1,130 matches
-
un capitol deosebit de important în paginile revistei, au adus în atenția cititorilor nume de prim rang, de la cele ale scriitorilor antici până la moderni, parnasieni și simboliști, ori la reprezentanți ai literaturilor nordice și orientale. Spre pildă, în 1909 Ioan Borcia tălmăcea Blestemul bardului de Ludwig Uhland, Horia Petra-Popescu (sub pseudonimul Radu Paltin) dădea o versiune la Corbul de Edgar Allan Poe, iar Nicolae Budurescu transpunea Serenadă de Paul Verlaine. Alți colaboratori: Ion Agârbiceanu, Sextil Pușcariu, Vasile Savel, D. N. Ciotori, Al.
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
pentru eliberarea Greciei. El încearcă aici metrul lui Lamartine, fiind unul din primii admiratori ai poetului francez în Moldova. Realizează și câteva versiuni din Boileau și Homer, se dovedește un bun traducător din vechea poezie eroică elină, pe care o tălmăcește în hexametri corecți. În periodice se află versuri fragmentare din Sappho și din A. Hommaire de Hell, iar în manuscris s-a păstrat o transpunere din Shakespeare, Șeiloc evreul. SCRIERI: Abețedariu românesc sau Întâile cunoștințe, Iași, 1832; Gramatică românească sau
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
din culegerea Seara a 13. De data aceasta, S. urmărește procesul reintegrării combatantului întors de pe front în lumea, deja străină, de acasă. Trama din Colonelul Chabert - un om plecat pe front este crezut mort -, scrierea lui Balzac pe care o tălmăcise în 1910, îi oferă un punct de plecare pentru cea mai reușită nuvelă a sa. Prozatorul atinge acum punctul maxim al mijloacelor narative. Drama lui Ion Frasin este trasată în linii sigure, cu sobrietate și înțelegere. Evenimentele curg fără opreliști
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
Paleologu, Maria Popescu, Maria Aldea, Ioan Demetrescu, G. Marinescu ș.a. Cele mai multe comentarii privesc literatura străină, fie că este vorba de cronici teatrale, literare sau de traduceri propriu-zise. Astfel, Mihail D. Paleologu transpune articolul Shakespeare (după Octave Uzanne), Cristian P. Popovici tălmăcește un fragment din eseul Hamlet și Don Quijote al lui I. S. Turgheniev, N. Livescu un fragment din lucrarea Tragedia de Hippolyte Taine, iar Spiru Prasin schițează portretul lui Catulle Mendès. Din Alphonse Daudet este selectată schița Prima mea piesă (tradusă
SCENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289547_a_290876]
-
Don Quijote al lui I. S. Turgheniev, N. Livescu un fragment din lucrarea Tragedia de Hippolyte Taine, iar Spiru Prasin schițează portretul lui Catulle Mendès. Din Alphonse Daudet este selectată schița Prima mea piesă (tradusă de N. Livescu), iar V. Podeanu tălmăcește poezia O lacrimă de Sully Prudhomme. Încercarea de a deplasa atenția publicului de la vodevil și melodramă spre „piesele serioase, clasice ori moderne, dar nesenzaționale” este exprimată în articolul Curentul german în teatrul nostru, semnat Naid Lireanu (probabil un pseudonim). Mihail
SCENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289547_a_290876]
-
de teatru (Neamurile de Teofil Bușecan), S. a tradus mai ales proză românească. Opțiunile, cel puțin în perioada bucureșteană, sunt în funcție de tipurile de narațiune practicate de el însuși ca autor: proză discursivă, accesibilă, cu mesaj social. Așa se face că tălmăcește romanele Dispariția unui om de rând de Mihai Beniuc și Rădăcinile sunt amare de Zaharia Stancu. Manifestă interes și pentru literatura secolului al XIX-lea, traducând Însemnare a călătoriii mele de Dinicu Golescu, ori pentru proza din prima jumătate de
SCHUSTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289559_a_290888]
-
de aur și Povestiri din război. Tălmăcirea ei preferată va fi, după propria-i mărturisire, cea realizată în 1981 la romanul Cartea nunții de G. Călinescu. Din proza contemporană românească alege romanul Intrusul de Marin Preda și, împreună cu Helga Reiter, tălmăcește romanul Galeria cu viță sălbatică de Constantin Țoiu. De menționat sunt și piesele de teatru traduse pentru a fi jucate (nu destinate tiparului): Omul cu mârțoaga de G. Ciprian (1964), Omul care a văzut moartea de Victor Eftimiu (1966), Neîncredere
SCHARF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289548_a_290877]
-
Boccaccio, viziunea sa artistică subsumată unei filosofii aparte: descoperirea universului comic în deplinătatea manifestărilor sale. În completarea aceleiași preocupări, Ș. a realizat traduceri din scriitori italieni contemporani (Guido Piovene, Sebastiano Vassalli, Alessandro Baricco, Umberto Eco, Guido Ceronetti ș.a.) sau a tălmăcit cărți de interes cultural major, a editat (și transpus în românește) Istoria literaturii române de Mircea Popescu. O contribuție importantă a lui Ș. o constituie participarea, în cadrul sectorului de literatură comparată al Institutului „G. Călinescu” la elaborarea a două lucrări
SCHIOPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
Platon (Viața lui Socrate), Fénelon (Dialogurile morților) și, păstrate în manuscris, Tragodia lui Brutus (1838) după Voltaire și Ambrosie Cruzoe (1836), roman transpus prin intermediar francez după Daniel Defoe. Din scrierile lui Alexandru Sturdza, prietenul și protectorul său, S. a tălmăcit din rusește „epistoliile” pastorale (I-II, 1843) și din franceză Învățături religioase, morale și istorice (1844). Tot acum realizează o bună transpunere, din rusește, a lucrării Mărturisirea ortodoxă a apostoleștei și catoliceștei Biserici de Răsărit, aparținând mitropolitului Petru Movilă, versiune
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
prilej de cunoaștere poetică dătătoare de satisfacții. Selecția, efectuată pe baza mai multor cărți ale lui Caraion, este însoțită de o introducere a traducătorului în lumea mitică a autorului. Peste o mie de versuri ale lui Mihai Eminescu au fost tălmăcite la solicitarea lui Dieter Roth, îngrijitorul unei antologii eminesciene, aici S. aducând poeme netranspuse încă în germană, ca Miradoniz, versiuni moderne la poezii ce aveau doar traduceri germane prăfuite, variante demne de luat în seamă la unele versuri care fuseseră
SCHERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289551_a_290880]
-
portrete ale unor personalități politice ale orașului. Poeziile aparțin, în cea mai mare parte, unor autori ocazionali. N. Derera publică însemnări despre Mihail Kogălniceanu și tot el este traducătorul unui lung studiu despre determinism al lui Georges-François Renard. Se mai tălmăcesc, rar, schițe de Catulle Mendès și Albert Delpit. D.M.
SENTINELA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289621_a_290950]
-
volumul colectiv Teoria i praktika perevoda (1962), și versiuni la scrieri precum Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă (1957), I. L. Caragiale, Triumful talentului (1978), Mihai Eminescu, Geniu pustiu (1989) ș.a., multe transpuneri figurând în antologii sau în sumarul unor publicații. A mai tălmăcit proverbe și zicători românești (1978) sau texte ce ilustrează proza și publicistica (1977) ori povestirea română contemporană (1982). SCRIERI: Mihail Sadoveanu. Jitia i tvorcisti [Mihail Sadoveanu. Viața și opera], Kiev, 1980. Traduceri: Mihail Sadoveanu, Nikoara Pidkova [Nicoară Potcoavă], Kiev, 1957
SEMCINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
Și mă revărs în slăvi de boare, ca un descântec nesfârșit, / Am aripi calde peste lume și sunt grăbit, și sunt grăbit...” (Autobiografie). Lui S. i se datorează pionieratul în traducerea liricii lui Ungaretti, Montale, Saba și Quasimodo în românește. Tălmăcește, de asemenea, din Hölderlin, Novalis, Leopardi, Baudelaire și Ezra Pound. Din pricina conjuncturii culturale nefavorabile, multe scrieri i-au rămas în manuscris. Printre ele se află și pagini care ar putea fi oricând luate ca model pentru arta traducerii: Spațiul intim
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
din Numele trandafirului de Umberto Eco, traduse de Florin Chirițescu, Vocile tăcerii și Antimemorii de André Malraux, transpuse de Sanda Râpeanu, Dan Hăulică și Alexandru Baciu, romanele lui Albert Camus Ciuma, tradus de Marin Preda și Eta Preda, și Străinul, tălmăcit de Georgeta Horodincă, Zgomotul și furia de William Faulkner, în versiunea lui Mircea Ivănescu, Omul fără însușiri de Robert Musil, în traducerea lui N. Argintescu-Amza, O sută de ani de singurătate și Toamna patriarhului de Gabriel García Márquez, transpuse de
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
Robert Musil, în traducerea lui N. Argintescu-Amza, O sută de ani de singurătate și Toamna patriarhului de Gabriel García Márquez, transpuse de Mihnea Gheorghiu și Andrei Ionescu, romanul lui Franz Kafka America (în mai multe numere din 1967 și 1968), tălmăcit de Pop Simion și Erica Voiculescu, Lupul de stepă de Hermann Hesse, tradus de Al. Al. Șahighian, La răsărit de paradis și Iarna nemulțumirii noastre de John Steinbeck (în mai multe numere din 1963), în versiuni de D. I. Suchianu, Tania
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
tristă de Crăciun de F. M. Dostoievski și Răzbunătorul de A. P. Cehov, Caterina Radian transpune din Gabriele D’Annunzio și Luigi Pirandello, Vintilă Horia dă versiunea Fiul tatălui, după Giovanni Papini, George Vaida se oprește la poezia lui Paul Verlaine și tălmăcește Cântec de toamnă, iar George Fonea transpune Prefață de Paul Claudel. Semnificativ e că aici, în 1938, C. Postelnicu traduce Mein Kampf de Adolf Hitler. În ultimii ani de apariție S.-P. se situează în afara preocupărilor literare, dobândind un caracter
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
crede că moartea e unicul liman. Versurile lui, foarte răspândite în epocă, au fost reproduse în numeroase reviste până pe la 1900. A tradus, împreună cu Vasile Pogor, partea întâi din Faust de Goethe (1862), unde se concentrează asupra fidelității transpunerii. Mai tălmăcește din G. Herwegh, M. Claudius, Uhland, Schiller, Lenau și Heine - e printre cei dintâi care contribuie, prin „Convorbiri literare”, la răspândirea operei poetului german la noi -, din Joseph Christian von Zedlitz, Robert Eduard Prutz și Alphonse de Lamartine. SCRIERI: Poezii
SKELITTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289714_a_291043]
-
III-lea), apoi în Siria, îmbogățindu-se cu numeroase elemente arabe. În secolul al XI-lea povestea a fost tradusă în grecește, iar mai târziu în slavonă, versiuni care au pătruns și în spațiul românesc, unde au început să fie tălmăcite. Cel mai vechi text al unei variante românești este cuprins în miscelaneul dascălului Costea din Brașov (1703), o copie a unei traduceri anterioare (ms. rom. 1436, tipărit în 1963). În secolul al XVIII-lea Sindipa a circulat mult, atât oral
SINDIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]
-
Wilde (The King of Life) și, sub pseudonimul Catihetul Titivillus, prezintă romanul Climats de André Maurois și traducerea din Giovanni Papini realizată de Alexandru Marcu (Viața lui Iisus). N. N. Crețu se referă la actualitatea liricii lui Francesco Petrarca. Liviu Andrei tălmăcește Tabloul de Jerome K. Jerome, iar Julieta Lupașcu-Blazianu transpune un fragment, O dramă pe mare, din Arkadi Avercenko. Câteva pagini din romanul intitulat Fântâna cu chipuri publică N. Davidescu. Critica este prezentă cu numeroase articole de direcție, chiar din numărul
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
suflet, Din „Cartea omului practic”, iar Horia Furtună dă fragmente dintr-un proiectat roman Loria, dar care va fi editat abia în 1934, sub titlul Iubita din Paris. Traducerile sunt, de asemenea, orientate spre promovarea literaturii simboliste: din Émile Verhaeren tălmăcește G. Răceanu poemul Căldură, iar Iosif Bercovici transpune Fecioare pătimașe, Barbu Solacolu și Al. Westfried (care semnează V. Sandu) dau versiuni la poeziile Năzuințe și Cântecul IX de Maurice Maeterlinck, Emanoil Cerbu (sub pseudonimul Mircea Cerbul) tălmăcește din Albert Samain
SARBATOAREA EROILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289491_a_290820]
-
din Émile Verhaeren tălmăcește G. Răceanu poemul Căldură, iar Iosif Bercovici transpune Fecioare pătimașe, Barbu Solacolu și Al. Westfried (care semnează V. Sandu) dau versiuni la poeziile Năzuințe și Cântecul IX de Maurice Maeterlinck, Emanoil Cerbu (sub pseudonimul Mircea Cerbul) tălmăcește din Albert Samain, iar Alexandru Munteanu din Walt Whitman. M.Ș.
SARBATOAREA EROILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289491_a_290820]
-
atunci scotea primul volumaș, Fabule alcătuite în limba moldovinească. Dacă se îndeamnă la scris, cu puținătatea înzestrării sale, este pentru că îl însuflețește dorința de a îmbogăți limba și literatura română cu o carte, fie ea și de traduceri. În fabulele tălmăcite de S. (din I. A. Krâlov mai ales, dar și din I. I. Dmitriev și I. I. Hemnițer) nu se vede intenția de a localiza, de a adapta alegoria la realitățile locale. Intervențiile lui sunt neînsemnate și se rezumă la
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
Romain Rolland. Ascuns sub inițialele D. M., cineva traduce din André Malraux fragmentul O luptă de tancuri. Dar, în chip s-ar spune implacabil, de aici se ajunge la Pipa păcii de Ilya Ehrenburg și la Judecată pentru trădători, pagini tălmăcite din romanul În sud de Anatolie Kalinin. Alți colaboratori: N. D. Cocea, Eusebiu Camilar. I. I.
TORŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290232_a_291561]
-
e transpus din franțuzește de Claudia Cridim (cum semna acum Claudia Millian). Sunt publicate traduceri din Ludwig Uhland, François Coppée, H. Sienkiewicz, Octave Mirbeau, Émile Zola ș.a. Un fragment din Memorialul de la „Sfântă Elenă”, referitor la exilul lui Napoleon, e tălmăcit de Petru Gâdei. La rubrică „Literații noștri” se inserează un portret al lui Al. Macedonski, cu o prezentare a activității poetice a acestuia. A. St.
TRAIAN DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290236_a_291565]
-
și B. P. Hasdeu (cu retipăriri din „Columna lui Traian”), se publică versuri de Th. A. Myller, Gr. H. Grandea, Al. Radu, Const. Chirițescu. O dramă istorică, Rhea-Silvia, îi aparține lui N. V. Scurtescu. Mai numeroase sunt traducerile: D. Aug. Laurian tălmăcește Carmen saeculare de Horațiu și, alături de Gr. G. Păucescu, din Eneida de Vergiliu, o versiune după Mizantropul de Molière încearcă Gh. Sion, un anonim traduce Spionul prusian de V. Valmont, iar din poezia franceză transpune G. Dem. Teodorescu (V. Hugo
TRANZACŢIUNI LITERARE SI STIINŢIFICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290243_a_291572]