1,612 matches
-
afectarea tractului spinotalamic anterior și tractului spinotalamic lateral și se manifestă prin tulburări ale sensibilității grosiere tactile și presionale, precum și a celei termic-dureroase. În cadrul acestui sindrom apar și semne de iritare, cum sunt paresteziile, disesteziile, durerile spontane și hiperpatia (sensibilitate tactilă exacerbată și creșterea pragului dureros) [55]. 3. Sindromul cornului posterior, în care sunt lezați deutoneuronii senzitivi din substanța cenușie medulară și ca urmare în dermatoamele corespunzătoare nivelului leziunii apare mai întâi hiperestezia, apoi hipo sau anestezia pentru sensibilitățile tactilă grosieră
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sensibilitate tactilă exacerbată și creșterea pragului dureros) [55]. 3. Sindromul cornului posterior, în care sunt lezați deutoneuronii senzitivi din substanța cenușie medulară și ca urmare în dermatoamele corespunzătoare nivelului leziunii apare mai întâi hiperestezia, apoi hipo sau anestezia pentru sensibilitățile tactilă grosieră și termic- dureroasă. Din cauza perturbării activității reflexe în dermatoamele respective se poate instala hipotonia musculară. Din aceeași categorie face parte și sindromul comisurii cenușii, rezultat prin lezarea fibrelor sensibilității termic-dureroase care se încrucișează la acest nivel. După altă clasificare
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sau pe ludism. Alții, în sfârșit, fac să vibreze coarda cetățenească, ecologică sau animalieră. Unele magazine solicită simțurile prin ambianța sonoră, prin difuzarea de arome sau prin puneri în scenă spectaculoase. Pretutindeni marketingul senzorial se străduiește să amelioreze calitățile sensibile, tactile și vizuale, sonore și olfactive ale produselor și ale spațiilor de vânzare. Senzitivul și emoționalul au devenit obiecte ale cercetării de marketing destinate, pe de o parte, să diferențieze mărcile în sânul unui univers hiperconcurențial, iar pe de altă parte
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
variatoare care creează ambianțe îmbietoare adaptate orei, modelând intensitatea luminii. Ciclul precedent s-a dezvoltat în jurul valorilor de funcționalitate și raționalitate pură. Dar, între timp, lucrurile s-au schimbat: confortul hipermodern nu are preț decât atâta vreme cât vehiculează valori sensibile și tactile, o bunăstare holistică, senzitivă și estetică. După tehnicizarea rece a confortului, hedonizarea, subiectivizarea și polisenzualizarea lui. Succesul de care se bucură habitatul vegetal, plantele verzi, grădinile, balcoanele și ferestrele ornate cu flori ilustrează și ele această evoluție. În treizeci de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de universul tehnomaterialist de piață: acum, aceste două logici se dezvoltă simultan. Trebuie recuzate atât interpretările postmoderniste, cât și interpretările științifico-fantastice sau apocaliptice ale confortului contemporan. Pentru că acesta este, în același timp, high-tech și cultural, virtual și sensibil, abstract și tactil, funcțional și emoțional, dromocratic (Virilio) și estetic. Desprinderea de prima modernitate este departe de a fi totală, domenii întregi ale lumii noastre nefăcând decât să împingă la extrem dinamica prometeică. Asistăm nu atât la emergența unei culturi „postmoderne”, cât la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Bauhaus. Dacă designul primei modernități era colțuros și ascetic, cel al modernității a doua se vrea amical, feminin, neagresiv, un răspuns la nevoia de a trăi mai bine și într-un mediu înconjurător liniștitor. Prin îndulcire, formele tehnologice valorizează senzațiile tactile, destinderea, un confort fluid și calmant: o întreagă tendință a designului contemporan difuzează un imaginar de senzualism apolinic sau euritmic. Mobilierul concretizează, la rându-i, aceeași nouă cultură a confortului mai centrată pe rezonanțele senzitive decât pe etalarea semnelor bogăției
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
design al experiențelor sensibile a căror valoare adăugată nu rezidă numai în forma vizuală, ci și în dimensiunea senzitivă a produselor industriale. Sunt numeroase produsele care, prin materialele utilizate, prin felul cum se închid, prin ambalaje, vor să creeze senzații tactile, sonore și olfactive. Produsele nu se mai mulțumesc să funcționeze eficace, ele trebuie să trezească plăcerea simțurilor, să ofere o calitate sonoră sau olfactivă, să furnizeze un supliment de realitate tactilă, să favorizeze o experiență senzitivă și emoțională. E vorba
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cum se închid, prin ambalaje, vor să creeze senzații tactile, sonore și olfactive. Produsele nu se mai mulțumesc să funcționeze eficace, ele trebuie să trezească plăcerea simțurilor, să ofere o calitate sonoră sau olfactivă, să furnizeze un supliment de realitate tactilă, să favorizeze o experiență senzitivă și emoțională. E vorba de a sugera funcția îmbunătățind, în același timp, calitățile percepute sau contactul sensibil cu produsul. După un design rece, unidimensional, compartimentat, se dezvoltă designul global și expresiv care presupune producerea de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dezincarnată 31. Și mai radical, ciberspațiul favorizează o comunicare abstractă în care celălalt nu mai e decât informație, identitate virtuală fără corp și chip. Astfel, universul marilor viteze tehnologice n-ar duce decât spre derealizarea lumii, pierderea accelerată a senzațiilor tactile și sensibile, digitalizarea experiențelor umane. „Pierdere a lumii și a corpului”, dezincarnare a vizualului și, într-un sens mai larg, a plăcerilor, universul performanței dă naștere unui corp decorporizat, „spectral”32. Pe acest fond, Superman este descris ca fiind pură
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
unei grădini sau a unui loc preferat în aer liber, asociat cu liniștea și calmul (Assagioli, 1965/1975; Singer, 1974Ă. Terapeutul ajută pacientul să construiască aceste imagini prin sugestii care includ în mod ideal toate modalitățile senzoriale (vizual, auditiv, olfactiv, tactil și kinestezică. Atunci când pacientul este în transă terapeutul îi poate da sugestii terapeutice legate de problema de prezentare. Asemena sugestii pot fi directe (sugestia poate fi dată pur și simplu pentru ameliorarea și dispariția simptomuluiă, sau indirecte (povești, utilizarea metaforelor
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
curgerea lină, coordonată, prin tractul digestiv normal, precum și fluxul normal al gestionării emoțiilor pacientei. Ședința de terapie a început cu o metaforă de întărire a eului folosind un copac ca simbol al puterii și forței, subliniind în acest context contacul tactil. Pacienta a fost apoi încurajată să își examineze propria imagine reflectată în apele calme ale unui râu calm înconjurat de stres. Ședința a culminat cu obstrucția râului și invitația ca pacienta să îndepărteze obstacolul și să refacă curgerea liniștită. Aceasta
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
simulacre? Ele sunt compuse din pelicule imperceptibile care emană din obiecte și pătrund în trup prin orificiile lui. Atomii aflați în suspensie în aer intră în corp prin nas, gură, ochi, prin pori și prin urechi. Mirosurile, gusturile, imaginile, impresiile tactile, sunetele sunt tot atâtea percepții care corespund acestor structuri aflate în mișcare în aer și traseului lor de la obiect la subiect. Prin urmare, adevărul se află în fenomene și nicăieri în altă parte. Simulacrul explică modalitățile multiple ale unui real
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o bunăvoință față de ureche, pentru că aceste două organe țin lumea la distanță, spre deosebire de gust, de pipăit și de miros, care presupun carnea și trupul în totalitatea lui. Imaginea și sunetul dispun de un statut intelectual contestat savorilor, mirosurilor și percepțiilor tactile: gura, nasul și pielea (nu doar buricele degetelor, deja atât de restrictive) presupun mucoase și secreții. Dar, mai ales, aceste trei simțuri dovedesc animalitatea care subzistă în om: a atinge, a adulmeca, a amușina, a mesteca, a înghiți, a ingurgita
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
spui „nu” o dată ce ai spus deja „da”, cu toate că între timp situația s-a schimbat și că angajamentul utilizat cu scopul de a influența comportamentul consumatorului are multiple întrebuințări.De asemenea putem vedea cum un comportament anodin precum un simplu contact tactil sau un zâmbet sau faptul de a-l privi pe celalalt în ochi poate dirija alegerea unui consumator spre diferite produse. Și ultimul capitol al cărții ne convinge că nu există o lume independența de influență socială ,individul folosindu-se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
nedrept; nedreptate; neînțelegător; nepăsare; neputință; nesiguranță; nevăzut; nevinovat; noroc; ochelari, baston; ochii închiși; ochii; om cu defecte; om fără vedere; oportunități; oroare; orz; persoană ce nu vede; pipăit; plînge; prost; putere; rău; Ray Charles; șaișpe; săracu; sărmanul; sau; șchiop; simț tactil; simțuri; sinceritate; singur; singură; slăbiciune; soare; special; trecător; fără văz; văzători; văzut; vecina; cel ce nu vede; a nu vedea; vesel; viață; Victor Ponta; viu; viziune; zar (1); 789/188/66/122/0 orgolios: mîndru (127); încăpățînat (48); prost (20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3. Sensibilitatea" În condiții normale, sensibilitatea somatică este o manifestare a organismului aflată sub un permanent control nervos, dar numai o parte a acestui proces este conștient și poate fi controlat, sub formele prin care se manifestă: dureroasă, termică și tactilă. Aceste modele de sensibilitate au un mod de percepție propriu, având receptori diferențiați, într-o distribuție topografică extrem de precisă (Cezar, 1982). Evaluarea potențialului psihosomatic al bolnavului nu poate ignora existența unor tulburări de sensibilitate, interpretarea lor fiind diferită în funcție de vârsta
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mișcare a executat și nici forța cu care aceasta a fost efectuată. Sunt însă și situații în care tulburările de sensibilitate sunt complexe, afectând atât sensibilitatea superficială, cât și cea profundă. În asemenea condiții, apar dificultăți de localizare a sensibilității tactile, dublate și de o incapacitate de a recunoaște însemnele scrise de mână (litere, figuri geometrice etc.). Deși evaluarea tulburărilor de sensibilitate nu revine în întregime kinetoterapeutului, acesta trebuie să țină cont de existența lor, deoarece afectează negativ calitatea procesului de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de evoluție a bolii, la un moment dat. Evaluarea sensibilității trebuie considerată ca o acțiune ce incumbă o mare doză de subiectivism, ce aparține atât bolnavului, cât și examinatorului. În practica medicală curentă sunt investigate următoarele aspecte ale sensibilității: Sensibilitatea tactilă evidențiază capacitatea de a percepe contactul cu suprafața cutanată a unor stimuli de o cât mai mică intensitate. Discriminarea tactilă apreciază cea mai mică distanță ce poate fi percepută între doi stimuli aplicați simultan pe suprafața cutanată. Stereognozia exprimă capacitatea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de subiectivism, ce aparține atât bolnavului, cât și examinatorului. În practica medicală curentă sunt investigate următoarele aspecte ale sensibilității: Sensibilitatea tactilă evidențiază capacitatea de a percepe contactul cu suprafața cutanată a unor stimuli de o cât mai mică intensitate. Discriminarea tactilă apreciază cea mai mică distanță ce poate fi percepută între doi stimuli aplicați simultan pe suprafața cutanată. Stereognozia exprimă capacitatea de percepere a formei și naturii obiectelor pe care nu le vede, dar le poate recunoaște prin pipăit, apreciind mărimea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
doi stimuli aplicați simultan pe suprafața cutanată. Stereognozia exprimă capacitatea de percepere a formei și naturii obiectelor pe care nu le vede, dar le poate recunoaște prin pipăit, apreciind mărimea, forma șiconsistența lor. Nerecunoașterea acestor obiecte poartă denumirea de asimbolie tactilă. Somatognozia desemnează capacitatea individului de a-și recunoaște schema corporală. Lipsa acestei capacități, când nu-și mai recunoaște propriile sale segmente, poartă denumirea de asomatognozie. Sensibilitatea termică se referă la posibilitatea de a percepe diferențele sau variațiile de temperatură proprii
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
la fel ca și persoanele cu care vine în contact; nu recunoaște nici imaginile legate de casa în care locuiește sau împrejurimile; nu deosebește culorile; pierde discernământul pentru simbolul grafic (litere, cifre); nu-și mai recunoaște membrii familiei sau prietenii; - tactilă: nu mai recunoaște obiectele după pipăit; - temporală: nu mai are capacitatea de a fixa în timp anumite evenimente din trecut; - spațială: nu localizează din ce direcție vin sunetele; nu poate aprecia distanțele; pierde simțul de orientare stradal și cel dreapta
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pe lângă înregistrarea pierderii de echilibru produse, acționează și pentru redresarea lui. Acestor mecanisme „de intervenție rapidă”, prin intermediul motricității reflexe sau automate, li se adaugă și răspunsurile motorii declanșate de percepția unor stimuli de alarmă, recepționați de analizatorii vizuali, acustici sau tactili. Trebuie făcută precizarea că motricitatea automată sau reflexă se derulează după un scenariu prestabilit, totdeauna același, în timp ce celelalte intervenții sosite din afară sunt modelabile (altfel spus, plastice), putându-și schimba programele în funcție de noile situații survenite (Villeneuve, 1996). Kinetoterapia, pasivă în
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
viața artificială este modelul cyberpet-urilor (cyberpetsă, Furby, „prietenul emoto-tronic” sau Tamagotchi, pet-urile virtuale produse de o companie japoneză, Bandai. Aceste „obiecte” electronice „însuflețite” sunt privite drept o formă de viață care necesită îngrijire și dragoste, având senzori de mișcare, tactili sau sensibili la lumină, vorbind propria limbă și limba învățată de la proprietari, putând interacționa cu un alt „obiect” de acest tip și fiind capabile să arate stări emoționale. 1.3. Inteligența și viața artificiale (de la agenții cognitivi la virușii computaționaliătc
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
devin „involuntare”14. Recent, Stelarc s-a preocupat de conectivitatea corpului la Internet: și-a interfațat propriul trup la rețea folosind stimulări musculare electrice. Artistul permite astfel utilizatorilor de pretutindeni să-i acceseze direct corpul prin Internet printr-o interfață tactilă sau să-i producă mișcarea involuntară a corpului conectat cu electrozi („Fractal Flesh”Ă. Artistul australian a devenit astfel primul om „teleportat” al istoriei, teleportarea trupului său realizându-se prin controlul agenților virtuali aflați la distanță asupra „corpului involuntar” (Dery
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de simbioză om - rețea digitală este realizată de artist în „Parasite”, un proiect în care imaginile corporale ale Internetului, socotit un fel de sistem nervos virtual, mișcă trupul uman din realitatea fizică. Aceeași problematică o întâlnim în „Stimbad”: un ecran tactil care operează stimularea musculară, astfel încât mișcările corpului sunt generate prin atingerea modelelor musculare de pe ecran. Nu aflăm nimic altceva din „Movatar”, un avatar inteligent, fantomatic, capabil să acționeze în lumea reală prin posedarea unui trup fizic din realitate sau din
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]