1,567 matches
-
normală - menarha la fete între 11 și 14 ani); - băieți: pilozitate, schimbarea vocii, musculatură; dimensiunile penisului și testiculelor (eventuale ectopii) - pubertate normală la băieții între 12 și 15 ani. Tulburări vegetative pubertare: - jocuri tensionale (oscilații ale T.A.), lipotimii, transpirații, tahicardie. Anexă 9 DESFĂȘURĂTORUL activităților lunare în cabinetele medicale din grădinițe, școli și unități de învă��amant superior de-a lungul unui an de învătământ*) Luna septembrie ● Grădinițe: - planificarea, împreună cu directoarele grădinițelor, a examinărilor medicale de bilanț al stării de sănătate
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138561_a_139890]
-
medicală de urgență și transport sanitar A. Lista cuprinzând urgențele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate: a) Catastrofe (urgente "în masă") ... b) Urgențe colective ... c) Urgențe individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociația electromecanica) 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii) 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147764_a_149093]
-
medicală de urgență și transport sanitar I. Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate a) Catastrofe (urgente "în masa") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociație electromecanica) 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii) 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147764_a_149093]
-
medicală de urgență și transport sanitar A. Lista cuprinzând urgențele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate: a) Catastrofe (urgente "în masă") ... b) Urgențe colective ... c) Urgențe individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociația electromecanica) 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii) 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147760_a_149089]
-
medicală de urgență și transport sanitar I. Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate a) Catastrofe (urgente "în masa") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociație electromecanica) 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii) 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147760_a_149089]
-
a vorbirii și o comportare dezorganizată. Lipsa de tact a adulților declanșează la ei o adevărată furtună emotivă, care se soldează cu tulburări psihice, cefalee occipitală, fatigabilitate sporită, atenție dispersată, însoțită de tremurarea mușchilor membrelor superioare și ale buzelor, transpirație, tahicardie în unele cazuri mergând până la lipotimii și reacții pitiotiforme. Criza declanșată nu poate fi reprimată decât de părinți sau educatori cu experiență și tact. Foarte puțini manifestă dorința de a avea un prieten sincer și devotat, majoritatea au înclinație spre
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de vedere psihic: imposibilitate de concentrare, atenție dispersată, tulburări de memorie, anxietate. Tensiunea psihică se explică și prin suferințele organice (cefalee, insomnie, vise chinuitoare, amețeli, furnicături în membre, nevralgie). Această corelație strânsă a dereglărilor psihice și funcțiile organismului: tulburări cardiace (tahicardie), digestive (constipație, balonări), respiratorii (respirații superficiale, întretăiate de oftat) este explicată prin tulburarea echilibrului nervos, între excitație și inhibiție, cele două laturi contrare ale oricărui proces vital. Dezechilibrul este însuși nevroza, care explică și tulburările funcționale ale organelor interne și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
oxigen din sânge ce este compensata prin creșterea debitului cardiac și a vitezei de circulație a sângelui. 118 Compensarea că metoda generală de apărare a organismului se realizează la repaus dar nu și la efort și de aceea apar: palpitații, tahicardie (creșterea pulsului), dispnee (sete de aer), extremități reci. În această situație măduva osoasă reacționează crescând numărul de globule roșii tinere care, pentru a-și realiza sarcinile, au nevoie de fier și vitamina B l2. Anemia rezultă din ruperea echilibrului dintre
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Addison poate fi declanșată de stres, infecții, traume și se manifestă prin oboseală amețeala, scăderi în greutate, pigmentația pielii și a mucoaselor. Feocromocitomul Feocromocitomul este o tumoră a medulosuprarenalei care determină excesul de adrenalină, noradrenalina și dopamină. Bolnavul prezintă cefalee, tahicardie, hipertensiune paroxistica. Diagnosticarea și tratarea bolii este în competența medicului specialist endocrinolog. Hipogonadismul Hipogonadismul este determinat de tulburări ale hormonilor tropi hipofizari de creștere, apare la ambele sexe și depinde de vîrsta apariției. 134 Cauzele sunt: lipsa congenitala a gonadelor
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
sau alte leziuni la nivel hipofizar, hipotalamic, sau a ovarelor și suprarenalelor. Simptomatologia diferă în funcție de vîrsta. Dacă apare la fetițe va determina: pubertate precoce, dezvoltarea accelerată a caracterelor sexuale secundare și primare . La femei: tulburări menstruale, chisturi mamare, tulburări neurovegetative (tahicardie, palpitații, amețeli transpirații valuri de căldură dureri abdominale, dureri la urinat, colici biliare dar și tulburări hemoragice de tipul singerarilor nazale și gingivale, chiar crize de astm. Înaintea ciclului se instalează congestia mamara și pelvina, edeme ale fetii și gambelor
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
B pot determina apariția miocarditelor; o hipertrofia ventriculară dreaptă apare secundar bolilor cronice pulmonare de tipul BPOC, astm bronșic, cu apariția cordului pulmonar cronic; o TBC pulmonară poate determina apariția pericarditelor tuberculoase acute uscate sau exudative; o hipertiroidismul poate determina tahicardie, aritmii, HTA, adică cardiotireoza. Hipotiroidismul favorizează apariția cardiomiopatiei; o diabetul zaharat determină apariția micro și macroangiopatiei diabetice, cu toate complicațiile lor, ateroscleroza, cardiopatia ischemică dureroasă (incidență crescută a infarctului miocardic); o obezitatea favorizează ateroscleroza, cardiopatia ischemică, HTA, insuficiența respiratorie cronică
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mari de nitroglicerină sau chiar nu se reduce. Dacă nu cedează la cele menționate anterior, înseamnă că durerea nu este de cauză coronariană sau este instalat infarctul de miocard; * semne de acompaniament: transpirații, anxietate marcată (senzația morții iminente), dispnee inspiratorie, tahicardie, creșterea TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea nu sunt caracteristice durerii anginoase. * Durerea în infarctul miocardic localizare frecvent precordial, cu sediul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
paloare, transpirații, dispnee și chiar dureri precordiale. Palpitațiile pot apare și la indivizi normali după eforturi fizice mari, emoții, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente. Cauzele cardiace cele mai frecvente care produc palpitații sunt aritmiile paroxistice de tipul extrasistoliilor, tahicardiilor ventriculare, fibrilației atriale, flutterului atrial. Palpitațiile pot dispare odată cu ingestia unui pahar cu apă rece, bolus alimentar voluminos, excitarea peretelui posterior al faringelui, compresiune pe globii oculari sau masajul sinusului carotidian. Cauzele extracardiace care produc palpitații sunt nevrozele, hipertiroidismul, anemiile
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
insuficiență aortică; facies pletoric, cu numeroase telangiectazii la nivelul pomeților, apare la pacienții cu hipertensiune arterială. Odată cu inspecția faciesului se realizează și examenul ochilor care poate releva exoftalmia ridică problema unor afecțiuni endocrine (hipertiroidie) ce pot determina tulburări cardiace frecvente, tahicardie; hemoragia oculară sau doar prezența vaselor rupte indică posibila prezență a unei hipertensiuni intraoculare; xantelasma (depozite de grăsime) atenția asupra posibilei existențe a unui sindrom dislipidemic, factor de risc important în apariția și dezvoltarea unei boli cardiovasculare; gerontoxomul (arcul senil
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de puternic pentru a simți pulsațiile, dar fără a deprima artera, examinatorul percepându-și astfel propriul puls. În mod normal, frecvența cardiacă este de 60-90 bătăi pe minut. Frecvența cardiacă inferioară poartă denumirea de bradicardie, iar depășirea pragului superior determină tahicardia. Prin palparea arterei radiale se pot diagnostica variațiile frecvenței cardiace (ritm neregulat), apariția extrasistolelor ventriculare (bătăi ce survin mai repede, urmate de o pauză compensatorie), etc. Totodată se apreciază presiunea fluxului sanguin de la nivelul arterei, în relație cu tensiunea arterială
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
după repaus de minim 10 minute și ortostatism (în picioare) după 3 minute. În mod normal, tensiunea arterială sistolică rămâne neschimbată sau scade cu maxim 20 mm Hg la modificarea poziției. Scăderea tensiunii arteriale sistolice peste această valoare, însoțită de tahicardie semnifică hipotensiune ortostatică (posturală). Acest diagnostic mai poate fi determinat de scăderea cu mai mult de 10 mmHg a tensiunii arteriale diastolice, în primele 3 minute de la trecerea din clinostatism în ortostatism. Hipotensiunea ortostatică poate fi întâlnită în hemoragii moderate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sub forma falselor membrane. În perioada de stare, pseudomembranele se extind pe luetă și peretele posterior al faringelui, pe fondul edemului faringian. Ganglioni regionali sunt măriți de volum, luând aspectul de “gât proconsular”. Starea toxemică se manifestă prin febră, vărsături, tahicardie, hipotensiune arterială, oligurie, alterare senzorială. Difteria laringiană (crupul difteric) Crupul difteric poate fi primar sau secundar extinderii anginei difterice, manifestându-se mai frecvent la copiii mici. Falsele membrane localizate la nivelul glotei, epiglotei și corzilor vocale, pot fi evidențiate prin
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
discordanța dintre sărăcia semnelor obiective și intensitatea acuzelor subiective. Obiectiv se remarcă hiperemia conjunctivală și faringiană, limba saburală, raluri subcrepitante. Manifestările formei obișnuite de gripă se pot grupa în trei sindroame principale: Sindromul infecțios general cu febră înaltă (40șC), frison, tahicardie, astenie, anorexie Sindromul respirator, cu catar respirator superior (rinoree, disfagie, disfonie), arsuri retrosternale, tuse seacă Sindromul algic intens, cu artralgii, mialgii, cefalee, dureri oculare, lombalgii. Simptomele gripei se remit după 3-5 zile, urmând o scurtă convalescență (3-5 zile). Complicații Complicațiile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
respiratorii superioare și constituie cauza principală a pneumoniilor, cu frecvență mai mare la vârste extreme, etilici, splenectomizați, imunodeprimați (HIV) sau postgripal. Pneumonia pneumococică reprezintă prototipul clinic al pneumoniilor bacteriene. Manifestările tipice sunt: debutul brusc cu frison, febră, junghi toracic, polipnee, tahicardie, tuse seacă inițial, apoi cu expectorație purulentă sau ca “jeleul de coacăze”. Aspectul radiologic este de condensare lobară. Complicațiile pot fi: insuficiența respiratorie, abcesul pulmonar, pleurezia, meningita, septicemia. Tratamentul antibiotic de elecție pentru tulpinile sensibile este Amoxicilina 1g X 3
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt: Digestive: hemoragia intestinală, perforația intestinală Cardiovasculare: miocardita, tromboflebita Neurologice: encefalita, meningita, poliradiculonevrita Diseminări (abcese) osteo-articulare, splenice, etc. (rare). Hemoragia intestinală apare între zilele 10-16, prin ulcerarea unui vas sau prin capilarită toxică, fiind “anunțată” de scăderea bruscă a febrei, tahicardie, paloare, hipotensiune, extremități reci, senzație de sete, melenă. Perforația intestinală apare în săptămânile 3-4 și semanifestă prin semne de abdomen acut, cu excepția peritonitei astenice, care complică formele grave. Infecția cu S. typhi se poate croniciza. Persoanele devenite purtători biliari, urinari
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
multiplă (MODS). (1) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) este consecința unor afecțiuni infecțioase și neinfecțioase (pancreatită acută, ischemie, șoc hemoragic, politraumatism) și se manifestă prin asocierea a cel puțin 2 dintre următoarele semne: Febră cu temperatura > 38șC sau < 36șC Tahicardie cu frecvență cardiacă (FC)> 90/min Tahipnee cu frecvență respiratorie (FR)> 20/min sau PaCO2< 32 mmHg Leucocite> 12000/mm3 sau < 4000/mm3 sau 10% celule imature (în absența altor cauze). (2) Sepsisul este definit de asocierea SIRS o infecție
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a citokinelor pro-inflamatorii. Se cunosc peste 50 de proteine proși antiinflamatorii implicate în sepsis. TNFα stimulează leucocitele și celulele endoteliale să elibereze alte citokine, să-și exprime adezinele și să producă prostaglandine și leucotriene. Infuzia de TNFα iv induce febră, tahicardie, tahipnee, leucocitoză, mialgii, somnolență. Administrarea experimentală de TNFα în doze mari conduce la șoc, coagulare intravasculară diseminată (CID) și deces. TNFα, IL-1β, Ifγ, IL-8 au acțiune pro-inflamatorie sinergică. TNFα și IL-1β își amplifică răspunsul prin feed-back pozitiv. (2) Cascada sistemelor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
edem gelatinos și nedureros, extins împrejurul leziunii. Ulterior, escara se usucă, se separă de țesuturile vecine în 1-3 săptămâni și cade. Ganglioni regionali sunt tumefiați și dureroși. b. Edemul malign este forma gravă cu evoluție septicemică, asociind febră mare, frisoane, tahicardie, tahipnee, stare toxică. Leziunea de la poarta de intrare este discretă sau absentă. Domină edemul enorm, gelatinos, deformant. Antraxul bulos se caracterizează prin flictene și bule sero-hemoragice pe fond de edem întins. Antraxul visceral poate fi localizat pulmonar, digestiv sau cerebral
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și traversează sinapsa, ajungând la celulele inhibitorii presinaptice, unde nu mai poate fi neutralizată. Tetanospasmina blochează eliberarea neuro transmițătorilor musculari (GABA), crescând tonusul muscular și producând contractura musculară. Tetanospasmina poate afecta sistemul nervos vegetativ prin creșterea catecolaminelor, cu efect de tahicardie, aritmii, hipertermie, transpirații profuze, hipercapnie. Tablou clinic Incubația tetanosului este de 3-30 zile. Debutul este insidios, mai rar brusc, cu sensibilitate la frig, parestezii la nivelul plăgii, anxietate, crampe musculare. Perioada de invazie durează 24-48 ore și se manifestă cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt Sarcomul Kaposi, limfoamele hogkiniene și nehodgkiniene, mai rar de tumori bronșice primitive. Pneumocistoza pulmonară este cea mai frecventă infecție oportunistă asociată stadiului SIDA cu imunodepresie severă (LTCD4<200/mm3). Diagnosticul clinic se bazează pe asocierea următoarelor criterii: febră, dispnee, tahicardie, tuse neproductivă. Aspectul radiografic patognomonic este de “plămân alb”, cu leziuni interstițiale și alveolare difuze, bilaterale, debutate perihilar și extinse periferic, dar se pot întâlni și aspecte atipice (10%) și chiar normale (20%). Alte modificări nespecifice sunt hipoxia sanguină și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]