1,240 matches
-
prietenul său Naono, care a lucrat, de asemenea, la Universitatea din București, cuprinde basme românești și se intitulează Rumania no minwa (1978). În Japonia, unde Mircea Eliade este mai cunoscut și tradus ca istoric al religiilor, H. s-a devotat tălmăcirii prozei literare a acestuia, dând la tipar, rând pe rând, Honigberger hakushi no himitsu [Secretul doctorului Honigberger] (1982), Jukyuhon no bara [Nouăsprezece trandafiri] (1993), Reijo Christina [Domnișoara Christina] (1993), Yoseitachi tachi no yoru [Noaptea de Sânziene] (1996) și Maitreyi (1999
HARUIYA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287416_a_288745]
-
ea „se naște la punctul de convergență dintre Est și Vest, dintre Orient și Occident”. A transpus și din proza lui Liviu Rebreanu: Daichi a no inori [Ion] (1985), versiune premiată de Asociația Traducătorilor din Japonia pentru „cea mai bună tălmăcire dintr-o limbă străină apărută în 1985 în Japonia”, și Shokei no mori [Pădurea spânzuraților] (1998). În Ion l-a impresionat nu drama protagonistului, ci a învățătorului Herdelea, exclus din învățământ pentru că își apăra limba strămoșească. În diverse periodice și
HARUIYA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287416_a_288745]
-
unor mari figuri ale trecutului românesc, precum Avram Iancu, Iosif Vulcan, V. Alecsandri, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, Aurel Vlaicu. G. a publicat prin reviste traduceri din Petőfi Sándor și Ady Endre, din Schiller, Lenau ș.a., tipărind în volum (1934) numai tălmăcirea poemului dramatic Tragedia omului de Madách Imre. Patriotismul este în inimile sincere, în afară de orice tendință politică, un simțământ adevărat și adânc, și întrucât este astfel, poate fi, în certe împrejurări, născător de poezie. Și în asemenea împrejurări excepționale ne pare
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Adrian Popescu ș.a. Versiunile în germană din poezia lui Ion Barbu au apărut în 1975 în două antologii (la Cluj-Napoca și la Tübingen), intrând apoi în cuprinsul volumului Das dogmatische Ei (1981), ediție îngrijită împreună cu Hedi Hauser. Peter Motzan consideră tălmăcirile lui H. „de o exactitate cuceritoare și de o pregnanță adecvată originalului”. A transpus în limba germană și numeroase texte de proză românească, apărute în diferite antologii, la Cluj-Napoca și la Berlin. Traduceri: Aurel Rău, Auf diese Weise schlaf ich
HODJAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287437_a_288766]
-
traducerea lui G., cărturarul român tălmăcind textul aprobat la Sinodul de la Iași din 1642 și confirmat apoi de cei patru patriarhi ai Răsăritului, text în care Meletie Syrigos introdusese câteva modificări și care fusese apoi imprimat, în 1667, în grecește - tălmăcire datorată tot lui Syrigos - în Olanda. Deschizând șirul de tomuri ce cuprind mineiele traduse de G. și imprimate la Buzău în 1698-1699, mitropolitul Theodosie Veștemeanu îl roagă pe cititor să ierte greșelile, tipograful vorbește despre cadența tensionată a muncii, despre
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
în Mărgăritarele lui Ioan Chrisostom - va fi subliniată cu nedisimulată mândrie pentru trecutul plin de glorie al țării și în stihurile din Pravoslavnica mărturisire și în cele din Mineiele buzoiene. G. se arată a fi poet de cursă lungă în tălmăcirea, din grecește, a primei povestiri în versuri (o lamentație, în fapt) din literatura română - Poveste de jale și pre scurt asupra nedreptei morți a preacinstitului Constandin Cantacuzino, marelui postelnic al Țării Rumânești, scrisă de un necunoscut, ins instruit, în stare
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
a preacinstitului Constandin Cantacuzino, marelui postelnic al Țării Rumânești, scrisă de un necunoscut, ins instruit, în stare să se vaite pe tonuri înalte și să acuze violent, poate un român care știa să versifice și în grecește -, tipărită la Veneția. Tălmăcirea e dedicată Stancăi Cantacuzino, fiică a postelnicului ucis și mamă a lui Constantin Brâncoveanu, ceea ce înseamnă că traducerea e făcută până în 1699, căci în februarie 1699 Stanca răposa. „Pedepsit” în carte elinească, G. găsește nu fără oarecari opinteli o haină
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
are ca formă de concretizare - în disertația aristotelică susținută de G. - fapta cea bună. Apoftegmatica îi este familiară. Pentru definirea patriotismului și a loialității i se par potrivite concluziile unui „istornic grecescu”, pe care îl citează în original și în tălmăcire. Lamentațiile sale sunt patetice, cuvintele gradând o ascensiune dibace a „tensiunii”, bunăoară când vorbește despre turci, împotriva cărora cârtește necontenit, dacă nu protestează chiar vehement. Șfichiuirea alternează cu sarcasmul ucigător, celebră devenind descrierea manierei osmanlâilor de a face politică pe
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
sunt reproduse texte de B.P. Hasdeu, G. Topîrceanu, Dimitrie Anghel și St.O. Iosif, iar la cea foarte bogată de „Humor străin”, se întâlnesc traduceri din A.P. Cehov, Mark Twain, Georges Courteline, Jerome K. Jerome ș.a. Merită menționate cele câteva tălmăciri ale lui Ștefan Baciu din poetul german Erich Kästner. În seria nouă a revistei (1947-1948) sunt inserate însemnări memorialistice ale lui Horia Furtună. Acum, H. capătă un mai pronunțat caracter de divertisment și de magazin, publicând din abundență anecdote, epigrame
HUMORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287465_a_288794]
-
unor opere reprezentative, mai cu seamă din lirica latină (Lirica lui Horațiu, Lirica latină, Plaut, Militarul îngâmfat, Horațiu, Arta poetică), H. aplică idei formulate explicit, uneori în texte polemice, cum ar fi acelea care îl vizează pe E. Lovinescu. Respingând tălmăcirile în proză care redau doar ideile, nu și „sufletul” vechilor poeți și refuzând totodată versiunile românești în ritm antic ale lui Ștefan Bezdechi, traducătorul propune echivalări apte să transmită muzicalitatea originalului prin mijlocirea metrului modern. SCRIERI: Basmul celor patru zodii
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
cu traducerea a două volume de nuvele, unul dintre ele, Povestiri din Roma de Alberto Moravia, marcând un pas important în receptarea pe teren românesc a noilor modalități de cultivare a realismului în literaturile occidentale. Treptat aria de cuprindere a tălmăcirilor semnate de L. se lărgește, incluzând opere clasice ale literaturii italiene, volume de istorie a culturii și piese de succes destinate teatrului radiofonic (Eduardo de Filippo, Paolo di Vincenzo). Un loc aparte îl ocupă transpunerile din Gabriele D’Annunzio, o
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
versuri, traduceri, cronici teatrale, recenzii, schițe și reportaje în „Igaz Szó”, „Utunk”, „Elöre”, „Új Élet”, „Korunk”, „Művelödés”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Cronica” ș.a. Conform tradițiilor brașovene, prin traducerile pe care le face L. adâncește relațiile literare româno-maghiaro-germane. Astfel, publică în presă tălmăciri în limba română din poezia lui Radnóti Miklós, Juhász Gyula, Szabó Lörinc, Garai Gábor, Nemes Nagy Ágnes, Juhász Ferenc. Din literatura română traduce în egală măsură proză și poezie. Poezia lui Anghel Dumbrăveanu, Mircea Ciobanu și a Anei Blandiana este
LENDVAY Éva (24.VI.1935. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287776_a_289105]
-
Din literatura română traduce în egală măsură proză și poezie. Poezia lui Anghel Dumbrăveanu, Mircea Ciobanu și a Anei Blandiana este inclusă în câte un volum de transpuneri în limba maghiară. În antologiile Kutak (1981) și Házinapló (1990) își adună tălmăciri din poezia română clasică și contemporană. Două romane ale Hortensiei Papadat-Bengescu, Concert din muzică de Bach și Drumul ascuns, apar în limba maghiară tot în transpunerea ei (1964), ca și romanele Rămas bun de Ileana Vulpescu (1982) și Trandafirul alb
LENDVAY Éva (24.VI.1935. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287776_a_289105]
-
în transpunerea ei (1964), ca și romanele Rămas bun de Ileana Vulpescu (1982) și Trandafirul alb de Constantin Chiriță (1968). L. traduce, de asemenea, din germană; astfel, poema Siebenbürgische Elegie a lui Adolf Meschendörfer este cunoscută în limba maghiară datorită tălmăcirii ei. Traduceri: Hortensia Papadat-Bengescu, Kamarazene [Concert din muzică de Bach]. Rejtett út [Drumul ascuns], București, 1964; Constantin Chiriță, A fehér rózsa [Trandafirul alb], București, 1968; Kutak [Fântânile], București, 1981; Ileana Vulpescu, Az utolsó névjegykártya [Rămas bun], București, 1982; Anghel Dumbrăveanu
LENDVAY Éva (24.VI.1935. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287776_a_289105]
-
folclorului, sunt inserate note despre personalități, obiceiuri ori texte cu anumite particularități. I se tipăresc, de asemenea, studiile Ion Creangă (1947) și Ion Creangă și basmul rusesc (1949), unde identifică eronat în creația povestitorului român un model rusesc. Face, sporadic, tălmăciri din limba franceză pentru reviste, ocupându-se, de asemenea, de îngrijirea unei ediții I.L. Caragiale, Versuri (1922), a două volume din Studii critice de C. Dobrogeanu-Gherea (IV și V, 1926-1927), precum și a câtorva ediții de scrieri neliterare. SCRIERI: Constantin Radovici
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
ale domnitorilor Țării Românești și ai Moldovei, publică, în traducere, un fragment din Istoria romanilor de O. Goldsmith, începută de Damaschin T. Bojincă, Viața prințipului și eroului Moldovei, Ștefan cel Mare, scriere de popularizare, precum și nuvela Jucătorul de cărți, o tălmăcire din nemțește. După studii de pictură la Viena, poate și la Roma, L. vine în Craiova ca profesor de desen și caligrafie la Școala Centrală (aici îl are elev pe Theodor Aman, viitorul pictor). Realizează portrete ale boierilor localnici și
LECCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
Poezii, postfață Tamara Gane, București, 1957, Versuri - Stihi, ed. bilingvă, București, 1964, Scrisoare mamei, Iași, 1970, Poezii și poeme, pref. Lucian Raicu, București, 1976; M.I. Lermontov, Demonul, Iași, 1939, Poeme, București, 1954, Versuri - Stihi, ed. bilingvă, București, 1964; Iosif Utkin, Tălmăciri, București, 1945; A. S. Pușkin, Poeme, București, 1947, Călărețul de aramă, București, 1949, Fântâna din Bakcisarai, București, 1949, Poltava, București, 1949, Povestea craiului Saltan..., București, 1949, Țiganii, București, 1949, Poezii, București, 1953, Opere alese, I, pref. Tamara Gane, București, 1954, Evgheni
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
o serie de lucrări de edificare morală și religioasă - Înseninare... (1928), Casa din pădure (1932) Schitul cu plopi (1933) Flori creștine (1935), La apusul soarelui (1938), Alte flori creștine (1939), Stând la foc... (1941). Pe aceleași coordonate se situează și tălmăcirile făcute din operele unor scriitori ca Eugène Fromentin, Alphonse Daudet, Ivan Turgheniev, Bernardin de Saint-Pierre, Daniel Defoe, Oliver Goldsmith. A tălmăcit, de asemenea, Viețile sfinților (I-VII, 1934-1941), precum și Asemănarea cu Domnul Hristos (Imitatio Christi), a transpus în românește Histoire
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
literare, adesea veritabile nuvele și povestiri, sunt cuprinse în numeroasele scrieri de edificare morală și religioasă, destinate îndeosebi sătenilor. Ceea ce le distinge e profunda credință a scriitorului, precum și o veritabilă conștiință de misionar. Acesteia i se datorează și cele mai multe dintre tălmăcirile efectuate de L.-M. SCRIERI: Petre Liciu, Focșani, 1914; Zile de campanie, București, 1915; Povestirile lui Spulber, Craiova, 1921; Hotare și singurătăți, București, 1922; Revoluția de mâine..., București, 1925; Fabule și satire, Arad, 1925; În grădina lui Naș Mușat, București
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
Fromentin, Dominique, București, 1922; Alphonse Daudet, Scrisori din moara mea, București, 1923, Din uimitoarele isprăvi ale lui Tartarin din Tarascon, București, 1942; Ivan Turgheniev, Anciar sau Arborele morții, București, [1912]; N. Iorga, Istoria românilor și a civilizației lor, București, 1929; Tălmăciri alese din Sf. Ioan Gură-de-Aur, București, [1937]; Samuel Smiles, Ajută-te singur sau Caracter, purtare și stăruință, București, [1935]; Viețile Sfinților, I-VII, București, [1934-1941]; Nicholas Patrick Stephen Wiseman, Fabiola sau Biserica din catacombe, București, [1937]; Vladimir Ghika, Femeia adulteră
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
rămâne la exerciții de versificație și la cultul poemului în proză. Versuri mai semnează Ana Ciupagea, proză - Vladimir Macedonski, I.I. Livescu, Septimiu Sever Secula. Traducerile sunt eterogene (din Ovidiu, Victor Hugo, Petőfi, Tolstoi, Catulle Mendès, Jules Lemaitre). Mai interesante sunt tălmăcirile din E.A. Poe, între care poemul Corbul în versiunea lui I.C. Săvescu, care transpune și din Antigona lui Sofocle. L. l. a publicat o selecție din versurile lui Al. Depărățeanu, poet prețuit de Al. Macedonski. Printre colaboratori figurează și obscurii
LIGA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287805_a_289134]
-
poeziei americane (I-II, 1977-1978) și o antologie a poeziei engleze (I-IV, 1980-1984), concepute ca ilustrări ale evoluției liricii din cele două țări de la începuturi până în contemporaneitate. Cu excepția comediei Mult zgomot pentru nimic, L. s-a consacrat cu precădere tălmăcirii unor piese shakespeariane în care se deslușește un clar accent tragic - Henric al IV-lea (partea a doua), Troilus și Cresida, Timon din Atena, Hamlet. Traducerea Furtunii e, fără îndoială, una dintre cele mai importante dovezi ale virtuozității tălmăcitorului, ale
LEVIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287793_a_289122]
-
N. Petrașcu. De altfel, revista arată interes și față de literatura universală, promovând studii despre antici (datorate lui N. Bănescu), despre Shakespeare și Zola ori traduceri din Euripide (Ifigenia în Aulida, în versiunea lui Edgar Th. Aslan) și Dante (Infernul, în tălmăcirea lui Coșbuc). Eseurile, numeroase, poartă semnătura unora dintre oamenii de cultură însemnați ai epocii. Victor Babeș, B.P. Hasdeu, G. Dem. Teodorescu, I. Mincu, N. Iorga, G.I. Ionnescu-Gion, Gavril Musicescu, Al. Vlahuță, V.A. Urechia sunt autorii unor note de călătorie
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
redactate de Grigore D. Pencioiu și de Traian Demetrescu. Revista publică și studii de economie politică, sociologie, educație (Gr. D. Pencioiu, Capitalul și K. Marx, Tr. Demetrescu, Un cuvânt pentru țărani, H. Streitman, Băgări de seamă asupra progresului). Semnificative sunt tălmăcirile lui Pencioiu din Heine, Lenau, Schiller și Petőfi, ale lui Traian Demetrescu din François Coppée și ale lui H. Certeneanu (H. Streitman) din Turgheniev. N. I. Basilescu transpune în românește un poem de Ossian. Alți colaboratori: V. Petrescu, N. H. Popp
REVISTA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289244_a_290573]
-
și C. Al. Ionescu-Caion este înlăturat din funcția de prim-redactor al revistei. Fără un principiu călăuzitor în selecție, R.l. are o bogată rubrică de traduceri. Precumpănesc transpunerile din romantici (Byron, Hugo, Lamartine, Musset, Bürger, Carducci, Heine). Numeroase sunt și tălmăcirile din poezia franceză simbolistă și parnasiană, prin care R.l. făcea, în linia „Literatorului”, atmosferă favorabilă curentelor moderne: Baudelaire (Poeme în proză, Abel și Cain, Spleen, Cântec de toamnă), Verlaine (Cânt de toamnă), Rollinat (Amanta macabră, Prăpastia, Biblioteca), Jean Richepin, José-Maria
REVISTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]