864 matches
-
unde calcă, ca să nu facă zgomot. Vuietul râului subteran rămăsese în urmă, acum liniștea era deplină. Pereții înguști îl apăsau, ar fi trebuit să audă zgomotele ciocanelor de abataj ori hârșâitul lopeților cu care încărcau pietrele. Două cazmale și un târnăcop zăceau pe jos, chiar lângă vagonetul pe care îl găsiseră în mina părăsită și pe care îl foloseau și ei ca să scoată materialul excavat din grotă. Dincolo de acesta, galeria mai continua câțiva metri după care urma peretele prăbușit pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
al lui Vasile, să încerce, poate îi va da și ei ceva de lucru, ținându-se cont de situația familiei sale. Nu aveau decât la amenajarea drumurilor forestiere, așa că în scurt timp a început să dea la lopată sau la târnăcop de dimineața până seara târziu, alături de ceilalți bărbați din echipă. Între copile au început să se cristalizeze legături sufletești deosebite. Cea mai mică, ultima născută, Ana, se simțea mult mai legată sufletește de Eleonora, decât de sora sa geamănă, Maria
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
ceai și pâine cu gem. Același mic dejun 2 ani. Apoi mergeam la școală. După ore pedagoga ne scotea în parc să facem curat, ori măturam străzi. Sâmbăta și duminica făceam curat în curtea școlii. Tot ea îmi dădea un târnăcop și spunea țipând: Sapă aici, toanto! Nu mănânci azi până nu termini. Pământul era tare ca piatra. Nu știam cum să dau cu târnăcopul. M-am chinuit o oră și nu se vedea nimic. Pedagoga a venit lângă mine: ─ Proasto
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
ori măturam străzi. Sâmbăta și duminica făceam curat în curtea școlii. Tot ea îmi dădea un târnăcop și spunea țipând: Sapă aici, toanto! Nu mănânci azi până nu termini. Pământul era tare ca piatra. Nu știam cum să dau cu târnăcopul. M-am chinuit o oră și nu se vedea nimic. Pedagoga a venit lângă mine: ─ Proasto, așa se dă? Ce-i aici? Curvă ce ești... Du-te la gard, mișcă! Iei aparatul de sudură, și acolo să te văd până
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
te chem eu! Proasto ce ești! Nimic nu știi. Spatele mă durea cumplit. La mâini aveam bășici. Ajung la băieți și le spun: M-a trimis pedagoga să sudez cu voi. Pe tine? De ce? Pentru că nu știu să dau cu târnăcopul. Știi să sudezi? Nu știu. Hai că e ușor. Pui masca. Bagi ăsta aici în aparat, apropii de punctul ăsta, îți tragi masca pe ochi și apeși. Ce cauți aici? întreabă maistrul băieților. A trimis-o tovarășa pedagogă la noi
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
că e ușor. Pui masca. Bagi ăsta aici în aparat, apropii de punctul ăsta, îți tragi masca pe ochi și apeși. Ce cauți aici? întreabă maistrul băieților. A trimis-o tovarășa pedagogă la noi să sudeze, cică nu știe la târnăcop și acum lucrează cu noi. Bine, fată, sudează cu băieții, zice maistrul bun la suflet. Am sudat câteva ore. Îmi plăcea. Aici nu stătea nimeni cu gura pe mine. Într-un final mă cheamă la masă. Eram singură în cantină
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
celui de-al doilea război (Dresda, cel mai lovit dintre ele),. Ruine de la un capăt la altul, ici-colo câte un peisaj ce-ar fi putut fi asemuit cu o încercare timidă de refacere, grupuri împrăștiate ciorchine de oameni cu roabe, târnăcoape, lopeți, praf, moloz, schele cățărate pe clădirile gata să se prăbușească ... După mică mea „apocalipsă”, cadoul care-mi răsplătea tăcerea și răbdarea în confruntarea la limită cu „otrava din borcan” mi-au deschis orizonturi nebănuite, a declanșat în mine resorturi
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
Mi-a rămas imprimat în minte, un tablou viu, plin de realitate al muncii de la turnat asfalt. Am lucrat trei ani la această muncă titanica, parcă și acum mă văd izbind cu târnăcopul în asfaltul tare. Făcând decapări pentru a putea apoi turnă asfaltul fierbinte. Cu lopata în mână, în mijlocul fumului ce se ridică din asfaltul fierbinte, zgomotul cilindrului ce venea din urmă pentru a calcă asfaltul, murmurul de voci ale muncitorilor, freamătul
MARIN de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365846_a_367175]
-
ar fi costisitoare dar le-ar îngreuna munca reducându-le randamentul cu cel puțin șaptezeci la sută. Din când în când excavatoristul, care a săpat șanțul, a ezitat să înfigă cupa, cât mai aproape de cărămizi, astfel încât sunt nevoiți să folosească târnăcoapele și lopețile. Sunt în grafic cu recuperarea. Își permit să-și ia o pauză de o țigare, pe fundul șanțului. Ștefan trage numai două fumuri după care renunță aruncându-și țigarea : - Eu mă duc la treabă ! - Așteaptă-ne și pe
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
un icnet surd. Au sărit ca arși. Atâția cât au încăput în șanțul cu pricina nu au putut să urnească bolovanul, după mai multe încercări. Fiecare resimte durerea celui strivit, imobilizat, fiecare privește neputincios. - Face-ți loc ! Îl sparg cu târnăcopul... - Nu ai cum ! Ai să-l lovești pe Ștefan ! - Ba mă descurc ! - Nu te lăsăm ! - Lăsați-l ! Am încredere în el ! Albert nu a avut timp să reflecteze dacă Ștefan chiar avea încredere sau, sub presiunea durerii, nu avea altă
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
Nu te lăsăm ! - Lăsați-l ! Am încredere în el ! Albert nu a avut timp să reflecteze dacă Ștefan chiar avea încredere sau, sub presiunea durerii, nu avea altă alegere. I-a îndepărtat pe toți, a cumpănit de două trei ori târnăcopul fără a lua în seamă transpirația rece și a lovit cu sete ! Bolovanul a cedat și s-a spart în câteva bucăți pe care le-au îndepărtat ceilalți. Și-au ridicat colegul și l-au purtat, pe brațe, în afara zonei
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
vedem la urmă ! - Scule ai? - Păi ai venit la muncă fără scule? - De unde să știu eu șefule,ce treabă ai mata? Eu la primărie,căram pământ cu roaba. - Am o lopată. E bună ? - E bună,dar n-ajunge. Îmi trebuie târnăcop.Aici e bolovani ! Cu tîrnăcopul nu eram dotat,așa c-alerg printre vecini. Și se mai scurg în negura trecutului alte minute bune, fiindcă îl găsesc abia pe la a patra casă. - Ți-am adus... Eu zic să-ncepi că e
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
Păi ai venit la muncă fără scule? - De unde să știu eu șefule,ce treabă ai mata? Eu la primărie,căram pământ cu roaba. - Am o lopată. E bună ? - E bună,dar n-ajunge. Îmi trebuie târnăcop.Aici e bolovani ! Cu tîrnăcopul nu eram dotat,așa c-alerg printre vecini. Și se mai scurg în negura trecutului alte minute bune, fiindcă îl găsesc abia pe la a patra casă. - Ți-am adus... Eu zic să-ncepi că e cam nor la vest,mi-
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
directă.Adu o ceașcă și-n două ore suntem gata. Aduc ceașca și dintr-o înghițitură o golește. - Bună țuică ai ! Tare ca piatra asta pe care trebuie s-o sap eu. Începe în sfârșit activitatea. Răsuflă greu la fiecare tîrnăcop de parc-ar sparge stânca de pe munte. Pe la al cincilea se oprește ca să se șteargă de sudoare.Privirea îi rămâne pironită pe două fete ce merg agale pe șosea. - Mișto priveliște ai bre ,aicea la șosea. Mă mir că ai
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
dotat cu nelipsitul său sfredel, însoțit de ajutoare, respectiv Lae zis Mucalău purtând un hârleț și o moacă bleagă, plus Luță zis Besensac, o denumire ce pare a fi de origine franceză, dar în mod sigur nu este, cu un târnăcop și un zâmbet tâmp, adică cel dintotdeauna. Dând dovada unor excelente calități de yoghin, deși habar n-avea ce-nseamnă asta, Aristide își stăpâni tensiunea care-i zvâcnea în tâmple, se ridică, destul de greu din scaun și se adresă celor
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
o nouă rundă de „hai, noroc, hai, noroc”, apoi surprinzătorul Luță reapăru cu un sac în care ceva mișca, sau poate se zbătea, dar nu mai contează fiindcă totul era acoperit de zâmbetul vrednicului om, același de când venise însoțit de târnăcop. Deși domnul Aristide își dădu seama că-l are-n față pe vestitul hoț de găini care tulbura viața sătenilor pe rază de trei comune în jur, de mai mult de cinci ani, nu putu să nu-și exprime admirația
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
gazdă, dar cine avea timp să observe aceste mici neajunsuri, acum când se muncea cu încordare la schimbarea țărușilor bătuți ieri, cu unii mai mari, muncă mult îngreunată de ruperea cozii teslei și folosirea ca unealtă de bază a unui târnăcop împrumutat de la un vecin. Oricum, în faptul serii, se odihneau stând liniștiți la masă, cu stacanele în față și proiectând, din vorbe, acoperișul fântânii, unul frumos, meșterit tot după tradiție, desigur cu șindrilă cătrănită, pentru a da acea notă de
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
mă fi lămurit despre ce era vorba. De năduf că tot am irosit o juma de noapte, am aprins lampa-n odaie, am luat felinarul, mi-am închis animalele și am început să scotocesc după uneltele din bătătură, hârleț, cazma, târnăcop și ce-am mai găsit la îndemână. Capu-mi fusese tot timpu la promisiune și la pariu și-mi trăznise prin cap ceva ce m-ar fi scutit de minciună, cum poate-ar fi putut crede prietenarii. Mă apropiam, prin
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BUCURIA UNUI CLOP Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului După ce-mi dorii atâta Bucuria unui clop, Coada lui de târnăcop Că ne-a răsturnat carâta! Și ne umplú de ocară La un colț de iarmaroc Cu limbajul lui baroc, Tutungiul de pe scară El sudalmă, eu - o palmă Un țignal pentru vardist (Cel mai ponosit și trist Da' nu-i ședea
BUCURIA UNUI CLOP de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355910_a_357239]
-
liniștiți! Ne scot ăștia, acuș de-aici. Da' mai stăm puțin să ne tragem și noi sufletu', după care ne-apucăm de săpat. Tre' să eliberăm galeria cât mai repejor. Ăia de afară, noi de-aici. Să verificăm dacă avem târnăcoapele și lopețile întregi și-i dăm bătaie!” Eu mai neîncrezător „Bre, da' dacă ăștia de-afară nu știu de noi? Poate s-o apuca de săpat după ce-o să vadă că n-am ieșit noi din tură” „Băi, țigane, am
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
voi, că suflul exploziei s-a simțit până la gura minei? A ieșit pulberea afară, ca fumu' prin nările balaurului. Da' asta nu-i nimic, în treizeci și cinci de ani în mină am tras multe, da' n-am lăsat nici lopata, nici târnăcopul jos de frică. Așa se-ntâmplă când scorbelești pământu', când îl sfredelești ca pe-o conservă, se mai cutremură, mai dă câte-un vânt... . Acu' a strănutat un pic.” Am tăcut. Parcă mă mai oprisem din tremurat. Ne-am ghemuit
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
arsuri. Parcă clefăia mai ușor așa. Era unsprezece și-un sfert, când ne-am apucat iar de săpat, doar că acu' săpam să ieșim din propiu' mormânt, nu ca să-i străpungem măruntaiele preamăritului. Eu, nea Titi și Mitu dădeam la târnăcoape, Chiriac dădea la lopată. Am dat așa la târnăcop vreo oră. Când m-am uitat la ceas, am trântit târnăcopul și m-am pus în cur. „Mai ieșim pe dracu de-aici, bre, nea Titi! Unde mă-sa m-ai
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
un sfert, când ne-am apucat iar de săpat, doar că acu' săpam să ieșim din propiu' mormânt, nu ca să-i străpungem măruntaiele preamăritului. Eu, nea Titi și Mitu dădeam la târnăcoape, Chiriac dădea la lopată. Am dat așa la târnăcop vreo oră. Când m-am uitat la ceas, am trântit târnăcopul și m-am pus în cur. „Mai ieșim pe dracu de-aici, bre, nea Titi! Unde mă-sa m-ai adus să muncesc? Murim ca peștii pe uscat, sufocați
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
acu' săpam să ieșim din propiu' mormânt, nu ca să-i străpungem măruntaiele preamăritului. Eu, nea Titi și Mitu dădeam la târnăcoape, Chiriac dădea la lopată. Am dat așa la târnăcop vreo oră. Când m-am uitat la ceas, am trântit târnăcopul și m-am pus în cur. „Mai ieșim pe dracu de-aici, bre, nea Titi! Unde mă-sa m-ai adus să muncesc? Murim ca peștii pe uscat, sufocați aici!” Nea Titi iritat „ Bă, murătură, săpăm de-o oră și
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
Acasa > Poezie > Credinta > OPRIȚI-VĂ Autor: Ion Pena Publicat în: Ediția nr. 1729 din 25 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului În drumul meu opriți-vă fierbinți, În carnea mea cu târnăcoape. Am să vă dau mistere și arginți, Ca fumul, bogăția să vă’ngroape. Mi-e inima de fulgere ocean. Mi-e palma năzdrăvană și haiducă. Opriți-vă cu sufletul ochean Să beți înfiorarea hăbăucă. Pe steiul ars de foc și
OPRIŢI-VĂ de ION PENA în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370167_a_371496]