675 matches
-
perioadei, jurnalismul narativ putea da dovadă de umor. O foaie de știri regalistă din timpul războiului civil raporta următoarea confruntare dintre soldații partizani ai parlamentului și o vânzătoare ambulantă care vindea aceeași foaie: "O luptă încinsă a avut loc la Taverna Salutation din Holburne unde niște viermi republicani, numiți soldați, au reținut o amazoană bărbătoasă numită dna. Strosse sub suspiciunea de a fi loialistă și de a comercializa Man in the Moon; dar ea, aruncând în ochii lor cu piper pisat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
încarcerat. Ward se implică mai mult în acel apel la bun-simț asociat cu jurnalismul literar narativ în reportajul său despre înmormântarea poetului John Dryden în 1700. Trăsurile celor "de seamă" blochează aleea Chancery în fața unor case de toleranță și a tavernei King's Head, unde Ward obișnuia să bea (și, au sugerat unii, să-și scrie reportajele): Un corector nerușinat al lui Jades Flesh și-a trecut bățul pe lângă pielea din spate a unei trăsuri ce se afla în față și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
scopul meu" (Bickerstaff, 1). De aceea, schițele sale ilustrează de obicei o morală. De exemplu, în primul număr apare o schiță despre un tânăr care suferă de dragoste la prima vedere: "se spăla pe dinți la o fereastră dintr-o tavernă din Pall Mall, când a trecut o trăsură frumoasă cu o tânără domnișoară care și-a ridicat privirea spre el. Trăsura a plecat, iar el și-a dat jos tichia de noapte în loc să-și frece gingiile și a stat la
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de jurnalism literar ce recuză influența paradigmei obiectiviste asupra subiectivității jurnalistului. Într-un oraș din Vestul Sălbatic, un doctor ce înțelegea suferința victimelor Marii Crize și un editor de ziar ce nu o înțelegea îl duc pe Anderson într-o tavernă ce servea drept loc de întâlnire pentru șomeri și soțiile lor. Anderson o compară cu "cârciumele de demult pe care le știam în copilărie", caracterizând-o drept un loc în care "nu se bea mult", probabil deoarece puțini își permiteau
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
te saturi să tot înghiți doar saltimboca romana napocensis, alătură-te Legiunii a V-a "Mihaelageoana" și luptă în For împotriva costobocilor, conducători făcuți, iar nu născuți, și ia-i la prigoană, dacă te ține cureaua. Vorba ceea, " Or la tavernă, or în cavernă!". Iar după ce moștenitorul flușturatic al Stăpânului Tomberoanelor o va lua în freză la alegerile de sector, alătură-te cetățenilor romani care vor cere în cor ca Bahmu să recite zilnic, de o sută de ori, la televiziunea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a trecut mai bine de un deceniu de atunci, țin minte discuțiile cu acest magistrat hăituit de mașinăria infernală pornită împotriva sa. Procurorul vorbea, făcea dezvăluiri, acuza. Nu mai avea nimic de pierdut. Ne-am văzut de câteva ori prin taverne dosnice din zona Obor. Rechizitoriile sale conțineau nume importante implicate în afaceri urâte și complicate. Era în plină guvernare Năstase. Se instalase deja atmosfera de teroare politică. Puterea controla o mare parte a presei și părea hotărâtă să îngenuncheze ce
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
și al viței de vie, Saturnaliile se desfășurau între 17 și 24 decembrie. În această perioadă, erau suspendate multe legi, de pildă, cetățenii romani își serveau sclavii și părăseau orașul pentru a petrece câteva zile la țară. Din același motiv, tavernele marilor drumuri, precum și cele administrate de proprietarii de podgorii, ca locuri de desfacere pentru vinul produs de ei, erau pline de iubitori ai vinului. Chiar și împăratul Tiberiu părăsea Roma îndreptându-se către reședința sa de la țară pentru a dedica
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și-a schimbat cu timpul semnificația, până să ajungă așa cum o cunoaștem astăzi. Creșterea cantității în detrimentul calității a avut ca rezultat un vin acrișor, dificil de păstrat, care a fost denumit "guinguet". Acest termen se află la originea cuvântului "guinguette" (tavernă), nume dat bodegilor amplasate la 20 de leghe (88 km) de Paris. Regula celor 20 de leghe, conform căreia vinul produs la o distanță mai mică de 20 de leghe nu putea fi consumat în capitală, a fost instituită printr-
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
brânză“ sau niște persoane „sută la sută fete“. Fiind „adult cu tichet“, „adună vampe simple“, se duce la fotograf, film, cofetărie și într-un bar unde cântă un „tenor brizat“. În hol sunt „chestiuni bronzate“ și „păpuși de carbid“. În tavernă stă cu un „idol cultivat“ sau „c-o misă de categorie“ și are „grom la masă“. În timp ce cântă „demimondena“ și difuzează „hoparleoru“, mănâncă (servit de un „frac cu șervet la gât“) prăjituri, chifle, baclavale, „icre mate“ și bea „șampanie cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
și scriitori (Dan Botta, Ion Barbu, Dinu Noica, Barbu Brezianu, Ion Negoițescu) care mă inițiau în farmecul orașului, mă făceau să descopăr marea poezie dintre cele două războaie și vechile balade românești pe care ne duceam să le ascultăm în taverne unde recitau povestitori și cântăreți minunați. Când te gândești că, în timp ce Andrei Jdanov și acoliții săi moscoviți preparau ukazurile care urmau să pună capăt în mod brutal libertăților culturale, inaugurând proletcultul, realismul socialist și reformele fundamentale din 1948, eu descopeream
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
al diavolițelor și drăcușorilor, de-abia stingheriți de câte un înger care traversează când și când scena, în vârful picioarelor, parcă. În fundal, trăncănesc și "cotcodăcesc" o sumedenie de "destrăbălate nerușinate", care vorbesc cu bărbații care le însoțesc "ca la tavernă", rostind cuvinte "grosolane", "obscene", "vulgare". Însoțindu-și vorbele cu gesturi, aceste femei care flirtează se dedau unor "atingeri pe care nici măcar nu-și dau osteneala să le ascundă", unor "valsuri-dezmierdări" lascive. Uneori, le vezi chiar încălecând, pe sub masă, pe genunchii
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
chemat oastea României liberatoare...” Iar Pamfil Șeicaru concluziona în comentariul „De la Petre P. Carp la dr. Iancu Flondor” din Bucovina nr.45: „Fără menajamente dl. Iancu Flondor a repezit ce i-a căzut întâmplător în mână când a intrat în taverna politicianismului... Putea foarte bine, ca în loc de dl. Al. Constantinescu, dr. I. Flondor să întâlnească alt politician, căci asemănarea între politicieni e surprinzător de mare. Toți seamănă ca niște picături de noroi. Asemănarea așa de pronunțată între Petre P. Carp și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prin finețea frunzelor și parfum, din aceste puncte de vedere excelând zona "Vuelta Abajo". După "descoperirea" tutunului, autoritățile spaniole și-au dat seama de posibilele sale valori comerciale. Dacă la 14 mai 1537 se menționează că sclavele care lucrau în tavernele din Havana vor fi prinse vânzând tutun, vor fi pedepsite cu 50 de lovituri de bici și stăpânii lor la o amendă de 2 pesoși, la 20 octombrie 1614, regele Filip al III-lea autorizează cultivarea tutunului, dar interzice comerțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
care vi-nurile prețioase spaniole se transformau până la destinație în... oțet, datorită căldurii și umezelii. Dacă se reține că la 1797 Havana avea 50.000 de locuitori și la 1841, 180.000, că la 1592 deja existau la Havana 80 de taverne, că timp de mai bine de 3 secole zona a fost bântuită de mii și mii de pirați și corsari însetați și că în secolul al XIX-lea prin portul Havana treceau anual 3.000 de nave, cu marinari la fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
o pădure pentru a vinde lemnul. După aceea, Machiavelli îi povestește corespondentului sau despre poeții favoriți, de plimbările de-a lungul drumului pentru a vorbi cu pelerinii, de masă de pranz luată în prezența rudelor sau de cum se deplasa până la taverna din apropiere pentru a juca criccha și triche-tach cu vecinii, pentru că spre seară să se îmbrace în "hainele preoțești" pentru a dialogă cu autorii antici. În cele din urmă, ca și cum ar fi scris un tratat nesemnificativ de principatibus, se întreba
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
se reducă, pentru că la momentul deschiderii testamentului lui Machiavelli, ce a avut loc în anul 1522, acesta să fie închis 76. Însă, în anul 1513 osteria continuă să ofere posibilitatea de a lua prânzul și există o străduța ce lega taverna de Stradă Regia. În această zonă, aflată în apropierea întretăierii drumului cu Strada Regia, Machiavelli se oprea să converseze cu călătorii. În scrisoarea adresată lui Vettori acesta scrie că după ce i-a citit pe poeți în acea dimineață: "Ducându-mă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sine jignea. Am spus despre scara din magazin că, fiind spiralată, seamănă cu un fel de cochilie. Ei au presupus că acest cuvânt, cochilie, e un termen depreciativ. Și, în afară de asta, cum îmi permit eu să compar magazinul cu o tavernă ordinară? Păi, ce, așa e magazinul lor? O chițimie? Au fost extrem de surprinși că am reușit să le redau cu exactitate limbajul, reproducând unele expresii mai pitorești. Au tras concluzia că i-am înregistrat, am folosit tehnici de urmărire sofisticate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de nebun!); iar în al doilea - combinații pitorești de nedescris între marinari finlandezi (vârsta 15- 50 de ani) și cocote băștinașe, îndeaproape supervizate de peștii respectivi. În sfârșit, am ajuns să văd și eu cu propriii mei ochi scene de tavernă autentice, cum numai în filme am văzut. În toate cele trei săptămâni, citit aproape nimic - câteva cânturi din Eneida - și foarte puțin scris - tabloul al III-lea din Regele, și acela cu chiu, cu vai... Sper însă că a ieșit
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de dop și a unor mici chinuiți, fără usturoi prea mult în compoziție, "să nu mirosim în autobuz..." Remarcă referitoare la poporul helvet, de data aceasta adevărată și nerăutăcioasă, făcută de Yannis, specialist grec în mititei și souvlaki, patron al tavernei Le Star din cartierul rău famat Paquis. Este ora 23.30, ultimii tăciuni ai focului prieteniei dintre românii de la Geneva se stinge încet, încet. Ai văzut, în timpul manifestațiilor anti-G8 de la Geneva de la începutul lui iunie, strada era plină de huligani
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cu obiecțiile mele. Mai mult, mi-a spus că el însuși nu era mulțumit exact de acele lucruri pe care le criticasem și eu. Apoi am fost împreună la un restaurant (celebrul Nr. 8, zis și La Le Pen, o tavernă pitorească din Piața Aristotel, cu patio și pisici). Iar apoi cred că în alt an, totuși am fost de față, tot la Salonic, când și-a prezentat proiectul California Dreaming pentru un fond de dezvoltare balcanic. în mai anul acesta
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ei. Câteodată ea se iubește cu un client creștin, ba chiar fuge cu acesta În lume, luând cu ea toată averea soțului <endnote id=" (127, p. 87)"/>. De altfel, se pare că În epocă evreice „animatoare” nu erau doar În tavernele din sate și târguri, ci și pe la curțile suveranilor. În secolele XVII- XVIII, la curțile domnitorilor din Țările Române divertismentul era produs nu numai de „jucători [dansatori] și zicători [cântăreți]” autohtoni (români, țigani), dar foarte adesea și de cei aduși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
panorama cartierelor din apropiere cu case cărămizii și mușcate atârnând pe la ferestre. Am făcut cumpărături pentru masă și apoi ne-am întâlnit cu un doctor stomatolog chilian care a studiat în România. Am băut cu el o bere la o tavernă și la 23.30 am intrat în casă. Azi, aceeași ploaie. M-am îmbrăcat frumos și... acum pornim spre PRADO. Am emoții. Festivalul performanței actoricești Marți 24 mai 1994 - Bacău Iată! A trecut un an de când eram deja de o
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
lui Poseidon - apusul soarelui. Vineri 21 iulie 1995 Plimbare prin Plaka; seara ieșim cu J., M. și D. Tot spre Plaka. Este închis. Bem bere la o grădină, apoi la ora 1 noaptea mâncăm suflaki și bem ouzo într-o tavernă. Pitoresc. Sâmbătă 22 iulie 1995 Vizităm muzeul armelor. Dormin aproape toată ziua iar seara ne culcăm devreme. Liviu are nevralgie și insolație. Duminică 23 iulie 1995 Vizităm muzeul bizantin și complexul de pe Acropole. La ora 17.00 suntem pe vaporul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
dintre cuceritori. Exact invers decât în Egipt, unde populația locului a fost asimilată cuceritorului otoman. Unde pot fi găsite răspunsurile și ce întrebări mai ales ne putem pune cu toate acestea? Căci Hania - Veneția Cretei, cu piața inundată de cafenele, taverne, cu străzile înguste, cu tot ce-au lăsat în urmă venețienii, a fost ocupată, paradoxal, nu de cuceritori, ci de cei cuceriți cu spiritul caracteristic acestui popor, vesel iubăreț și muncitor. După ce-am dormit câteva ore, am ieșit seara
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
popor, vesel iubăreț și muncitor. După ce-am dormit câteva ore, am ieșit seara la plimbare, din nou urmărind splendidul apus de soare și continându-ne plimbarea pe străduțe, ulicioare, la întâmplare, descoperind imagni și trăind senzații de neuitat. Balcoane, flori, taverne, muzică grecească, castele ruinate transformate în elegante restaurante, băbuțe ascunse sub câte un portal, descoperite în ultima clipă... și câte și mai câte... Ne-am prelungit plimbarea până către miezul nopții, pătrunși fiind de feeria oferită sufletelor noastre de imaginea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]