810 matches
-
stins și 50 g rom. Se coace totul la foc iute și, după ce s-a răcit, se taie în două, se însiropează cu puțin lichior de cafea amestecat cu 100 g cafea fiartă, apoi, tava în care am copt o tapetăm cu folie, peste folie punem o parte din blat, peste blat punem crema (in frișca bătută cu zahăr, sosul de cacao și gelatină). Punem deasupra al doilea blat, la final decorăm cu frișcă și ciocolată rasă. Deasupra se adaugă glazură
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
puțină sare și zeamă de lămâie. Se freacă gălbenușurile cu zahăr, se adaugă, pe rând, câte o lingură de apă, apoi praful de copt stins, făina, nucile, lămâia, sarea, iar la urmă, albușul bătut spumă. Se coace compoziția în tavă tapetată cu ulei și hârtie. După ce s-a copt și s-a răcit, se pune deasupra o cremă făcută din 2 gălbenușuri, 250 g unt, 300 g zahăr pudră și 2 linguri de ness. Se freacă untul spumă cu zahărul, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
pudră, un praf de copt, 150 g făină. Albușurile se bat spumă, adăugăm zahărul pudră și gălbenușurile pe rând, lingurile de apă pe rând, nuca, praful de copt și la urmă făina. Se coace în tavă unsă cu unt și tapetată cu făină. Blatul rece se taie în două. Crema - se fierb 400 ml de lapte și punem în el o budincă de vanilie, 3 ouă, 5 linguri de zahăr și o vanilie. Se fierbe pe baie de aburi. După ce s-
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
gălbenușurile se freacă cu jumătate din cantitatea de zahăr. Se adaugă albușurile bătute spumă și restul de zahăr, după care se bate până se topește tot zahărul. Se adaugă făina, se fac 5 foi egale și se coc în tavă tapetată cu făină. Crema - 500 ml de lapte, 150 g zahăr, 1 ou, 50 g amidon și 350 g unt bătut spumă. Laptele se pune la fiert cu zahărul, apoi adăugăm amidonul, oul dizolvat și se lasă la fiert câteva clocote
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
apoi se adaugă treptat 10 linguri de apă fiartă. După ce s-a pus toată apa, batem cu telul timp de 20 de minute, după care adăugăm 200 g făină și ½ de plic de praf de copt. Se coace în tavă tapetată cu ulei și făină. Crema - se fierbe o cană de lapte cu 2 linguri de făină și 200 g zahăr. Crema fiartă o încorporăm încet în 200 g unt frecat în prealabil, apoi adăugăm 100 g nucă măcinată și un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
volumul. Crema - se amestecă 3 linguri de nucă măcinată, 200 g zahăr, 2 linguri de cacao și 100 g lapte. Se unge aluatul cu această cremă, după care se rulează și se taie felii cu cuțitul. Se coc în tavă tapetată cu margarină, iar, la final, se ung cu ou pe deasupra. După ce sau copt, se ung pe deasupra cu sirop din zahăr cu apă și 2 linguri de ulei. PRĂJITURĂ MIMOZA (1) Se bat 2 ouă, 250 g zahăr, 250 g smântână
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ung cu gem de caise cu partea cu gălbenușuri pe exterior. PRAJITURA PARISUL IN FLACARI Blatul I - 5 ouă, 5 linguri de zahăr, 3 linguri de făină, 1 praf de copt și 2 linguri de cacao. Se coace în tavă tapetată cu ulei și făină, iar când este rece, se taie în două. Blatul II - 6 albușuri bătute spumă cu 10 linguri de zahăr, 2 linguri de făină, 150 g nucă măcinată și o linguriță de bicarbonat; în loc de făină și nucă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
200 g zahăr tos, 200 g nucă de cocos, ½ de plic de praf de copt și 5 linguri de făină. Albușurile se bat spumă, se adaugă o pungă și jumătate de nucă de cocos, făină și praful de copt. Se tapetează tava cu margarină și făină și se pune compoziția de mai sus la copt, timp de 20-25 de minute. Foaia fierbinte se însiropează cu o cană de lapte rece. Crema - se pun la fiert 500 ml de lapte cu 100
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zeama de la o lămâie, 800-1000 g făină și o vanilie. Se bat ouăle spumă cu zahăr, adăugăm uleiul, vanilia, lămâia, amoniacul și la urmă, făina pentru ca aluatul să fie mai molicel. Se fac 5 foi, care se coc în tavă tapetată cu ulei și făină. Crema - 400 g unt, 400 g zahăr, 4 linguri de ness, 2 gălbenușuri, 50 ml coniac sau rom și 1 borcan de dulceață de trandafiri. Zahărul se fierbe cu 100 ml de apă până face bășici
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
PRAJITURA SAINT - HONORE (SAU ARICIUL) Foile - 350 g alune, 350 g zahăr pudră, 10 albușuri, 2 lingurițe de amidon, alune și 2 lingurițe de rom. Se bat albușurile spumă, se adaugă zahăr, amidon și esență. Se coace în tavă dreptunghiulară tapetată cu hârtie timp de 20 de minute, apoi se scoate și se taie în 4 foi egale, după care se lasă la răcit. Crema - ½ de pahar cu apă și 150 g zahăr; se fierbe cu vanilie și se leagă cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și tăiată, 6 ouă, o cană de zahăr, 4 linguri de făină, 2 linguri de griș și 2 linguri de cacao. Se bat ouăle cu zahăr spumă, se adaugă făina, restul din compoziție și un praf de copt, apoi se tapetează o tavă cu margarină. Se presară o cană de nucă tăiată și peste nucă se pune compoziția cu cacao la copt. După ce s-a copt, se răstoarnă pe un suport, apoi peste blatul cu nucă, se pune deasupra o cremă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu 6 albușuri, apoi se adaugă treptat 250 g zahăr pudră și 150 g nuci măcinate și se bate în continuare. Când compoziția este tare, se ia cu lingurița, se pune în cantități egale în tavă unsă cu ulei și tapetată cu făină, apoi se lasă distanță între ele, după care se dau la cuptor timp de 15-20 de minute. Crema - se freacă 6 gălbenușuri cu 250 gr. de zahăr, 2 lingurițe de făină și 2 lingurițe de cacao. Se freacă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
deasupra. PRAJITURA VISINICA Se face un blat din 200 g zahăr pudră, 6 gălbenușuri, 5 linguri de ulei, 3 linguri de lapte, 2 linguri de cacao, 150 g făină și o linguriță de bicarbonat. Se coc două foi în tavă tapetată cu ulei și făină - aluat de chec. Crema - o budincă de vanilie, 400 ml lapte, 4 linguri de zahăr care se fierb, iar când este rece se amestecă cu 200 g unt și 200 g zahăr. Așezarea se face: blat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
coniac și zeamă de lămâie (pe măsură ce le tăiem în salata); * torturile sunt mai gustoase și mai aromate dacă în siropul dulce pentru însiropat adăugăm coniac sau rom; § torturile de înghețată își vor păstra cel mai bine forma dacă tava este tapetată cu folie; * gelatina folosită la orice fel de preparat trebuie mai întâi înmuiată în suc sau zeamă rece timp de o jumătate de oră până la o oră, apoi încălzită pe baie de aburi și după aceea o folosim unde ne
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
scuamoasă, avându-și originea în vezicula biliară [1]. NOȚIUNI DE HISTOLOGIE ALE VEZICULEI BILIARE Straturile VB includ: epiteliul de suprafață, lamina proprie, stratul muscular, țesutul conjunctiv perimuscular subseros și seroasa. Nu există musculara mucoasei și nici submucoasă. Pliurile luminale sunt tapetate de epiteliu cilindric și au miez de lamină proprie. Înălțimea și grosimea pliurilor sunt variabile, iar ramificarea este caracteristică. Un singur strat de celule cilindrice înalte sunt situate pe o membrană bazală. Celulele au o citoplasmă palidă sau ușor eozinofilă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
cu pecete au o suprafață netedă mucoidă sau gelatinoasă [1]. MICROSCOPIA Au fost adăugate două tipuri histopatologice noi: carcinomul cribiform și tumora benignă cu celule gigante [1]. Adenocarcinomul de tip biliar. Acesta este compus din glande tubulare scurte sau lungi, tapetate de celule care variază în înălțime de la cuboidale la înalte, în formă de coloană, și care seamănă aparent cu epiteliul biliar. Cam o treime din adenocarcinoamele bine diferențiate prezintă diferențieri focale intestinale și conțin celule caliciforme și neuroendocrine [1,4
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
hilar” și „perihilar” depinde de o examinare anatomopatologică corectă, riguroasă, a eșantioanelor rezecate, iar întrebuințarea și semnificația acestor termeni poate să difere între anatomopatologi, chirurgi și radiologi [1]. Colangiocarcinomul extrahepatic Căile biliare extrahepatice, servind drept căi pentru scurgerea bilei, sunt tapetate de un singur strat de celule columnare înalte, susținute de un strat de țesut conjunctiv relativ dens. Epiteliul este ușor aplatizat. Adesea epiteliul se invaginează în stromă formând depresiuni mai superficiale sau mai profunde, așa-numiții „saci Beale”. Celulele epiteliului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
XII-a a părții costale. Prin spațiile Bochdaleck, grăsimea pararenală (descrisă de Gerota) se află în continuitate cu țesutul adipos subpleural din dreptul recesului costodiafragmatic respectiv. Aceste spații pot permite apariția herniilor Bochdaleck [3, 10]. Fața superioară a diafragmei este tapetată de fascia endotoracică, iar cea inferioară de fascia diafragmatică inferioară, parte componentă a fasciei endoabdominale. ORIFICIILE ȘI HIATUSURILE DIAFRAGMULUI Orificiile diafragmului sunt în număr de trei: aortic, esofagian și al venei cave inferioare. Orificiul aortic are o formă eliptică, se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
celulele derivate din ele se înmulțesc, ajungând să domine , dând aspectul morfologic al organelor hematopoietice. În toate organele hematopoietice există o vascularizație abundentă , formând lacuri sau sinusuri vasculare , cu circulație mai lentă, în vederea asigurării proceselor biochimice. Pereții sinusurilor vasculare sunt tapetați cu celule endoteliale cu morfologie și funcții diferite de cele ale celulelor reticulare nediferențiate. Celulele endoteliale contribuie la reglarea procesului de “citodiabază” prin care sunt admise in circulația sanguină, numai celulele maturate , elaborate din parenhimul hematopoietic . Pe frotiurile elaborate din
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
tars. în afara acestor clasificări există oase \a care intră în discuție caracterul arhitectural (oasele pneumatice), poziția și situarea lor în oraanism (sesamoide, suturale). Oasele pneumatice (Fiaura 8) sunt oase care în interiorul lor au incluse cavități pline cu aer. Acestea sunt tapetate cu membrane mucoasei și se pot descrie la nivelul cutiei cranieni, de exemplu la osul etmoid, frontal, maxilar superior. Rolul acestor cavități este cel de rezonanță. Oasele sesamiode sunt oase supranumerare, mici, incluse fie în tendonul unui mușchi (ex. rotula
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superficiale urmează traiectul oblic în jos spre humerus în timp ce cele profunde se reflectă ajunaând pe suprafața articulației și determină ridicarea stratului intern al capsulei formând "frenula capsulae": frâurile proieminente ale stratului intern al capsulei. Stratul intern (sinovial) al capsulei articulare tapetează stratul fibros fiind recurbat numai în zonele de formare a frâurilor. Sinoviala trimite prin orificiile capsulei în afara articulației prelunairi formând bursele: - bursa subscapularului care comunică cu articulația; - bursa dintre tendonul subspinosului și capsulă; - bursa subacromială dintre mușchiul deltoid și capsulă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
circulare - zona orbiculară, liaamentul anular Weber. Zona orbiculară ocupă fața profundă a capsulei fiind formată din fibre: - cu inserție osoasă ce pornesc de sub spina iliacă antero-inferioară formând un inel în jurul colului; - proprii sub forma unor inele în capsulă. Stratul sinovial tapetează stratul fibros al capsulei. 1. Spina iliacă antero-inferioară 2. Marele trohanter femural 3. Ramura orizontală a ischionului 4. Gaura obturatoare 5. Capsula articulară 6. Liaamentul ilio-femural partea laterală 7. Liaamentul ilio-femural partea medială cu inserție terminală ce acoperă parțial liaamentul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Suprafețele articulare sunt reprezentate de fața inferioară a tibiei, de cele două fețe articulare ale maleolelor (medială și laterală), fața superioară a tarsului cu trohleea și cele două fețișoare maleolare. Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala. Stratul intern tapetează fața profundă a stratului fibros, se reflectă la locul de inserție al acestuia, se termină la limita cartilajului hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulară care este mai subțire și foarte strânsă pe laturi în timp ce în partea anterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se formează fistule, nu există o comunicare între chistele neoplasmului și sistemul ductal pancreatic [2,18]. Microscopia Neoplasmele mucinoase chistice (fig. 245B) au două componente distincte: epitelială, iar sub ea, o componentă stromală de tip ovarian (fig. 245C). Chistele sunt tapetate de celule cilindrice, înalte,producătoare de mucină care se colorează cu PAS (fig. 245D) și albastru Alcian. La nivelul epiteliului pot fi întâlnite diferențieri de tip foveolar gastric, pseudopiloric, intestinale și uneori chiar și scuamoase. Până la o treime din neoplasmele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
chistice apar fie la nivelul tubilor (multiple, complet sau incomplet separate prin segmente înguste de peretele tubului de origine, având uneori un aspect septat sau de tirbușon), fie la nivel glomerular. Dimensiunile sunt diferite: 3-5 mm2 cm. Peretele propriu este tapetat de un epiteliu simplu, în care tipurile celulare diferențiate, normale fenotipic, corespund anumitor segmente tubulare particulare ale nefronului și pot fi recunoscute. De obicei, acest epiteliu (care devine parte componentă a chiștilor în curs de dezvoltare) își continuă procesul de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]