant de reținut e faptul că primul care s-a străduit să demonstreze caracterul de alianță
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aibă cît mai mulți vasali. Dacă nu puteau impune o vasalitate reală cu multiple obligații reciproce, se mulțumeau, atunci când unii principi erau prea puternici, cu o suzeranitate nominală, bazată numai pe acte scrise sau pe declarații verbale în fața unor solii. Suzeranitatea nominală joacă de fapt în evul mediu rolul alianțelor moderne. (Interesant de reținut e faptul că primul care s-a străduit să demonstreze caracterul de alianță al relațiilor dintre Țările Române, Polonia și Ungaria a fost Șincai). Putem să socotim
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Țările Române, Polonia și Ungaria a fost Șincai). Putem să socotim fără să greșim actele de credință pe care Ștefan le dă regelui polon și, după aceea, lui Matei Corvin ca acte de alianță, concepute după formula feudală a unei suzeranități, care nu avea puterea să se transforme într-o stăpânire politică efectivă. Tot în 2 martie 1462, Ștefan cel Mare, în afară de actul amintit, dădea un al doilea, prin care jura credință în fața trimișilor regelui Poloniei, între care se afla și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se lingurește, pentru aceia ca, între atâția domni, ne credința lui mai îndelung se rămână nepedepsită”. Este cea mai pertinentă definiție a politicii duse de Ștefan cel Mare, dar și de înaintașii săi. Matei avea dreptate să emită pretenții de suzeranitate asupra Moldovei, deoarece unii domni ai Moldovei (Petru al II-lea și Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare) au ajuns în scaunul țării cu ajutorul tatălui său, Iancu de Hunedoara. Cât privește învinuirile pe care regele Matei le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ele nu au nici o justificare. Este adevărat că în mentalitatea feudală nu pot exista raporturi de egalitate decât între regi și rapoarte de subordonare între rege (împărat) și conducătorii unor formațiuni politice mai mici. Domnii români, în funcție de împrejurări, au preferat suzeranitatea unui rege, care reprezenta o amenințare mai mică pentru țara lor. În momentul în care se ajungea într-o situație critică, punându-se problema independenței țărilor românești, atunci s-a ajuns la conflicte armate, care s-au ținut lanț între
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceștia și pe munteni. Încheind luptele cu cavalerii teutoni, Cazimir își va îndrepta eforturile spre reglementarea raporturilor cu Moldova. Tratativele purtate în anul 1468 nu erau mulțumitoare pentru rege. În mod practic, potrivit cutumelor feudale, el nu avea decât o suzeranitate nominală, din care cauză caută să-l determine pe Ștefan cel Mare ca să depună jurământul vasalic. În ianuarie 1469, Cazimir părăsește Cracovia, vine de la Liov, unde stă 40 de zile. Regele trimisese la Suceava doi soli de frunte, pe Mujilo
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai înainte, ca să depună omagiul la 1 mai, acum refuza să-și trimită fiul și o mie de călăreți care să-l însoțească pe fiul regelui. Puterea Poloniei crescuse foarte mult în ultimele decenii. Reușise să înfrângă și să impună suzeranitatea asupra Ordinului Teutonic. Își deschisese o ieșire la Marea Baltică, iar dacă Boemia devenea un regat supus regelui polon, această situație ar fi creat o mare primejdie pentru independența Moldovei. În conflictul polono-ungar pentru stăpânirea Boemiei, Ștefan cel Marea avea posibilitatea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
comandant n-a fost în așa chip înfrânt”. În Polonia, vestea biruinței lui Ștefan a fost primită cu mare bucurie, ceea ce îl face pe regele Cazimir să dorească și mai mult ca un asemenea principe, ca Ștefan, să-i recunoască suzeranitatea. Starea de spirit de la curtea regelui ne este cunoscută din cronica lui Dlugosz. Ștefan, scrie Dlugosz, fiind informat că sultanul pregătește oști pentru a porni împotriva sa „aștepta neînfricat, încrezut în ajutorul lui Dumnezeu. O, bărbat minunat, cu nimic mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan îl solicita îl interesa mai mult decât trofeele luate în timpul luptei, care ar fi avut rostul, cel mult, să măgulească vanitatea biruitorului, sentiment străin marelui voievod. Dar cererile voievodului moldovean rămân fără răspuns. Mai mult chiar, Matei Corvin, cu toate că suzeranitatea lui nu era decât formală, își asuma meritele obținute de Ștefan la Vaslui. Din felul în care anunță creștinătății victoria de la Vaslui reiese că el fusese protagonistul campaniei de la începutul anului 1475, în timp ce Ștefan apărea în rolul unui general, însărcinat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o alianță cu genovezii din Caffa, pentru ca, împreună cu cetatea Mangopului, să se opună turcilor. Domnul era dispus să plătească o mare sumă de bani ca despăgubire pentru daune făcute unor negustori genovezi, numai ca să se realizeze o alianță antiotomană. Recunoscând suzeranitatea regelui polon, genovezii vor urma politica suzeranului, care se afla în relații bune cu Poarta, deși „din martie, se știa că turcii vor ataca cetățile din Crimeea”. În timp ce se pregătea flota, oastea otomană se concentra sub comanda sultanului la Adrianopol
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se gândește să dea lovitura la Nord de Dunăre, obiectivul fiind supunerea Moldovei. Înfrânți, turcii sunt siliți să se retragă la Sud de Dunăre. Realizaseră un mare succes prin cucerirea cetăților din Crimeea și prin recunoașterea de către hanul tătar a suzeranității sultanului. Din acest moment, într-o acțiune contra Moldovei, hanul, la porunca sultanului, trebuia să se prezinte pe teatrul de operații cu cel puțin 15.000 - 20.000 de călăreți de elită. Hoardele tătare erau folosite în avangardă „pentru a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care regele polon a înțeles să i-l acorde domnului Moldovei, a fost doar trimiterea unui sol care îl găsește pe sultan la Varna. El îi cerea în numele regelui său, ca să nu atace Moldova, al cărei domn îi recunoscuse suzeranitatea. Dlugosz considera că solia nu era „prea cu cinste” și era „și puțin folositoare”. Sultanul îi spunea solului că ar fi primit propunerea făcută de rege, dacă era făcută, atunci când se afla la Adrianopol. Dar, după ce făcuse atâtea cheltuieli și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ofensivei otomane, oprind cele două campanii organizate de Soliman Magnificul sub zidurile Vienei. Cea de-a patra campanie sultanală, condusă de același sultan, împotriva Moldovei se va încheia cu alungarea lui Petru Rareș (1538), cu sporirea haraciului și cu întărirea suzeranității sultanului, ceea ce a însemnat o diminuare a independenței Moldovei, dar nu și lichidarea instituțiilor statului, fapt care a îngăduit continuarea unei vieți spirituale, a unei culturi naționale. Lupta pentru refacerea frontului dunărean După alungarea turcilor de pe pământul Moldovei, voievodul socotește
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]