566 matches
-
cât de bună i-ar fi constituția ce-l guvernează: e o chestie deci de cultură și educație. *1 În 1840 s-a găsit în Africa, pe ruinele vechei Cartagine, o inscripție, căreia d. general Duvernier i-a dat următoarea tâlcuire: "Aici odihnește Amilcar, părintele lui Anibal, ca și acesta scump patriei și temut de dușmani." Un oarecare cărturar sârb, care a studiat dialectele semite, susține însă că inscripția ar avea altă tălmăcire și anume: "Preoteasa zânei Isis a ridicat acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Eneidei lui Vergiliu, reușind captarea celor mai fine nuanțe, cu păstrarea hexametrului originar. Înaintea elenistului G. Murnu, traducătorul cel mai autorizat al lui Homer, C. a tradus (și a publicat, în timpul vieții, fragmente) Odiseea după un intermediar german și după tâlcuirea în proză a lui I. D. Caragiani. Tălmăcirile din literatura indiană, făcute tot prin intermediul limbii germane, demonstrează pătrunderea gândirii arhaice indiene și transmiterea ei la nivelul unei înalte poezii. Principala contribuție a traducătorului este însă transpunerea capodoperei lui Dante. C. a
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
operaționale”. Cu sau fără ele, dar mânuind o cheie de lectură cât mai puțin uzitată, eventual nefolosită încă, criticul se angajează de predilecție în explorări cu un grad ridicat de dificultate. Ușor polemice, disociative atât cât să limpezească un context, tâlcuirile lui evită abordarea de tip impresionist, se feresc de cochetăriile criticii infidele. Atent la iradierile peisajului social și spiritual, lărgind câteodată excesiv câmpul de referință, cercetătorul, în febrilă vânătoare de esențe, își face, s-ar zice, un punct de onoare
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
CELE DOUĂSPREZECE VISE ÎN TÂLCUIREA LUI MAMER, carte populară. Textul, tipic pentru literatura de prevestire, a fost copiat alături de Gromovnic, și aparține primelor cărți populare traduse în limba română, la începutul secolului al XVII-lea. Se cunosc cinci copii manuscrise (unele păstrate, altele doar semnalate
CELE DOUASPREZECE VISE IN TALCUIREA LUI MAMER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
funcție decorativă, ci una simbolică. Pronunțarea dialectală, transilvăneană și arhaică, notată de copiști, mărește farmecul straniu al tâlcurilor cu vădite trimiteri eschatologice. Ediții: Cele mai vechi cărți populare în literatura română. VIII. Cărți populare de prevestire. Cele douăsprezece vise în tâlcuirea lui Mamer. Învățătură despre vremea de apoi a Prorocului Isaia, îngr. și introd. Alexandru Mareș, București, 2003. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 58-60; N. Drăganu, Pagini de literatură veche, DR, III, 1923; Alexandru Mareș, Cel mai vechi gromovnic românesc, LR
CELE DOUASPREZECE VISE IN TALCUIREA LUI MAMER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
cel mai potrivit este al celor patru evangheliști și al simbolurilor lor: omul pentru Matei, leul pentru Marcu, vițelul pentru Luca și vulturul pentru Ioan. Decriptarea acestora o face, cu mai multă răbdare de această dată, și Dionisie din Furna: "Tâlcuirea: cel asemenea cu omul închipuiește întruparea și firea omenească a lui Hristos. Cel asemenea cu leul închipuiește lucrarea și puterea împărătească a lui Hristos. Cel asemenea cu vițelul ne arată lucrarea cea sfințitoare și preoția lui Hristos. Iar cel asemenea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Hristos. Cel asemenea cu vițelul ne arată lucrarea cea sfințitoare și preoția lui Hristos. Iar cel asemenea cu vulturul ne arată venirea Sfântului Duh și, în sensul cel mai înalt, dumnezeirea lui Hristos"33. Interesant este că cele mai multe dintre aceste "tâlcuiri" respectă tradiția impusă prin Fiziolog. Este, prin urmare, limpede că acest sistem simbolic era un bun comun, cu valoare normativă, și în spațiul românesc. Cu atât mai îndrăzneață este atitudinea refractară față de el a lui Cantemir. În concluzie, reprezentările animaliere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sale”26. Prin urmare, limbajul potent al simțurilor care apare în Cântarea Cântărilor, citit corect, relevă limbajul și mai puternic al experienței interioare în Dumnezeu - „o senzualitate care nu are nimic senzual în ea”, după cum a spus Origen 27. În tâlcuirea sa la cartea biblică Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie de Nyssa pune accent pe năzuința constantă a sufletului pentru unirea cu Logosul divin și posibilitatea omului de a se apropia de Hristos, posibilitate care există chiar și pentru sufletele cele mai
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
In Canticum canticorum: „Iar dacă după ce s-a ostenit Origen cu cartea aceasta, am hotărât și noi să punem în 35 Anthony Meredith, op. cit., p. 162. 36 Ibidem, p. 163. 37 Preot Prof. D. Stăniloae, notă explicativă nr. 11 la Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia I, traducere și note de Preot Prof. D. Stăniloae, în col. Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 118. 10 scris osteneala
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
luând unele de la ei, și anume cele însemnate de ei în înșiruire continuă, altele adăugându-le de la noi, și anume cele al căror adaos era de trebuință, am făcut o expunere în formă de omilii. Am pus adică după cuvinte tâlcuirea lor, în măsura în care timpul și ocupațiile mi-au dat răgaz pentru aceasta, în timpul posturilor. Căci în vremea aceasta am întocmit cuvântul de față pentru auzul de obște”38. Sfântul Grigorie susține interpretarea alegorică a textului în prologul de la Tâlcuire exactă la
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
după cuvinte tâlcuirea lor, în măsura în care timpul și ocupațiile mi-au dat răgaz pentru aceasta, în timpul posturilor. Căci în vremea aceasta am întocmit cuvântul de față pentru auzul de obște”38. Sfântul Grigorie susține interpretarea alegorică a textului în prologul de la Tâlcuire exactă la Cântarea Cântărilor, aproape în aceiași termeni ca Origen, în cartea 4 din Despre principii. Dar el nu spune nimic despre cele trei sensuri ale Scripturii și, astfel, în acest punct nu se deosebește de concepția lui Filon și
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
de concepția lui Filon și nici de tradiția alegorică grecească 39. În debutul Cuvântului înainte către Olimpiada, Sfântul Grigorie dezvăluie înțelepciunea cărții biblice comentate, înțelesurile ei înalte și curate, neurmând în toate înțelesului literal al Sfintei Scripturi, ci dând o tâlcuire mai înaltă (anagogică): „Am luat cunoștință de râvna ce o ai, pe măsura vieții tale cuvioase și a sufletului tău curat, pentru Cântarea Cântărilor, râvnă pe care ne-ai arătat-o atât în persoană, cât și prin scrisoare, ca să se
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
Am luat cunoștință de râvna ce o ai, pe măsura vieții tale cuvioase și a sufletului tău curat, pentru Cântarea Cântărilor, râvnă pe care ne-ai arătat-o atât în persoană, cât și prin scrisoare, ca să se dezvăluie, printr-o tâlcuire corespunzătoare în înțelesurile ei curate, înțelepciunea ascunsă în aceste înțelesuri și în cuvintele ei curățite de înțelesul nemijlocit literal. De aceea mi-am însușit cu toată inima dorința ta cu privire la aceasta, nu pentru că ar reieși de aici vreun folos pentru
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
neîntinat, mai înalt, al iubirii între Dumnezeu și sufletul omenesc (cuvântul grecesc Ψυχὴ fiind feminin), pentru ca cel ce o citește să fie ridicat la înțelesurile neîntinate, duhovnicești ale ei”41. Continuându-și ideea, Părintele Capadocian subliniază că „o astfel de tâlcuire mai înaltă (anagogică) a acestora, fie că vrea cineva să o numească figurată, fie alegorică, fie altfel, nu ne vom certa pentru nume; numai să nu fie lipsită de un înțeles corespunzător”42. Sfântul Grigorie susține cu tărie că în
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
suprafață și de ocară, la înțelesuri mai dumnezeiești”43. Arhipăstorul Nyssei aduce în lumină și exemplul Mântuitorului, Care a deprins înțelegerea ucenicilor Săi prin cuvinte acoperite și ascunse, prin parabole, prin asemănări, prin cuvinte întunecoase, prin sentințe, dând pentru ei tâlcuirile celor spuse prin ghicituri, depărtând de la ele nelimpezimea (Mt. 13, 13)44. Câteva rânduri mai jos, același autor își continuă și dezvoltă ideea de mai sus, scriind următoarele: „Dar se pot aduna 40 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
continuă și dezvoltă ideea de mai sus, scriind următoarele: „Dar se pot aduna 40 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G., XLIV, col. 756AB; PSB 29, p. 113. 41 Preot Prof. D. Stăniloae, notă explicativă nr. 1 la Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia I, traducere și note de Preot Prof. D. Stăniloae, în col. Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 113. 42 Sf. Grigorie
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
Mirelui și ale Miresei spre patimile necuvântătoare și prin ele se va îmbrăca în nălucirile de rușine, va fi aruncat afară dintre cei strălucitori de fericire, primind în locul bucuriei din cămara de nuntă, scrâșnirea și plânsul. Aceasta o mărturisesc, începând tâlcuirea tainică a Cântării Cântărilor”46. Urmându-i lui Origen, Solomon este pentru și Sfântul Grigorie un tip al lui Hristos. Când acest Părinte Capadocian spune Solomon, nu înțelege Solomon din Berșeba, ci un alt Solomon, 45 Ibidem, P. G. XLIV
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
stimulări sunt descrise de Sfântul Grigorie, ca și de Origen înaintea sa, în limbajul focului 49. 47 Ibidem, In Canticum canticorum, P. G., XLIV, col. 765C; PSB 29, p. 119. 48 Preot Prof. D. Stăniloae, notă explicativă nr. 15 la Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor..., p. 119-120. 49 Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs”, în Modern Theology, 18:4, October, 2002, p. 513. 14 Demersul Sfântului Grigorie din In
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
o nuntă spirituală; însă iubirea, oricât ar fi de spirituală, este vitală pentru mântuirea noastră. Așadar, Hristos, „Cel care 55 Ibidem, P. G., XLIV, col. 765D. 56 Martin Laird, op. cit., p. 514-515. 57 În legătură cu înlăturarea conceptelor, discursurilor și imaginilor în tâlcuirea cărții biblice Cântarea Cântărilor, de către Sfântul Grigorie de Nyssa, teologul Martin Laird, autor a numeroase lucrări teologice ce au ca temă centrală teologia și mai ales mistica Sfântului Grigorie de Nyssa, precizează într-unul din studiile sale: „Fie că este
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
divin revelat, cuprins în Sfânta Scriptură și în Sfânta Tradiție; 6. Aplicarea în viața zilnică a acestor valori divine. III. CONȚINUTURI 1. Revelația dumnezeiască (Revelația naturală și supranaturală); 2. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfânta Scriptură (inspirația, lectura și tâlcuirea), Sfânta Tradiție (Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție și Sfânta Biserică (deosebiri confesionale); 3. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturală
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
divin revelat, cuprins în Sfântă Scriptură și în Sfântă Tradiție; 6. Aplicarea în viață zilnică a acestor valori divine. III. CONȚINUTURI 1. Revelația dumnezeiasca (Revelația naturală și supranaturala); 2. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfântă Scriptură (inspirația, lectură și tâlcuirea), Sfântă Tradiție (Sfântă Scriptură și Sfântă Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfântă Scriptură, Sfântă Tradiție și Sfântă Biserică (deosebiri confesionale); 3. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturală
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
divin revelat, cuprins în Sfânta Scriptură și în Sfânta Tradiție; 6. Aplicarea în viața zilnică a acestor valori divine. III. CONȚINUTURI 1. Revelația dumnezeiască (Revelația naturală și supranaturală); 2. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfânta Scriptură (inspirația, lectura și tâlcuirea), Sfânta Tradiție (Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție și Sfânta Biserică (deosebiri confesionale); 3. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturală
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
divin revelat, cuprins în Sfântă Scriptură și în Sfântă Tradiție; 6. Aplicarea în viață zilnică a acestor valori divine. III. CONȚINUTURI 1. Revelația dumnezeiasca (Revelația naturală și supranaturala); 2. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfântă Scriptură (inspirația, lectură și tâlcuirea), Sfântă Tradiție (Sfântă Scriptură și Sfântă Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfântă Scriptură, Sfântă Tradiție și Sfântă Biserică (deosebiri confesionale); 3. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturală
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
divin revelat, cuprins în Sfântă Scriptură și în Sfântă Tradiție; 6. Aplicarea în viață zilnică a acestor valori divine. III. CONȚINUTURI 1. Revelația dumnezeiasca (Revelația naturală și supranaturala); 2. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfântă Scriptură (inspirația, lectură și tâlcuirea), Sfântă Tradiție (Sfântă Scriptură și Sfântă Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfântă Scriptură, Sfântă Tradiție și Sfântă Biserică (deosebiri confesionale); 3. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturală
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Cluj-Napoca); 11. SEMEN, Petre, Experiența umanului cu divinul după Sfânta Scriptura, Ed. Performantica, Iași, 2007; 3. MORALĂ ȘI SPIRITUALITATE CREȘTINĂ I. Legea morală a Vechiului Testament Decalogul: structură și interpretare. II. Legea morală a Noului Testament Predica de pe Munte și tâlcuirea ei: Fericirile, raportul între Legea Veche și Noua Lege, despre milostenie, despre rugăciune, despre post, despre judecata semenilor III. Virtuțile teologice - credința, nădejdea, dragostea. IV. Familia creștină și provocările societății contemporane. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ 1. P.F. Dr. DANIEL
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]