1,716 matches
-
de a da mână de ajutor la punerea în lucrare a acestui plan. Căci, provocați fiind, noi vom fi datori a ne apăra și biserica papală va pierde poziția pe care a avut-o până acum în țara noastră. Nu tăgăduim că Austro-Ungaria va putea găsi situațiuni în care ne va impune ceea ce pîn' acum am dat de bună - voie; un lucru însă nu va putea să ni-l impuie nici o putere din lume: bunăvoința cu care i-am întîmpinat pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
duce, trebuie cineva s-o aibă. Civilizațiunea ungurească e egală cu zero; zero ridicat la orice potență posibilă rămâne tot zero. Cumcă ungurii, ca toate popoarele de stepe, sunt cavaleroși și nu tocmai răi la inimă n-am avea de tăgăduit. Dar sunt și rămân turci. Turcul vulgar era om onest și ospitaliar, dar, din cauza unei constante incapacități de cultură, i s-au superpus în Constantinopole fel de fel de mameluci din toate neamurile posibile și imposibile, cari, împlinind formalitatea tăierii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fel de marfă care trebuie apretată după gusturile primitive ale ungurilor, de-aceea volume de plagiate și de neagră ignoranță se scriu de către d-alde Hundsdorfer (răsbotezat în Hunfalvy) prin cari, fără nici o probă pozitivă, prin reticențe și sofisme, se tăgăduiește continuitatea românilor în Dacia. Parec' ar simți că Unedoara e leagănul dinaștilor români, de-aceea s-aruncă cu toată furia de maghiarizare asupra acestui ținut. E probabil că și dinaștii Moldovei sunt originari din Hațeg. Nepotul de soră a celui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de acolo până la Dorohoi, nu există decât două tabere: albi și roșii", ne impută că uităm pe liberalii independenți. Întâmpinarea noastră ar putea fi laconică. N-am făcut nicicând declarația ce ne-o atribuie "Romînul" și "Binele public", n-am tăgăduit existența de facto a nici unuia din grupurile politice, prin urmare tot ce zic ziarele în cestiune în privirea aceasta se aseamănă cu lupta lui Don Quixotte cu morile de vânt, e o polemizare cu creațiuni proprii ale fantaziei lor, cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
autor, pe cel care a scris și iscălit, nu pe alt om, necum pe alți oameni, necum un partid întreg. Nu generaliza, căci generalizarea e o sofismă. Nimeni din partidul conservator nu e dator să-ți afirme sau să-ți tăgăduiască cele spuse de cronica din "Timpul" afară de un singur om, autorul, ș' acela a făcut-o după măsura de convingere ce-o are însuși despre istoria ce-a povestit-o. Daca e o calomnie ceea ce Fantasio a scris, e o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
asemenea literă algebraică și recunoaște în ea pe fie-sa. Să fie dumnealui sănătos daca presupune așa ceva - dar nu ne privește. Nu stă a nume (adecă cu nume propriu) citat în "Timpul" nimenea, n-avem nici a afirma, nici a tăgădui supozițiunile d-lui C. A. Rosetti. O fi având poate cuvinte să se recunoască pe sine ori pe cineva din familie fie 'n farsele lui Meilhac și Halevy, fie 'n tablouri caricate, fie 'n scandaluri povestite în gazete, dar cuvinte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de căpetenie din partidul conservator cerîndu-le... ce? Un atestat de virtute și de moralitate pentru sine sau pentru fie-sa. Nimeni nu e dator de a-i da un asemenea atestat, nimeni nu e dator de-a afirma sau a tăgădui supozițiunile ce și le face d. C. A. Rosetti singur despre vreun membru al familiei sale și ne îndoim că ar fi existând un om în țara asta care i-ar putea da un asemenea atestat, fie chiar dintre amicii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
În "Timpul" s-a vorbit poate ceva despre niște muieri rele - indiferent fiind numele lor propriu - iar d. C. A. Rosetti are bunătatea de-a recunoaște pe una în public? Tu zici! Noi n-avem nici a afirma, nici a tăgădui nimic în privirea aceasta; și e curat afacerea d-lui C. A. Rosetti de a-și recunoaște chipul și asemănarea fie în tablourile maiștrilor olandeji, fie în farsele lui Moliere, fie în articolele "Timpului". [Î]l privește. Altceva ne privește
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
urma să le comită asupra statului - să lăsăm asta în suspensie; cu toate că este îndoielnic dacă avantajele materiale de care fiecare partid în fiecare țară beneficiază prin ajungerea sa la putere se pot numi jafuri; un lucru însă trebuie să-l tăgăduim cu hotărîre: că tocmai acest partid ar fi legat de înscăunarea Principelui planuri anexioniste îndreptate împotriva Austriei. Un popor este o unitate psihologică dată, un subiect cu o conștiință de sine unitară, oricât de împărțit ar fi din punct de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pricepuți, de oameni devotați și sincer atașați binelui public. Astfel, Confucius pune bazele teoretice ale administrației calificate și performante, ca primă condiție a funcționării imperiului. După părerea noastră, multe din ideile care formează corpul scrierilor sale au o modernitate de netăgăduit. Ideea învățăturii de carte cu încoronarea ei, importanța decisivă a educației, reprezintă o orientare cardinală a societății contemporane. Ideea promovării și, în general, a organizării meritocratice a societății este asimilată de cele mai multe societăți moderne și trebuie adăugat performante. Orice societate
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
economiile dinamice, pentru a-și putea accelera propria dezvoltare. Din perspectiva care ne interesează aici, reliefăm faptul că Rusia construiește legături speciale cu cele mai mari economii ale Asiei și Europei: China și Germania. Ceea ce îi conferă un atu de netăgăduit, dar nu atât de mare precum cel prezentat în multe analize care supralicitează puterea deținătorului de materii prime. În realitate, și acesta are o dependență de piețele consumatoare. În tandemul natural țări producătoare-țări consumatoare, până la urmă piețele de consum dau
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
însă cu referire la Dumnezeu-Tatăl290. 3.2.2.8.2. despótQs: „Stăpân” (toate traducerile românești); „Dominator” (Vg); „le Maître” (BJ); „the Master” (RSV). Este folosit o singură dată cu referire la Hristos, în 2Pt 2,1: ...tòn agorásanta despótQn arnoúmenoi...: „tăgăduindu-L chiar pe Stăpânul Care i-a răscumpărat...” 3.2.2.8.3. ho árchÄn: „Biruitoriul” (SC); „Stăpânul” (Blaj); „Domnul” (BVA, G-R, BS, C); „princeps” (Vg); „le Prince” (BJ); „the ruler” (RSV). Se întâlnește o singură dată, la începutul Apocalipsului
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
va întări și vă va ocroti de cel rău!” Dumnezeu rămâne credincios chiar și când oamenii sunt necredincioși: „Vrednic de încredere este cuvântul: daca murim împreună cu El, împreună vom și trăi; dacă răbdam, vom și domni împreună cu El; dacă îl tăgăduim, și El ne va tăgădui; dacă suntem necredincioși (apisto¤men), El rămâne credincios (pistós), căci nu se poate tăgădui pe sine însuși.” (2Tim 2,13 - t.n.) El îi mântuiește până la capăt pe cei peste care este rânduit că Mare
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ocroti de cel rău!” Dumnezeu rămâne credincios chiar și când oamenii sunt necredincioși: „Vrednic de încredere este cuvântul: daca murim împreună cu El, împreună vom și trăi; dacă răbdam, vom și domni împreună cu El; dacă îl tăgăduim, și El ne va tăgădui; dacă suntem necredincioși (apisto¤men), El rămâne credincios (pistós), căci nu se poate tăgădui pe sine însuși.” (2Tim 2,13 - t.n.) El îi mântuiește până la capăt pe cei peste care este rânduit că Mare Preot: „De aceea a trebuit
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de încredere este cuvântul: daca murim împreună cu El, împreună vom și trăi; dacă răbdam, vom și domni împreună cu El; dacă îl tăgăduim, și El ne va tăgădui; dacă suntem necredincioși (apisto¤men), El rămâne credincios (pistós), căci nu se poate tăgădui pe sine însuși.” (2Tim 2,13 - t.n.) El îi mântuiește până la capăt pe cei peste care este rânduit că Mare Preot: „De aceea a trebuit să se facă asemenea fraților săi intru toate, spre a fi Mare Preot îndurător
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sau obiectivul urmărit și prin munca În comun a celor doi parteneri. Așadar, metodele de predare și de Învățare nu se identifică cu metodele de investigație științifică, ele având un specific aparte, o destinație pedagogică. Dar nici nu-și pot tăgădui descendența din acestea din urmă, Întrucât procesul de Învățământ, prin Însăși natura lui reflectorie, se supune acelorași legi generale ale dialecticii cunoașterii umane și Îndeosebi ale celei științifice. Ca atare, ele rămân tributare unor distincții epistemologice, situându-se, de exemplu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
univoc, ci este biunivocă; ea scoate În evidență o legătură reciprocă. Contrar părerii potrivit căreia metodele sunt instrumente neutre, ce nu pot influența cu nimic conținutul, În realitate ele nu rămân, totuși, indiferente la ceea ce se comunică; nu se poate tăgădui influența exercitată În procesualitatea efectivă asupra modului de receptare a unui conținut dat, asupra gradului de accesibilitate a cunoștințelor transmise, asupra felului În care sunt reliefate și valorificate valențele informative și formativ-educative ale materiei de predat. Cu ajutorul unei metode se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu atenție. Unii au mers chiar mai departe. Simțind sensul Înnoitor al educației unei societăți aflate În pragul prefacerilor au Întreprins propriile lor experiențe, ceea ce a permis să se dea contururi mai precise unor noi orientări metodologice. Nu se poate tăgădui, de exemplu, rolul progresist pe care l-au avut și În acest domeniu Școala din Antichitatea greacă, Școala Renașterii, gândirea pedagogică de la sfârșitul secolului al XIX-lea sau cea actuală. Trebuie să amintim, de asemenea, că, de fiecare dată, evoluția
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o psihologie socială a educației. Deși ne dăm seama că această apreciere conține multe elemente de adevăr, deși știm că bună parte din studiile de psihologie socială sunt aride și depărtate de realitate, credem că progresele cercetării nu pot fi tăgăduite. Ar fi nevoie poate ca școala să întindă o mână acestui domeniu pe cale să se constituie. O psihologie socială a educației riguros științifică și în același timp aplicabilă nu poate să se nască decât din conlucrarea cercetătorilor cu profesorii, colaborare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
conștient asumat În viața politică și socială. Prin acest argument, eugeniștii construiau, de fapt, o ierarhie a cunoașterii, folosind autoritatea științei ca adevăr obiectiv care ar fi legitimat revendicările lor de amploare. Potrivit eugeniștilor, aceste legi ofereau un Îndrumar de netăgăduit pentru Înțelegerea proceselor care stăteau la baza existenței și pentru reevaluarea semnificației progresului omenirii În ultimele câteva sute de ani, când legile biologice fuseseră continuu ignorate 74. Trinitatea Revoluției franceze - libertate, egalitate, fraternitate - fusese principiul călăuzitor al tuturor acțiunilor umane
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai creadă că țarul a primit de la Dumnezeu misiunea de a guverna autocratic Sfânta Rusie. Invers, când o formulă politică este în armonie cu mentalitatea unei epoci și cu sentimentele cele mai răspândite într-un popor, utilitatea ei este de netăgăduit. Pentru că ea servește uneori limitării acțiunii guvernanților și, în același timp, înnobilează într-un fel supunerea, pentru că aceasta nu mai este exclusiv rezultatul unei constrângeri materiale. Gaetano Mosca, Histoire des doctrines politiques depuis l’Antiquité jusqu’à nos jours, traducere
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o piele de hipopotam” (G. de Maupassant). * „SÎnt oameni care tîrguiesc ca să cumpere, dar și alții care cumpără ca să tîrguiască.” (N. Iorga) Unii o fac din teama de a nu se lăsa Înșelați, alții, dimpotrivă, din dorința de a Înșela. * „Tăgăduiește ce ai văzut că nu e, nu ceea ce n-ai văzut că este.” (N. Iorga) Majoritatea celor care critică și-au descoperit vocația nu atît prin talentul lor, cît mai ales prin invidiile lor... * „Cu minciuna poți prînzi, dar nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a reuși propriu-i tur de forță -, Simon intră în pământ și tot acolo e și astăzi. Pariem însă că o ieșire inopinată din mormânt, la două mii de ani de la înmormântare, i-ar asigura în zilele noastre un avantaj de netăgăduit. 2 Iubește-ți aproapele, dar în pat. Când nu-și înșeală publicul prin scamatorii și nu recurge la povești incredibile pentru a atrage atenția asupra lui și a-și credita astfel mesajul cu o valoare incontestabilă, Simon Magicianul gândește. El
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
martor care le notează, desigur, dar mai ales cuvinte pronunțate de un om care-și vorbește sieși cu intenția de a-și descoperi identitatea. Faimosul „Ce știu eu oare?” poate fi interpretat și: ce pot ști eu sigur și de netăgăduit despre mine, ceva care să-mi permită să conchid la certitudinea ființei mele? Un fel de „cine sunt eu oare?”. Cuvântul montaignian primează. Eseurile rămân, dar în mod accidental, un accesoriu, ca un îndreptar, un fel de calendar mai consistent
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
adus aminte de exemplele ilustre care-i infirmau zdrobitor imprudenta afirmație. Pe lângă operele propriu-zis memorialistice, de la Tacit până la de Gaulle, Malraux sau Ehrenburg, sunt altele care sub formă de roman, de „ficțiune”, au un fond memorialistic ce nu poate fi tăgăduit. Lucrul acesta s-a remarcat cu privire la Proust; mutatis mutandis și Război și Pace are un atare caracter. Dar trebuie imediat să subliniem că acest caracter nu-l dau elementele autobiografice. Foarte multe romane sau nuvele au măcar un sâmbure autobiografic
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]