6,005 matches
-
duhurile rele îi însoțiră rânjind și strâmbându-se la ei pe la răscrucea drumurilor din pădure. Le speriară caii care rupseră hamurile și dispărură în umbrele nopții. Bieții boieri, prăfuiți, cu hainele rupte, zgâriați de mărăcinii din coclaurile prin care-i târâseră dracii, abia către orele dimineții ajunseră în sat. Căpitanul și câțiva oșteni tineri transportară cu căruțele toate proviziile la conacul unui boier bătrân, lipsit de moștenitori. Acesta puse la dispoziție nu numai spațiul de depozitare și pivnițele, dar și un
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
Domnul și nu te teme de necurat. În permanență poartă în inimă și suflet credința în Puterea Sa. Pustnicul îi întoarse spatele și pătrunse în grotă. Era dezamăgit de duritatea cu care îl înfruntase acest bătrân gârbovit care abia își târa picioarele și pe moment se îndoi de promisiunea sa. „Oare cum să vină acest unchiaș noaptea peste munte? Sau are vreo peșteră secretă? Se va strecura pe întuneric peste stânci și izvoare subterane... Pusnicul este un Sfânt! Numai printr-o
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
băgați-o în peșteră și dați-i foc! - porunci însoțitorilor trântind-o cu piciorul la pământ. Doi tineri vânjoși săriră de pe cai, o prinseră de brațe, o legară fedeleș cu o frânghie, în timp ce zgripțuroaica țipa cât o țineau plămânii. O târâră în peșteră și-i dădură foc. Flăcările izbucniră ca dintr-o căpiță de fân uscat, pârjolindu-le fața și părul. Oștenii țâșniră din grotă tăvălindu-se printre pietre să stingă focul de pe haine. Noaptea se lăsă pe nesimțite, iar focul
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > MENAJERIA Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului MENAJERIA Iar s-a stârnit mirosul prafului soarele în delir se târăște de dimineață peste albastrul spălăcit al scenei cu lentoarea bătrânei țestoase sfâșiind cu ghearele-i de sticlă fierbinte orice cortină de umbră și vechiul număr de circ poate reîncepe rând pe rând zecile de labe mari sau mici de hamsteri
MENAJERIA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1472709714.html [Corola-blog/BlogPost/376466_a_377795]
-
se drogheze, decât dacă dorește. Nimeni nu îl trimite în lanțul subjugării sexuale, decât dacă slăbiciunea lui este foarte mare și îndreptată spre un astfel de viciu, ca de altfel și cel al consumului exagerat de alcool. Nimeni nu îl târăște în bandele mafiote decât dacă impulsul său energetic nu își găsește veriga înrobitoare într-o astfel de rocadă infecțioasă a fiindului. Suntem stăpâni pe propria noastră conștiință și avem puterea, numai dacă vrem să spunem nu energiilor amăgitoare ale răului
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist.html [Corola-blog/BlogPost/361544_a_362873]
-
între treptele scării și timpan își va răsuci trupul în pâlnia stângă. voi auzi iar cântecul materiei din care ea, piatra, s-a născut. luna plină umple tâmplele serii de sunete. nu le mai aud. aud plânsul copacilor și frigul târându-le veșmântul de iarnă de departe adus. pământul își încovoaie axa. un film frumos se naște din sărutul polilor. sud-nord, nord sud împletesc scutecul nou al bătrânului și noului an. îmi plac anii care prind în formele șirului lor cifra
SĂRUTUL POLILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Sarutul_polilor_anne_marie_bejliu_1351900251.html [Corola-blog/BlogPost/342471_a_343800]
-
erau prea mari și au văzut Ei că nu era bine. Și așa a fost. Și a zis Dumnezeu Dumnezeiței: „Să facem om după chipul și asemănarea Noastră, ca să stăpânească peștii mării, păsările cerului, animalele și toate vietățile care se târăsc pe pământ și tot Pământul!”. Erau opt minute până la miezul nopții, în ultima zi a anului. Și l-au făcut pe bărbat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, și au făcut-o pe femeie după chipul și asemănarea Dumnezeiței. Și
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Caragea_dan_formula_lui_dumn_dan_caragea_1370353849.html [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
speranță și... încă se mai poate; La intervale prevăzute, ea, sigur, se repetă. De foc și moarte o altă primăvară... un nouă sute șapte? Privește, iubito, câți au rămas în luptă, În lupta cu viața atât de oropsită; Cum Țara se târăște - reptilă veninoasă, Iar Sus-aleșii, hoți mari, la nimeni nu se uită. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: PRIMĂVARĂ CIUDATĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1617, Anul V, 05 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu
PRIMĂVARĂ CIUDATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1433527467.html [Corola-blog/BlogPost/379734_a_381063]
-
un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul de deasupra paielor și de bară, ca să nu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
țară, Din făină de pelin, Ne-a gonit pe toți afară, Ne-a lovit amaru-n plin. Din sătucul de-odinioară, Plin cu oameni gospodari, Măcinând grâu alb la moară, În suman și în ițari, Mai rămaseră doar bunii, Ce-și târăsc reumatismul Peste câmpuri și doar unii Mai sădesc cu drag pământul. Și, ah, ce gust avea pâinea Cu miros de mâini muncite! De pe-afar’ ne-ademenea Înspre vatra cea fierbinte. Pe măsuța cea rotundă, Cașul, abia scurs, tăiat, Ne-aștepta
GUSTUL PÂINII DE LA ŢARĂ de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1453152268.html [Corola-blog/BlogPost/380410_a_381739]
-
să-l controleze. Ochii angarului clipiră privind nedumeriți zbuciumul care îi contorsiona membrele. -- Ce să fac pentru tine? -- Scoate-l din mine dacă poți! Angarul zâmbi trist. Altruismul speciei sale avea totuși limite. Cercetașul putea înțelege acest lucru. Părăsi creatură, târându-se afară din grota. Înainta cât putu de repede de-a lungul coastei, oprindu-se doar în momentele în care A-Ma îi asalta sinapsele rănite. O simțea, o auzea, dar găsise modalitatea prin care să o convingă că acționa
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1431144628.html [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
nu exprimă mai bine Moldova decât Bacovia, cu atmosfera ei de ploaie și descompunere, cu marea sa melancolie apropape endemică”; 9. „bacovia îi evocă pe decadenți, pe simboliști - familia sa spirituală - mai ales pe Verlaine, adică acea faună mereu beată, târându-și sfârșitul lamentabil al vieții cu care, de altfel, se compară”; 10. „frumosul cuvânt melancolie, lăsat moștenire de Eminescu, se întunecă la el, apare din străfunduri ca o muzică dureroasă și invadează întregul vers”; 11. „ce este acest plumb care
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
urc în autobuz pentru a duce interviul la redacție...Am impresia că toți ziariștii din jurul meu sunt veseli, sfidând vremea de afară...N-au nicio grijă, în timp ce eu privesc pe geam în gol, printre picăturile de ploaie... Cobor și îmi târăsc picioarele spre intrare...Simt ploaia rece pe picioarele dezgolite...Nu știu dacă e o impresie, dar, parcă, tremur...Mă așez la coadă obișnuită...Acum aș vrea să treacă mai greu secundele, dar tocmai acum ceberii de la intrare și-au găsit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/rio-2016-ganduri-razlete-10/ [Corola-blog/BlogPost/92415_a_93707]
-
casca de protecție (de aceeași proveniență), de pe cap și intră în apa rece. Abia la contactul apei cu picioarele omului, câțiva pești săriră disperați să ia o gură de aer. Însă nimeni nu mai avea acum ochi pentru ei. Bidel târî afară trunchiul. Era neobișnuit de greu. Doar când a ajuns pe mal și s-a așezat lângă el ca să-și tragă sufletul și să tușească în voie, își dădu seama că trunchiul semăna cu un os de curcan, așa cum văzuse
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Osul.html [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
lumina soarelui, refuză mai întâi să vadă lumina, fiindcă îl dor ochii. Platon pune întrebarea: „Dacă smuls din peșteră cu forța, dacă este pus să urce urcușul greu și prăpăstios și dacă nu i se dă drumul înainte să fie târât până la lumina soarelui, nu va suferi el mult și nu se va plânge de aceste maltratări? Și când va fi ajuns la lumină, va putea el orbit de strălucirea ei, să distingă singur între lucrurile pe care acum le numim
MORALA ŞI DEMOCRAŢIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Morala_si_democratia_vavila_popovici_1389063794.html [Corola-blog/BlogPost/363658_a_364987]
-
punct de vedere care pentru el nu putea să însemne nici cea mai mică primejdie, totuș el m-a rugat să nu o povestesc mai departe fiindcă, vezi, lumea e rea te crede plin de bani, când tu abia îți târăști zilele... Timp de douăzeci de ani m-am ținut de promisiunea făcută. Iar dacă acum mi-o calc este că, mi-am adus cu duioșie aminte de figura simpatică a lui Moș Damaschin, care de mult nu mai e printre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/negustorie-de-petru-nemoianu/ [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
Gavroche afară” am citit despre copilul care într-un joc „De-a v-ați ascunselea” cu moartea, își risca viața pentru a-i ajuta pe oamenii de la baricadă. Parcă îl vedeam cu ochii minții cum, pentru a procura muniție, „Se târa pe burtă, alerga în patru labe, lua coșul în dinți, se sucea, aluneca, unduia, șerpuia de la un mort la altul și golea ranița sau cartușiera așa cum o maimuță ar fi desfăcut o nucă”. Aievea l-am văzut cum „Se ridică
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI by http://uzp.org.ro/gavroche-in-literatura-franceza-si-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
Asta il face pe fiul nostru să fie „insuficient”. Cu cât programa școlară cere mai mult de la el, cu atât el devine mai „insuficient”, deci mai frustrat. Frustrarea îl face să aibă izbucniri. Nu lovește oamenii. Aruncă cu ghiozdanul, se târăște pe jos, pleacă din bancă și uneori din clasă. Nu ține pasul cu clasa. Nu citește în ritmul clasei. Procesează mai lent. Prăpastia crește! El deranjează orele din ce în ce mai des. Îți recomandăm Dragi părinți care învățați ura, un copil cu ADHD
Fiul meu are ADHD. „El nu-și dorea decât să-l iubească broasca râioasă, fosta lui învățătoare...” by https://republica.ro/fiul-meu-are-adhd-zel-nu-si-dorea-decat-sa-l-iubeasca-broasca-raioasa-fosta-lui-invatatoare [Corola-blog/BlogPost/338258_a_339587]
-
-se la picioarele mele care aleargă printre ani Și azi trag piciorul taraș prin curtea plină de gropi fiindcă trage destinul cu șapte sute de draci în spate Dar a venit încă odată o s-o prind de coadă și o s-o târăsc pe jos precum Rexha propriul cal înainte să intre la mireasă Vezi cum îmi bate inima de bucurie precum clopotul în timpanul urechii când oră învățării educației ia sfârșit RRUGË E SHKURTËR Në rrudha të ballit të është shënuar humbja
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA DAN MUSLIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1491424781.html [Corola-blog/BlogPost/380678_a_382007]
-
plânsete înfundate ori văitături de moarte, mai ales de femei, bătrâni și copii. O harababură de care nu mai avusesem parte niciodată, oameni, hârburi, animale priponite de vreo funie sau zgardă legate de cingătoare pentru că mâinile le aveau ocupate, ne târam greu, unii aveau 2-3 capre, alții 3-4 oițe, câte un purcel ori vacă, alții slobozi ca și noi, nimic. Voi cei mici sau mai măricei dintre copii erați șii alinare și povară, tot avutul de preț al ălor mari, nădejdea
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Amintirile_mamei_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
ți rupea sufletul. “Lasă, mamă, că așa s-o liniști și el!” o calma mama-soacră pe nora ei. Mă uit acum “în ograda lor”. Olteanca, e șefa asistentelor. Soacra, pensionară, dar tot maestră la gătit. Văru, tot leneș, l-a târât toată viața nevasta, cu angajări fictive. Doar când a fost cu embargoul a mai tras și el niște tunuri și-a umplut sacul...apoi, în timp...s-a golit și ăla, că doar nu ține o veșnicie. Au un băiat
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Destine_ingemanate.html [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
a plăcut, mă, să te culci cu Anca? Știai, mă, că e măritată? Io îs bărbat-său, fraiere! Îmi plesnesc una peste frunte și mă fac mic, ghemuindu-mă pe gresie. „Ancuțo, nenorocito, mi-ai făcut-o!”, gândesc nervos. Mă târăsc în patru labe înapoi în baie, în timp ce bătăile se întețesc. Mă bărbieresc la repezeală, tăindu-mă pe alocuri destul de tare, mă spăl cum pot deși uit să mă spăl și pe dinți. Ce să fac, ce să fac? Sun vecinul
COŞMARUL UNEI ZILE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cristea_aurora_1404655201.html [Corola-blog/BlogPost/343550_a_344879]
-
pentru iarnă un suman. Însă doar la patru ore, plictisit de trist decor, A plecat, dorea să scape, de-un bătrân obositor. Ce nu-nțelegea din prima, sau cuvântul n-auzea Și se enerva la culme, când bătrânu-abia, abia, Se târa prin odăiță sau scăpa mâncarea jos, Sau nu se putea a ține și făcea puțin miros. Domnul ajunsese mare, conducea o companie, Avea vilă-n centrul Londrei și nu-i place ca să fie, Plictisit de lucruri fade, el un domn
ROATA VIEȚII SE-NVÂRTEȘTE de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1440399878.html [Corola-blog/BlogPost/380954_a_382283]
-
bată norocul! Te știam plecat să înveți o meserie. Undeva departe. Hai în casă! -Învăț mecanica la moară...la Lisa....la domnul Ionescu, spuse calm, cu o voce din care aburea fudulia. -Daaa? se miră laudativ, domnul Ștefănescu. Și...ce târăști după tine? -Asta e nuiaua mea fermecată. E de alun. -I-auzi! Zâmbi domnu’ Ștefănescu. Las-o pe prispă! -Nu! Că nu mă despart de ea niciodată. Și o aduse până în cameră, rezemând-o atent, ca să nu se îndoaie, cu vârful
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1450637899.html [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
Acasă > Strofe > Creație > MÂNTUIRE IMPLORATA Autor: Cătălina Nicoleta Munteanu Publicat în: Ediția nr. 854 din 03 mai 2013 Toate Articolele Autorului prin încheietura piciorului drept neputința se târaște căutând alinare o arde seva transformată în otravă clocotește ceață metamorfozata printre bătăile nedumeririi în punctul de roua erupe smoala păcatelor implorând mântuirea cufundata în ape Referință Bibliografica: mântuire implorata / Cătălina Nicoleta Munteanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 854
MÂNTUIRE IMPLORATĂ de CĂTĂLINA NICOLETA MUNTEANU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Mantuire_implorata_catalina_nicoleta_munteanu_1367595607.html [Corola-blog/BlogPost/344696_a_346025]