4,350 matches
-
să cadă o zi-două la pat, să-i poată îngriji, să-i stea la cap și să-i răcorească cu batiste de olandă fierbințelile frunții. însă spre bucuria și nemulțumirea ei amestecate, stăpânul era sănătos ca un taur. Gândind cuvântul „taur”, roșise toată. Astfel se perpelea tânăra slujnicuță Măriuca și poate n-am fi pomenit acest fapt care ne-a îndepărtat o clipă de la firul poveștii noastre dacă el n-ar ilustra, mutatis-mutandis, tendința omului de jos de a vrea ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
două fronturi. Îi observă cu luneta telescopică a puștii lui Nené Dupré și nu-și putu opri un zâmbet de satisfacție. Așa cum bănuia, soarele și vântul îi loviseră nemilos. Foarte nemilos. Dacă imohagul ar fi văzut vreodată o coridă de tauri, poate că ar fi putut compara starea sufletească a acelor drumeți asudați cu cea a unei bestii puternice, cu coarne agresive, care, după ce iese cu avânt în arenă, gata să mănânce pământul, suferă pe neașteptate și cu excesivă cruzime o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
mea valurile bălții albe spinarea mea valurile mării moarte părul roșu al Wandei Îmi curge din răni părul negru al Annei Îmi crește pe pubis unde ți-e pășunea oierule pe căpitan Întrebați-l boierule șapte văi și-o vale-adîncă tauri mulți mi-or paște-o Încă destul turnați vin de ambră și calomel pe creștetul mielului să-l răcorim să-l trezim În aerul dulceag al abatoarelor veniți fecioare din Ierusalim fecioare din Bolintin fecioare din Sion fecioare din relon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ăsta e foarte interesant, plin de sugestii, aici depășești jocul formal, te pune În fața enigmei umane. O idee excelentă și realizarea. — Mă bucur că-ți place. Am făcut-o anul trecut. Treizeci de fotografii În două luni, eram ca un taur În călduri, da și ce-a ieșit! Ți-am spus eu că le rup gura. De poza din stînga ce zici? Asta-i recentă. Nu mă recunoști? Autoportret În oglindă. — Foarte bun... dar chipul din oglindă, nu știu, parcă... fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu blândețe. îi sclipeau ochii. — Și tu cine dracu’ mai ești? a răbufnit Johnny, băgându-l pentru prima oară în seamă. —E prieten cu Sam, s-a repezit Harriet să răspundă. Capul lui Johnny era aplecat în față, ca la tauri, ochii ficși și mici. Fața și gâtul cărnos erau străbătute de vene iritate; arăta ca un porc enervat. Nat, dimpotrivă, se sprijinea lejer de marginea mesei, aparent relaxat. îi simțeam tensiunea clocotind prin sânge, dar își ținea încă picioarele încrucișate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
clocotind prin sânge, dar își ținea încă picioarele încrucișate la gleznă, natural, cu mâinile băgate în buzunare. Johnny și-a luat mâna de pe fundul lui Harriet și a făcut un pas înspre Nat. S-au fixat cu privirile ca doi tauri. Nimeni nu-mi spune ce să fac cu prietena mea. Ne-am înțeles? a spus Johnny nervos. Nu ai citit de curând Cosmopolitan-ul? a zis Nat. Aș spune că atitudinea ta a depășit termenul de garanție. Johnny s-a holbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
pe toți trei: Eisenberg, Stein, Burkeviț. N-am să uit liniștea plină de tensiune a clasei, ochii noștri umezi, lacomi și aprinși, emoția noastră ascunsă și, de aceea, cu atât mai sălbatică. Era ca și cum am fi urmărit o luptă de tauri, numai că ne lipsea putința de a ne exprima emoțiile prin strigăte. La început, ieșea la lecție Eisenberg. Acest mic și cinstit truditor știa tot. Știa tot ce trebuie și mai mult decât atât, știa mai bine decât i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
se întâmple să te confrunți cu omoruri ori cine știe ce alte grozăvii până la pensie. Sper să nu. Nici eu nu-ți doresc, dar nu te baza! Sfatul meu este să te înarmezi cu tot curajul de care dispui și să iei taurul de coarne. Dumneavoastră vă vine ușor să vorbiți. Aiurea! Nici mie nu-mi face plăcere, dar m-am obișnuit. Morții nu sunt primejdioși, nu mușcă și nici nu fac vreun rău. Ajunseseră la capătul văii după care se apucaseră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
era real sau măcar previzibil iar el bănuia direcția din care acesta putea să vină. Gheara de gheață care i se așezase între umeri începea să coboare pe spinare în jos. Nu mai stătu pe gânduri, se hotărî să ia taurul de coarne și porni în jos pe drumul pe care venise. Se opri preț de câteva clipe imediat ce trecu de linia copacilor, numai cât să i se obișnuiască ochii cu lumina mai scăzută de acolo și să cerceteze mai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Torres izbucni În plîns. La prima leafă, Fermín Romero de Torres Își cumpără o pălărie ca-n filme, niște pantofi de ploaie și se zori să ne invite, pe mine și pe tata, la o porție de coadă(sulăă de taur, care se prepara, În fiecare zi de luni, Într-un restaurant aflat la două străzi de Plaza Monumental. Tata Îi găsise o cameră Într-o pensiune de pe strada Joaquín Costa unde, mulțumită prieteniei dintre vecina noastră Merceditas și patroană, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
stai de vorbă cu un profesionist al seducției, iar chestia cu sărutul e pentru amatori și diletanți În papuci. Femeia adevărată o cîștigi Încetul cu Încetul. Totul e o chestiune de psihologie, ca Într-o tactică adecvată În luptele de tauri. — Altfel spus, te-a trimis la plimbare. — Pe Fermín Romero de Torrres nu-l trimite la plimbare nici Sfîntul Roque. Ceea ce se-ntîmplă e că bărbatul, Întorcîndu-ne la Freud și exprimîndu-ne metaforic, se Încălzește ca un bec: se Încinge cît ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
nu se montează într-o jumătate de duzină de zile, căci atâtea am petrecut aici. Deci, nici vorbă să ordone supravegherea celor două intrări de la providențial, s.a., să lase, dimpotrivă, drumul liber, pentru ca tendința firească, care nu e doar caracteristica taurilor, să determine lupul să se întoarcă la vizuină, papagalul-de-mare la gaura din stâncă. Pat cunoscut și primitor poate, prin urmare, încă să aibă comisarul, presupunând că n-or să vină să-l trezească la miezul nopții, cu ușa deschisă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
vineții și pleoapele albe. Părul i se încurca în iarba veștejită de diminețile geroase. Mâinile ei micuțe strânseseră în ele vidul. Era atât de frig în ziua aceea, încât mustățile tuturor se umpleau de zăpadă în timp ce suflau aerul ca niște tauri. Băteau din tălpi pentru a face sângele să le circule din nou în picioare. Pe cer, niște gâște greoaie zburau în cercuri. Păreau să-și fi pierdut drumul. Soarele se înghesuia în mantaua lui de cețuri, care se scămoșa tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
care se dădeau înapoi de la cele mai simple munci, și pentru care fiecare zi departe de pupitru era ca o lungă și plicticoasă zi de duminică. Martiale Maire, un prostănac ce-și pierduse o jumătate din cap sub copita unui taur, punea în fiecare dimineață în fața ușii clasei sale un buchet cules chiar de el, iar când nu avea flori, aducea un pumn de iarbă frumoasă în care cimbrișorul răspândea un parfum de mentă, iar lucerna miros de zahăr. Câteodată, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
avansau în grad, și asta fiindcă fusese dreyfusard, dar atenție!, nu unul de operetă, sau dintre aceia, foarte numeroși, care s-au exprimat în favoarea lui Dreyfus doar la mesele în familie. Matziev avusese de-a lungul acelei perioade boașe de taur, susținându-l public pe micul căpitan, spunând deschis că el crede în nevinovăția acestuia, nesocotind și punându-se împotriva gândirii înțelepte a statului major, disprețuindu-i astfel pe cei care l-ar fi putut ajuta să avanseze, să ajungă chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
umblând printre mese și aducându-le băutorilor stacane cu vin de Toul și de Vic. Flăcările lăsaseră locul vălătucilor cenușii care ieșeau din vatră pentru a dansa prin sală, lovindu-se de tavanul afumat. Atunci, Bourrache, cu o încetineală de taur epuizat, a întors chipul spre mine, chipul acela fără nici o expresie, apoi s-a sculat, a întins mâinile mari spre gâtul meu și a început să strângă și să strângă, din ce în ce mai tare, iar mie, în mod bizar, nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
puternic, împingea mașina cu pieptul prin curte, îngrijea gazonul ca un cunoscător, o mai salva pe ea de la treabă cu pasiunea asta a lui pentru ierburile din curtea cealaltă, nu se irosea pe nimicuri, un gospodar adevărat, ce zodie?, aha, Taur, ăștia muncesc, nu glumă, sunt cei mai buni la treabă. Are un sindrom de muțenie. Nu știe nimeni ce-a pățit, e ca pierdut, nu?, pur și simplu, nu mai vorbește, îți dai seama că de la premieră, după premieră, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
aici terenul potrivit. Ba da, ai de ales între o podea de cameră țărănească, frumoasă și plăcută, și o pardoseală de piatră, spune Anna, exprimându‑se cam prea popular pentru felul ei de‑a fi. Tata zbiară imediat ca un taur furios și spune că‑i rupe picioarele dacă mai vorbește așa necuviincios. Atunci fiul o să fie olog de‑a binelea și o să se târască pe jos, în timp ce el tot o să poată măcar țopăi într‑un picior. Mai spune că‑l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
înainte de terminarea orelor. Profesorii vorbesc ca și cum ar avea îngăduință pentru faptă. Cel care a făcut asta trebuie să recunoască, n‑o să i se întâmple nimic, vrem doar să știm cine a fost. Când văd că așa nu merge, urlă ca taurii întărâtați. Rainer Witkowski scrie o compunere surprinzător de cuminte despre Străinul de Camus, dar ceea ce gândește el este liber și neîmblânzit, așa cum sunt întotdeauna gândurile. Părinții își pălmuiesc fetele pentru că ele nu vor să poarte decât pantofi cu toc, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
părut ciudat că a neglijat, de asemenea, să întrebe câți ani are Emmeline, la ce școală merge, cum îl cheamă pe profesorul ei de dans, unde lucrez eu, genu’ ăsta de lucruri? Ea suflă fumul prin ambele nări, ca un taur furios: — Nu în mod special, zise ea. Cel puțin nu până nu le-ați menționat. Lovi puternic bordul și înjură: — Dar dacă ar fi întrebat la ce școală merge Emmeline? Ce v-ați fi făcut dacă ar fi apărut acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de cărți, dialoguri, diatribe și lucrări consacrate virtuții, educației, lui Socrate, norocului, exilaților, naufragiaților etc., Aristip va fi consacrat oare tot atâta timp analizei, reflecției, gândirii și intelectului de vreme ce trăgea concluzia sumară a excelenței unei vieți de armăsar sau de taur? Se va fi înflăcărat el cu definițiile plăcerii - catastematică, dinamică și pozitivă -, își va fi pus întrebări în legătură cu modalitățile cunoașterii - perspectivism și relativism -, se va fi aplecat oare asupra subiectului aparenței și adevărului - subiectivitate și individualitate - de vreme ce făcea din porc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
să-i bage în seamă, într-un du-te-haida neîncetat, saturniene superbe, fără picioare, dar care luptau pentru emanciparea femeii, neptunieni mici, păroși, îmbogățiți peste noapte din vânzarea gustoșilor gogoșari, centauri din Proxima Centauri cu trup de cal și cap de taur, dansatoare lungi, subțiri, de prin părțile Andromedei, ce-și puteau îndoi trupul până rămâneai bujbe, pământeni ce căutau de lucru, marțieni care tot opreau călătorii încercând să-i convingă că și pe Marte e viață, venusieni care vindeau pliante turistice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
scuturi, îngeri au lăsat Cherubul văii să-l înjunghii, - Sădiți în aer ridicat. Și limfa pajiștelor pale Se pleacă soarelui ferit Al certei sere animale: Îngână sângelui ivit. Scris, râul trece-n mai albastru Și varurile zilei scad, E rana Taurului astru. Vădita țară, Galaad. AURA Mire, văzut ca femeea, Cu părul săpat în volute, De Mercur cumpănit, nu de Geea, Căi lungi înapoi revolute; La conul acesta de seară, Când sufletul meu a căzut Și cald, aplecatul tău scut Îl
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
împușca! La miezul nopții, liniștea satului e sfâșiată de urlete și răcnete. Sar sătenii și îl găsesc pe marele vânător tăvălindu-se de durere. - Ce s-a întâmplat? Unde e leul? - Dă-l dracului de leu! Care tâmpit a lăsat taurul liber? La psihiatru - Doctore, nu i-ați putea admininstra soțului un medicament pentru a visa noaptea pești? - De ce ? E cumva pescar? - Nu, dar de vreo două luni visează, noapte de noapte, vrăbii. - Și ce vă deranjează, pești sau vrăbii, nu
TABLETA DE WEEKEND (44): APOCALIPSA DUPĂ TRAIAN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364325_a_365654]
-
la o petrecere și când se întorceau, ea îi reproșa geloasă. -Toată seara te-ai uitat la tipa de lângă mine și i-ai făcut ochi dulci, armăsarule! Crezi că mai ești în tinerețe când erai necăsătorit și îți spunea lumea taur comunal? -Zău, tu vorbești care ai țopăit toată seara dansând cu prietenul meu, capră ce ești! Parcă erai o iapă în călduri! -Da ce vroiai animalule dacă tu te miști ca o gorilă? Nu vezi ce burtă ai făcut, parcă
EL ŞI EA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364437_a_365766]