750 matches
-
ca suport al reliefului, ar fi totuși ceva static... Adică, nu ar fi influențată de transformarea continuă a planetei, ea însăși captivă într-un spațiu dinamic. Scoarța terestră și relieful sunt mișcătoare și nu fac decât să urmeze destinul forțelor tectonice care le-au creat. Trăim la o scară prea mică și într-un timp istoric prea scurt pentru a sesiza marea transformare planetară. Dacă ar fi să sintetizăm formarea reliefului, ar trebui să relatăm doar povestea creării unui pământ nivelat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
covorul sedimentelor. Tendința de nivelare a însemnat, într-un sens, șlefuirea aproape completă a munților până la limita mării, de către vânturi, ghețari și râuri... În sens invers, această tendință a presupus umplerea cu sedimente a zonelor care au coborât din confruntarea tectonică (de subsidență), pentru a le ridica până la linia apelor oceanului planetar. Nașterea pământului înseamnă suferință, iar chinurile facerii au marcat, inevitabil, și destinul ținuturilor noastre. Cu cât munții au îndrăznit să-și înalțe mai mult fruntea, cu atât eroziunea i-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vița de vie, orezul, porumbul, tutunul și piersicul. Ne-au hrănit și adăpostit în vremuri de tihnă, dar și de restriște. Ne-au înveșmântat pământul, acoperind munți, dealuri și câmpii. În subsol se găsesc bogății uriașe făurite din măcinarea plăcilor tectonice. În această natură splendidă, și-au găsit locul sălbăticiuni care ne-au vrăjit dintotdeauna cu puterea lor. Le-am atribuit, încă din timpuri de demult, puteri magice și am năzuit a le întruchipa în devenirea noastră istorică (reprezentând blazoanele și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
spre nordul istmului ponto baltic. A curs în direcția unor regiuni mai slab locuite în timpul Antichității, aflate la miazănoapte de lumea greco romană. Devierea curentului migrator în nord a fost, în special, lucrarea Carpaților. Arcuindu-se, sub povara înfruntării coloșilor tectonici din adâncuri, Carpații au dirijat la suprafață rute complicate în această parte a Europei. Depozitarul celei mai însemnate părți a lanțului muntos, cu unghiul curburii așezat în centru, spațiul românesc avea să fie străbătut de drumuri ocolitoare. Astfel, Carpații au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dacă ținem seama de contextul istoric... Adică, să ne amintim de extinderea rapidă spre est a Lituaniei, până la țărmul Mării Negre, care a filtrat din amenințarea tătară din Crimeea. A fost un cutremur geostrategic medieval de care, pe fondul reașezării plăcilor tectonice, Moldova a profitat. Atingerea litoralului pontic sub Roman I nu a fost doar o coincidență temporală cu expansiunea lituaniană, ci chiar consecința ei. Reorientarea Moldovei spre acest nou pol regional de putere s-a datorat, însă, unor cauze mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
resurse petrogazeifere coincid cu bazinele sedimentare, situate în Subcarpați (mai ales sub forma de petrol), dar și mai la sud, în Platforma Getică sau în Câmpia Română, ori la est în Podișul Moldovei. În vest, în Podișul Transilvaniei, unde procesele tectonice au inclus și vulcanismul, cu o contribuție importantă la formarea domurilor (bombări ale scoarței), s-a acumulat, în special, metan pur. Resursele energetice s-au format în bazinele sedimentare aflate in imediata vecinătate a ariei orogenetice unde s-au petrecut
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
focarelor solare” în alte regiuni ale globului decât cele normale, “tradiționale”. Dar și prin tulburarea “măruntaielor” pământului, cauzată de experiențele nucleare, precum și de poluare, “găuri” în stratul de ozon, reducerea vegetației pe glob etc. CUTREMURELE DIN ȚARA NOASTRĂ Datorită structurii tectonice a teritoriului, formată din plăci și subplăci în zona Vrancea, de-a lungul timpului în țara noastră au avut loc numeroase cutremure de pământ, dintre care unele catastrofale. Iată care au fost cele mai importante seisme, consemnate în lucrările unor
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
zidărie se desprindeau, coșurile caselor se prăbușeau în stradă și pe trotuare cu zgomot asurzitor.” (Universul, 13 februarie 1940). Cutremurul din 21 decembrie 1969, având epicentrul în partea sud-vestică a orașului Focșani, a confirmat legătura dintre distribuția focarelor normale și tectonice ale regiunii Vrancea. La stația seismică Vrâncioaia s-au înregistrat replici cu magnitudinea de 0,2-2 de tipul microcutremurelor și ultramicrocutremurelor. Cutremurul din 4 martie 1977 a avut epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de 100 km, cu o
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
intermediare (la o adâncime cuprinsă între 70 și 170 km). Cele mai puternice seisme, care afectează o arie întinsă, sunt cele de tip intermediar, localizate în curbura Munților Carpați, în zona Vrancea, unde există un conglomerat de plăci și subplăci tectonice. În zona subducției acestora se produc fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi, prin rupere, alunecare etc. Energia eliberată brusc din focarul cutremurului, în momentul producerii unui dezechilibru tectonic, se propagă în toate direcțiile sub forma unor unde elastice, denumite unde
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
Carpați, în zona Vrancea, unde există un conglomerat de plăci și subplăci tectonice. În zona subducției acestora se produc fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi, prin rupere, alunecare etc. Energia eliberată brusc din focarul cutremurului, în momentul producerii unui dezechilibru tectonic, se propagă în toate direcțiile sub forma unor unde elastice, denumite unde seismice, care sunt de 2 categorii: unde de adâncime , care pot fi de tip longitudinal, sau de dilatație, și unde de tip transversal sau de forfecare, numite unde
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
pe toate cele bune numai Tu le împlinești. Copiii erau puțin timorați. Se uitau prea fix la mine, parcă voiau să-mi spună ceva. Cu globul, planiglobul și harta Africii am fixat coordonatele geografice, explicând deplasarea continentelor prin mișcarea plăcilor tectonice. Am vorbit despre climă, vegetație și animale și ne-am oprit la populație; ca să le măresc atenția, i-am întrebat: „Ce culoare au acești oameni și de ce?”. Am vorbit despre diluviile care au avut loc pe fața pământului, ultimul fiind
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Hoisești) (Pl. 2/1). Landșaftul geomorfologic al zonei Dumești, care apare sub forma unei câmpii cu fragmentare colinară și deluroasă a fost format prin activitatea de eroziune și acumulare a văii Bahluiului și a afluenților săi, în condițiile unui regim tectonic de platformă (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 182). Așezarea este situată în lunca Bahluiului, la nord găsindu-se dealurile Ilenei, Totârlacu și Dealul lui Chiriță, iar la sud dealurile Rușilor (Crucii), Drencea și dealul Holmului (Pl. 2/2). Tipurile genetice de relief
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
al râului Tutova și al văii Bârladului, ce ne leagă cu Siretul, Dunărea și Marea Neagră. Este cazul să amintim aici că în urmă cu 10-12 milioane de ani, întreg Podișul Moldovei era acoperit de apele Mării Sarmatice. Datorită unei înălțări tectonice, apele mării s-au retras spre sud-est, spre actualul bazin al Mării Negre. Pe câmpia înălțată a fostului fund de mare s-au instalat, treptat, văile pe care se scurgeau apele ploilor: mai întâi văile Siretului și Prutului, apoi cele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
M-ților Iaila ... ce domină marea cu ai săi peste 1500m. Fiind obișnuit cu înălțimi mult mai mari ... nu am ținut cont că urc de la nivelul mării (zero metri) și nu pe o pantă oarecare, ci pe un abrupt de falie tectonică. Cu rucsacul în spate ... am pornit-o voinicește de-a dreptul ... fără să mă interesez de vreo potecă mai accesibilă. Pe la amiază altimetrul meu arăta doar 1000m ... deci mai erau încă 500m în pantă plină de tufișuri spinoase ce trebuiau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de dilatare termică e diferit În starea solidă, respectiv topită. Din acest motiv scoarța, care În linii mari ar putea fi considerată partea exterioară, solidificată a mantalei, nu poate fi și nici nu este Întreagă, ci alcătuită din bucăți, plăcile tectonice; ca un ou crăpat. Și dacă am amintit de viață la nivel geofizic, să vedem cum se manifestă ea. Plăcile amintite nu sunt fixe, și nici nu pot fi, atâta vreme cât literalmente plutesc pe manta. Mai precis, la joncțiunea a două
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
molecule, orice ar conține scoarța topită se va omogeniza, iar compușii chimici vor apare doar În zona În răcire, pe unde magma țâșnește la suprafață; și iată și viața geochimică a planetei. Ei bine, acele locuri, de subducție a plăcilor tectonice, sunt sursa principală, poate 95%, a cutremurelor, pentru că e zona de acumulare lentă de tensiuni și eliberare bruscă a energiei acumulate; scoarța e totuși elastică și, ca un arc, se deformează lent, dar de destins o face Întotdeauna brusc. Marile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din acest motiv, e continuă, mai mult, sferică, cel puțin cât va fi valabilă legea gravitației. Mai sunt și alte cauze ale cutremurelor, minore totuși, ca erupțiile vulcanice, prăbușirea tavanului peșterilor și, de ce nu, exploziile nucleare. Treaba asta cu plăcile tectonice se repetă În multe locuri de pe Terra, dar În mod evident sub Oceanul Atlantic, unde apare scoarță nouă, respectiv Pacific, unde dispare scoarță veche, fapt ce determină ca Americile, acum 200 de milioane de ani lipite de Europa și Africa, să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de milioane de ani față de cele trei miliarde și jumătate de când există viața? Acum 200 de milioane de ani, gimnospermele, ca brazii de exemplu, se aflau În plină expansiune, ca și reptilele; abia apăreau păsările și mamiferele... Că subducția plăcilor tectonice ar putea antrena În magmă și organisme, n’are, pentru Natură, nici o importanță. Pentru ea nu contează valoarea individului, indiferent de specie, ci viața În sine, pe cât posibil superioară. Motiv pentru care și are loc evoluția. În particular, pentru Natură
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
limită pentru supraviețuire, decât dacă nu mai era el Însuși; altă acțiune la nivel psihic. Rețeaua Hartman e același lucru, cu deosebirea că, dacă atribuim efectului de piramidei semnul -, efectul radiestezic are semnul +. Există și puncte critice datorate unor discontinuități tectonice, cavități subterane, geologice - diferențe de roci -, chimice - zăcăminte diverse - ori tensiuni ale stratelor geologice, cu o repartiție dezordonată, care pot exercita efecte importante, bune sau rele. Sunt și la noi, rezultatul fiind la suprafață cultura Cucuteni ori Cotnariul, doi markeri
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se aude o voce de femeie: „Poate e strada de vină. Poate a luat-o la vale. Cu ploile astea...“. Câțiva bărbați se lungesc pe burtă și încep să discute despre unghiuri drepte, despre firul cu plumb, despre deplasarea plăcilor tectonice de sub oceane. O fi și cu strada ceva, totuși, e clar că blocurile se crăcănează spre vârf. Locatarii de la ultimele etaje sunt panicați. „Un metru e mult.“ „Ar veni cam zece centimetri de etaj - socotește expert unul dintre însoțitorii primarului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
înarmărilor, prin consolidarea de blocuri politico-militare și de piețe integrate, ca modalități de a proteja cele două sfere de influență, din preajma anilor ’50 și până la sfârșitul anilor ’80. Sistemul internațional, controlat de S.U.A. și U.R.S.S., a intrat în prefaceri „tectonice” în a doua parte a deceniului al noulea. Spre sfârșitul anilor ’80, S.U.A. pierduseră deja de câtva timp locul întâi în domeniile economice și financiar, fiind devansate de Japonia și concurate insistent de Europa de Vest, al cărui centru de gravitate economico-financiară
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
poetică, metaforică, parabolică, fantastică sau fantastă, sinteză cumpănită și eficace esteticește (cu, desigur, unele stângăcii). Caracteristică e metafora prozastică în care termenul comparat, având un înțeles abstract, e substituit de un comparant concret (de pildă, alcătuiri ori fenomene naturale, geologice, tectonice, meteorologice sunt utilizate pentru a semnifica metaforic sentimente sau trăiri intense); procedeul comportă riscul grandilocvenței nepotrivite, risc asumat și evitat cu iscusință. Ar mai trebui remarcate însușirile de cântăreț inspirat al combustiilor erotice, umorul discret și amar, de calitate, recurgerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
Oceanului Pacific. AFELIU punctul cel mai depărtat de Soare de pe orbita unei planete. AFLUENT curs de apă ce se varsă în altul mai important, punctul de joncțiune numindu-se confluență; exemple: Prutul și Siretul sunt afluenți ai Dunării. AGENȚI GEOMORFOLOGICI forțele tectonice, fizice, chimice, mecanice sau biotice ce acționează asupra scoarței terestre, modificându-i suprafața și creând forme de relief; exemple: vântul, precipitațiile, ghețarii ș.a.. AGRICULTURĂ ramură de bază a economiei cu două subramuri: cultura plantelor și creșterea animalelor. AGROTERASĂ microformă de
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de insule). ARIDITATE însușire a climei care constă în insuficiența precipitațiilor pentru dezvoltarea și menținerea vegetației. ASANARE transformarea unei mlaștini într-un loc uscat, prin îndepărtarea apei. ASTENOSFERĂ partea superioară a mantalei, alcătuită din magmă; pe ea plutesc, practic, plăcile tectonice ce intră în alcătuirea continentelor și a oceanelor. ASTRAHAN pielicică de miel din rasa karakul, cu lână mătăsoasă și buclată. ASTRONOMIE știința care studiază corpurile cerești din Univers. ATLAS colecție de hărți, plante, schițe, grafice, diagrame ș.a., privind o anumită
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
și pentru păstrarea unor suprafețe în care intervenția antropică este minimă; exemplu: Delta Dunării. REZERVAȚIE NATURALĂ un anumit teritoriu, bine delimitat, unde este conservat în starea lui inițială un anumit element natural. RIFT fractură alungită în litosferă; desparte două plăci tectonice; în prezent, cel mai mare rift este în estul Africii, unde se poate observa „la zi” tectonica plăcilor. RIGOLĂ șanț mic în formă de „V”, realizat de apa de ploaie. RIZICULTURĂ cultura orezului. ROCĂ asociație sau agregat de minerale care
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]