1,049 matches
-
chiar și minciuna, prefăcătoria și turnătoria le vor aduce numai bucurii și avantaje. Cum să mai prindă în sufletul lor sămânță învățămintele ei? Mai privește o dată în spate. Nu. Herius nu mai e în sală. S-a dus probabil să tăvălească vreo slujnică. Oftează din nou. Tot ideile lui taică-său. Îl pregătește pentru a îmbrăca toga virilă. Îl inițiază, zice el. Mâine-poimâine o să-l îndemne să umble cu efebi, ca să stârnească invidia ibovnicelor. Își aruncă ochii roată prin sală. Nici
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Laugh out loud. Ești nouă pe aici? — Prima oară. Alte ponturi? — Sigur. : - ) înseamnă fericit. : - ( înseamnă nefericit. ; - ) înseamnă că faci cu ochiul, dar asta se mai face și cu <w>, <g> înseamnă surâs, <s> înseamnă zâmbet și ROFL înseamnă că te tăvălești pe jos de râs. — Mersi, tastează Geraldine. ; - ) ― Doamne, e uimitor. Sunt complet năucită. ― E un cu totul alt limbaj. Pot să încerc și eu? Geraldine îmi dă mouse-ul, iar eu îmi mișc mâinile rapid peste tastatură. — Și ți-ai găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ca nimeni altcineva să înțeleagă. Știu ce înseamnă asta, am văzut la o emisiune: sunt dependentă de antrenament. Ha! Eu! Dacă mi-ar fi spus cineva acum șase luni de zile că voi deveni dependentă de antrenamente, m-aș fi tăvălit pe jos de râs. Dar acum mai știu și că această dependență este mai mult sau mai puțin la fel ca aceea de alcool sau droguri. Știu că trupul meu dă acum pe afară de endorfine și mă simt fantastic aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
tutun de prizat. Caca d’oie, adunat din străfundurile cotețului de gâște, era unul dintre ingredientele lor favorite pentru că reunea trei caracteristici ale lucrurilor scârboase: fetid, vâscos și de un verde dezgustător. Când Îmi povesteau cu ce se ocupaseră mă tăvăleam pe jos de râs. Ah, cât Îmi lipsesc frații mei! De cele mai multe ori, Însă, frații mei nu erau acasă să mă salveze de asalturile Mamei Scumpe. De fiecare dată când mă așezam În fața clapelor pianului, Mama Scumpă Îmi povestea despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
veștile interesante“. „Zilele trecute, Îmi scria ea, eram În talcioc căutând lucruri pentru afacerea mea de pe eBay. Știi cum se dau În vânt străinii să cumpere chestii vechi care se vede că au fost folosite. Câteodată iau vechiturile și le tăvălesc În țărână ca să le dau patină. Să nu mai spui la nimeni! Ar trebui să mergi cu mine la piața care se deschide dimineața devreme, data viitoare când mai vii În Shanghai. Găsești mereu chilipiruri, multe obiecte imperialiste pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
slăbesc, ne apucă groaza, ca durerea unei femei care naște." 25. "Nu ieșiți în ogoare, și nu mergeți pe drumuri! Căci acolo este sabia vrăjmașului, răspîndind spaima de jur împrejur! 26. Fiica poporului meu, acopere-te cu un sac și tăvălește-te în cenușă; jelește-te ca după singurul tău fiu, varsă lacrimi, lacrimi amare! Căci pe neașteptate vine pustiitorul peste noi." 27. " Te pusesem de pază peste poporul Meu, ca o cetățuie, ca să le cunoști și să le cercetezi calea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
care-i va ucide Domnul în ziua aceea vor fi întinși de la un capăt al pămîntului pînă la celălalt; nu vor fi nici jeliți, nici adunați, nici îngropați, ci vor fi un gunoi de pămînt. 34. Gemeți, păstori, și strigați! Tăvăliți-vă în cenușă, povățuitori ai turmelor! Căci au venit zilele junghierii voastre. Vă voi zdrobi, și veți cade la pămînt ca un vas de preț. 35. Nu mai este nici un loc de adăpost pentru păstori! Nu mai este nici o scăpare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
împărțirea prăzii. 4. Căci jugul care apăsa asupra lui, toiagul, care-i lovea spinarea, nuiaua celui ce-l asuprea, le-ai sfărîmat, ca în ziua lui Madian. 5. Căci orice încălțăminte purtată în învălmășeala luptei, și orice haină de război tăvălită în sînge, vor fi aruncate în flăcări, ca să fie arse de foc. 6. Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, și domnia va fi pe umărul Lui; îl vor numi: "Minunat Sfetnic, Dumnezeu tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
de mai bine de un an. Zic că ar fi un bătrân, străin de sat. L-au văzut la amiază pe dealuri, alungând norii cu o nuia de alun cu care a scos o broască din gura unui șarpe. Se tăvălea pe spate, strâmbându-se și boscorodind tot soiul de descântece. Cică l-au căutat peste tot; parcă l-a înghițit pământul. întreabă dacă nu cumva s-a aciuat la castel. Bătrânul aștepta să audă nu atât ce va răspunde graful
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Ditamai politicienii nu au înțeles probabil nici până la moarte, cum naiba voiau să plece 12 oameni (cică, viitorul guvern în exil) cu două avioane IAR 39 fiecare cu câte două locuri, din care unul ocupat de pilot !?! Probabil s-au tăvălit pe jos de râs ostașii care i-au arestat pe aerodromul de la Tămădău, când au văzut 12 javre gulerate și pline de ifose picotind lângă două avioane nenorocite. Ceea ce se vede că și pe atunci politicienii luau decizii tot la
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
jigodiile străine aflate la pândă era de ordin psihologic. Românii or fi dus-o mai greu pe timpul lui Ceaușescu, dar devenise un popor demn, orgolios cu un ascuțit simț național și nu ai fi putut să-i înfrângi decât după ce tăvăleai bine prin rahat și noroi aceste sentimente care stăteau în calea dizolvării ființei naționale ale României. Odată distrus sufletul, corpul omenesc nu devine decât un hoit bun de reciclat în orice, cum ar fi de exemplu, sclav prin Europa la
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
lovește acum și, dacă se întâmplă așa, e din cauza păcatelor voastre. Cu pași înceți, începu să treacă pe dinaintea ascultătorilor săi adunați în cerc, privindu-i în față pe fiecare în parte. Nici unul nu reuși să-i susțină privirea. — V-ați tăvălit până ieri prin noroiul viciilor voastre, ați petrecut, ați furat, v-ați dedat la plăceri, ați omorât, ați blestemat și cine știe câți dintre voi nu aduceau încă în ascuns sacrificii idolilor păgâni sau demonilor din păduri ori din ape! Orbi în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
sa din Panonia era un permanent du-te-vino de războinici cu pielea argăsită și cu inima de piatră, care, seara, în jurul tăciunilor din vatră, râdeau nerușinat, se necăjeau unii pe alții, se îmbătau cu kumis și, atunci când nu se încăierau, se tăvăleau pe covoare cu sclave ori concubine cu hainele răvășite și cu privirea tulbure: așadar, acolo nu era loc - cel puțin, așa i se părea lui - pentru micuța creatură găsită pe drumuri, fie ea și cu caracterul excepțional al lui Go-Bindan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de mai bine de un an. Zic că ar fi un bătrân, străin de sat. L-au văzut la amiază pe dealuri, alungând norii cu o nuia de alun cu care a scos o broască din gura unui șarpe. Se tăvălea pe spate, strâmbându-se și boscorodind tot soiul de descântece. Cică l-au căutat peste tot; parcă l-a înghițit pământul. întreabă dacă nu cumva s-a aciuat la castel. Bătrânul aștepta să audă nu atât ce va răspunde graful
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
intonă marșul funerar. Ceilalți Îi țineau isonul, cântând, printre chiuituri, prohodul. În cimitir se făcu o hărmălaie de nedescris. Babulea stătea Încordată, În capul oaselor, cu gura căscată și ochii Închiși. Nemernicii trăgeau câte un gât din sticle și se tăvăleau pe jos de atâta râs. „La ce viței visezi, mamaie!? Ți-ai trăit traiul și ți-ai mâncat mălaiul. Acum fă-ți bagajele și valea!“, zise unul dintre petrecăreți. „Dar unde să mă duc?“, bolborosi bătrâna, ținându-și În continuare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
aveau izvorul În grămada de boarfe mucegăite și pline de păianjeni ce putrezea sub pat... Noaptea demonii căutau murdăria. Unde vedeau un pic de apă sau un loc umed sau un pic de jeg, Își Îmbăiau trupul plin de bube. Tăvălindu-se prin praf și murdărie, ei căutau să simtă cât mai bine păcatele și slăbiciunile firii omenești. Probabil că acestea le ofereau o supremă delectare. Faptul că fostu-i soț Îi apărea mereu În vis cerșind apă nu cumva era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cu pietrele Înroșite se transforma instantaneu În aburi. În baie temperatura urca spre 70-80 de grade. Uneori și mai mult. Mașa simțea că-i plesnesc tâmplele, că Îi crapă inima În piept. Ca să se răcorească, ieșea În goană și se tăvălea pe zăpadă, apoi se Întorcea În baie cu tălpile Înroșite și dinții clănțăind de frig. Făcea drumul acesta dus-Întors de zece-douăzeci de ori, până când babulea, sătulă de fâțâiala ei, Îi punea În brațe hainele și o expedia acasă, nu Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ca o armonică... Un trup de-al meu a poposit În casa ta, celelalte s-au răspândit prin alte case...“ „Și-și fac mendrele acolo“, replică Mașa cu năduf. Ideea că Extraterestrul bântuise sau bântuia acum și prin alte case tăvălindu-se prin pat sau cine știe prin ce alte locuri cu alte femei n-o Încânta deloc... „Poate că-și fac, ce te interesează? Nu cumva te Încearcă gelozia?“, behăi oaspetele. „Văd că ați organizat aici o adevărată orgie!“, exclamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
a urmărit și mult timp după ce s-a trezit din mahmureală. Altfel cum s-ar explica faptul că oamenii și vitele nu au mâncat și nu au băut nimic vreme de trei zile, ci acoperindu-se cu saci s-au tăvălit prin cenușă!? Oare Ippolit nu avusese, la rându-i, un coșmar, În care Îi apăruse consoarta cu un lighean plin cu cenușă caldă, spălând picioarele celor doisprezece tovarăși de beție ai săi și pe ale lui Însuși!? Și iată că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
rog...! - o Înfruntă el Înțepat. „Fantastic...! - reluă el mai mult pentru sine. „Uneori, femeile merg atât de departe cu fantezia lor Încât din nimic crează o tragedie...!” Destul de nervos, apropie farfuria alegând două bucăți din cele mai Îmbietor rumenite, le tăvăli prin usturoi, ca În câteva minute - sub privirea contradictorie a fetei - mai rămase din cele două bucăți doar oasele. Făcu o mică pauză, iscodind cu privirea următoarea bucată. „O să-ți pară rău...Drept pedeapsă, uite, am să-l mănânc tot
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Suntem flămânzi dar oricum, cine poate mânca două-trei găini câte or fi aici...? Sunt sigur, nici dv. nu ați servit masa până la ora actuală...!” Fermierul se așeză cu ei la masă, iar femeia lui alese un copan pe care-l tăvăli bine prin usturoi după care intră În casă. Reveni În scurt timp aducând trei pahare alături cu două sticle pline cu vin negru, pe care le așeză cu o oarecare stângăcie În dreptul fiecăruia, umplu paharele cerându-și scuze. „Pentru mine
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ofițerul politic ce ne ținea o dizertație despre ideologia “Marxist-Leninistă” și “Lupta de clasă”, până ce aproape adormiți, intram În așternuturi...! Ce eram obligați să executăm nu se putea numi instrucție militară ci insultă, batjocoră fiind forțați aproape zilnic să ne tăvălim prin noroaie flămânzi și epuizați fizic, ca Înainte de culcare să suportăm toată sporovăiala instructorului politic cu privire la doctrina comunistă. Având ceva cunoștințe În ale medicinei Îmi trecea prin memorie să simulez o Înbolnăvire când, ca de fiecare dată norocul Îmi veni
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Nu mai erau camioane de marfă care să-l Împiedice. Se apropiau de Lincoln Center și, la Columbus Circle, de clădirea Huntington Hartford, pe care Bruch o numea Taj Mahole.1 Nu-i caraghios! spunea Bruch. La propriile glume se tăvălea de râs. Ca o maimuță, se prindea cu mâinile de burtă și Închidea ochii, cu limba atârnându-i, orb, din gură. Ce clădire! Toată numai găuri. Dar ce prânz pe cinste făceau de numai trei dolari. Era Înnebunit după meniul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
în uruk visele foșnesc cocoșii fac repetiții cu aproape trei mii de ani înainte ishtar mi-a umplut mesageria cu lamentații și blesteme enkidu urnește soarele din nisip aproape că m-am obișnuit cu mirosul lui tare de țap bătrân tăvălit în vomă de curve ultima trepanație a eșuat sufletul lui a devenit inoperabil a rămas zâmbetul ca o crăpătura în scoarța unui cedru la noapte va trebui să-i explic iar culoarea albastră ziua nu înțelege nimic pentru că în orașul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
mine, mișcându-se simbiotic într-un ritm pe care interior l-am trăit ca pe melodia „Arrival”. Fata a coborât și amândoi au început să se joace în mare, s-au stropit cu apă, și-au apropiat „obrazurile”, s-au tăvălit în valuri. Aveai senzația că erau singuri pe lume, într-un cosmos în care își erau de ajuns unul altuia. Când văd urât cronic, mă gândesc la ei doi și le mulțumesc că mi-au răsărit înaintea ochilor, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]