70,703 matches
-
Heimen a inventat în S.U.A. laserul, ca mijloc de exploatare a rachetelor în atmosferă. Au fost realizate noi metode și noi procedee tehnologice care, încetul cu încetul, au trecut din industria de armament și în celelalte industrii. La început, noile tehnologii au căutat să înlocuiască scula mecanică rigidă cu una energetică. Acțiunea mecanică a sculei de detașare a adaosului de prelucrare sub formă de așchii este înlocuită cu acțiunea unei energii concentrate, aplicată obiectului de prelucrat. Această energie este capabilă să
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
foarte mare, fenomenul fiind cunoscut sub denumirea de eroziune. Agentul care dă naștere energiei concentrate poate fi energia electrică, termică, chimică, electrochimică, plasmă, fascicul de electroni, ioni sau neutroni, laser, particule de material, unde ultrasonice etc. Ceea ce este nou în tehnologie la un moment dat este ceva neconvențional. Dar, devenind cunoscut în timp și aplicat universal, se transformă din neconvențional în convențional. Apar alte tehnologii neconvenționale, care la rândul lor ajung convenționale, pentru că altfel nu ar fi posibil progresul. În România
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
de electroni, ioni sau neutroni, laser, particule de material, unde ultrasonice etc. Ceea ce este nou în tehnologie la un moment dat este ceva neconvențional. Dar, devenind cunoscut în timp și aplicat universal, se transformă din neconvențional în convențional. Apar alte tehnologii neconvenționale, care la rândul lor ajung convenționale, pentru că altfel nu ar fi posibil progresul. În România, cercetarea acestui nou domeniu al tehnologiei a început în anii 1953-1954, la Institutul Politehnic Timișoara, Catedra de Bazele Electrotehnicii de la Facultatea de Electrotehnică, inițiatorul
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
ceva neconvențional. Dar, devenind cunoscut în timp și aplicat universal, se transformă din neconvențional în convențional. Apar alte tehnologii neconvenționale, care la rândul lor ajung convenționale, pentru că altfel nu ar fi posibil progresul. În România, cercetarea acestui nou domeniu al tehnologiei a început în anii 1953-1954, la Institutul Politehnic Timișoara, Catedra de Bazele Electrotehnicii de la Facultatea de Electrotehnică, inițiatorul fiind profesorul Aurel Nanu. La transferarea acestuia la Catedra de Tehnologie Mecanică, de la Facultatea de Mecanică, cercetările începute sunt continuate, parțial în cadrul
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
ar fi posibil progresul. În România, cercetarea acestui nou domeniu al tehnologiei a început în anii 1953-1954, la Institutul Politehnic Timișoara, Catedra de Bazele Electrotehnicii de la Facultatea de Electrotehnică, inițiatorul fiind profesorul Aurel Nanu. La transferarea acestuia la Catedra de Tehnologie Mecanică, de la Facultatea de Mecanică, cercetările începute sunt continuate, parțial în cadrul acestei catedre, parțial în cadrul catedrei de Tehnologia Construcțiilor de Mașini, sub conducerea profesorului Gheorghe Savii. Prin anii 1955-1956, studiile sistematice în domeniul tehnic îi determină pe cercetători să remarce
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
Institutul Politehnic Timișoara, Catedra de Bazele Electrotehnicii de la Facultatea de Electrotehnică, inițiatorul fiind profesorul Aurel Nanu. La transferarea acestuia la Catedra de Tehnologie Mecanică, de la Facultatea de Mecanică, cercetările începute sunt continuate, parțial în cadrul acestei catedre, parțial în cadrul catedrei de Tehnologia Construcțiilor de Mașini, sub conducerea profesorului Gheorghe Savii. Prin anii 1955-1956, studiile sistematice în domeniul tehnic îi determină pe cercetători să remarce că, pe plan mondial, încep să fie utilizate noi tehnologii, numite inițial electrotehnologii: prelucrarea prin eroziune electrică, chimică
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
parțial în cadrul acestei catedre, parțial în cadrul catedrei de Tehnologia Construcțiilor de Mașini, sub conducerea profesorului Gheorghe Savii. Prin anii 1955-1956, studiile sistematice în domeniul tehnic îi determină pe cercetători să remarce că, pe plan mondial, încep să fie utilizate noi tehnologii, numite inițial electrotehnologii: prelucrarea prin eroziune electrică, chimică, electrochimică, prelucrarea cu plasmă, cu fascicul de electroni, cu ultrasunete etc. În perioada 1957-1958, profesorul Aurel Nanu a organizat, la Catedra de Tehnologie Mecanică, primul laborator de electrotehnologii din România. Apoi, în
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
că, pe plan mondial, încep să fie utilizate noi tehnologii, numite inițial electrotehnologii: prelucrarea prin eroziune electrică, chimică, electrochimică, prelucrarea cu plasmă, cu fascicul de electroni, cu ultrasunete etc. În perioada 1957-1958, profesorul Aurel Nanu a organizat, la Catedra de Tehnologie Mecanică, primul laborator de electrotehnologii din România. Apoi, în 1974, devine conducătorul Centrului de Cercetări în Tehnologii Neconvenționale, nou înființat de către Ministerul Educației și Învățământului în cadrul Institutului Politehnic „Traian Vuia“ din Timișoara. În 1985, datorită activității deosebite desfășurate în acest
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
chimică, electrochimică, prelucrarea cu plasmă, cu fascicul de electroni, cu ultrasunete etc. În perioada 1957-1958, profesorul Aurel Nanu a organizat, la Catedra de Tehnologie Mecanică, primul laborator de electrotehnologii din România. Apoi, în 1974, devine conducătorul Centrului de Cercetări în Tehnologii Neconvenționale, nou înființat de către Ministerul Educației și Învățământului în cadrul Institutului Politehnic „Traian Vuia“ din Timișoara. În 1985, datorită activității deosebite desfășurate în acest domeniu, sub egida Academiei R.S.R. se organizează Comisia de Cercetări în Tehnologii Neconvenționale, Filiala Timi- șoara, al
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
conducătorul Centrului de Cercetări în Tehnologii Neconvenționale, nou înființat de către Ministerul Educației și Învățământului în cadrul Institutului Politehnic „Traian Vuia“ din Timișoara. În 1985, datorită activității deosebite desfășurate în acest domeniu, sub egida Academiei R.S.R. se organizează Comisia de Cercetări în Tehnologii Neconvenționale, Filiala Timi- șoara, al cărei președinte devine profesorul Aurel Nanu. Universitatea „Politehnica“ din Timișoara a ajuns polul în jurul căruia gravitează cercetarea în domeniul tehnologiilor neconvenționale și din celelalte centre universitare. Din dorința de a realiza o cât mai strânsă
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
deosebite desfășurate în acest domeniu, sub egida Academiei R.S.R. se organizează Comisia de Cercetări în Tehnologii Neconvenționale, Filiala Timi- șoara, al cărei președinte devine profesorul Aurel Nanu. Universitatea „Politehnica“ din Timișoara a ajuns polul în jurul căruia gravitează cercetarea în domeniul tehnologiilor neconvenționale și din celelalte centre universitare. Din dorința de a realiza o cât mai strânsă legătură între aceste centre de cercetare, posibilități de comunicare și colaborare cât mai bune, în anul 1993, la inițiativa profesorului Aurel Nanu se constituie Asociația
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
din celelalte centre universitare. Din dorința de a realiza o cât mai strânsă legătură între aceste centre de cercetare, posibilități de comunicare și colaborare cât mai bune, în anul 1993, la inițiativa profesorului Aurel Nanu se constituie Asociația Română pentru Tehnologii Neconvenționale, președinte fiind ales, așa cum era firesc, profesorul Aurel Nanu. Rezultatele obținute în acest domeniu l-au determinat pe profesorul Nanu să înființeze o grupă de specializare de tehnologii neconvenționale, în cadrul specializării Tehnologia Construcțiilor de Mașini. În 1980, această grupă
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
1993, la inițiativa profesorului Aurel Nanu se constituie Asociația Română pentru Tehnologii Neconvenționale, președinte fiind ales, așa cum era firesc, profesorul Aurel Nanu. Rezultatele obținute în acest domeniu l-au determinat pe profesorul Nanu să înființeze o grupă de specializare de tehnologii neconvenționale, în cadrul specializării Tehnologia Construcțiilor de Mașini. În 1980, această grupă devine una dintre specializările de bază ale Facultății de Mecanică, fiind prima de acest fel din țară. După modelul Timișoarei se înființează asemenea specializări la universitățile tehnice din București
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
Aurel Nanu se constituie Asociația Română pentru Tehnologii Neconvenționale, președinte fiind ales, așa cum era firesc, profesorul Aurel Nanu. Rezultatele obținute în acest domeniu l-au determinat pe profesorul Nanu să înființeze o grupă de specializare de tehnologii neconvenționale, în cadrul specializării Tehnologia Construcțiilor de Mașini. În 1980, această grupă devine una dintre specializările de bază ale Facultății de Mecanică, fiind prima de acest fel din țară. După modelul Timișoarei se înființează asemenea specializări la universitățile tehnice din București, Brașov, Sibiu, Oradea, Cluj
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
s-au conturat domenii noi în abordarea cărora s-a înconjurat de tineri dornici să învețe, formând încetul cu încetul o școală nouă. Această școală nouă a fost nucleul în jurul căruia s-a format și s-a consolidat Catedra de Tehnologie Mecanică sau, așa cum toată lumea o cunoaște: Catedra lui Nanu. Poate că a fost o simplă întâmplare (întâlnirea cu profesorul Plauțius Andronescu) sau poate că a fost vrerea destinului, dar numele profesorului Nanu este legat pentru totdeauna de tehnologia materialelor, în
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
Catedra de Tehnologie Mecanică sau, așa cum toată lumea o cunoaște: Catedra lui Nanu. Poate că a fost o simplă întâmplare (întâlnirea cu profesorul Plauțius Andronescu) sau poate că a fost vrerea destinului, dar numele profesorului Nanu este legat pentru totdeauna de tehnologia materialelor, în general, iar în mod deosebit de tehnologiile neconvenționale. El a imprimat o nouă concepție, fenomenologică, în tehnologia materialelor, contribuind decisiv la ridicarea acesteia la rang de știință. Tratatele sale referitoare la tehnologia materialelor reprezintă scrieri de referință în domeniu
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
cunoaște: Catedra lui Nanu. Poate că a fost o simplă întâmplare (întâlnirea cu profesorul Plauțius Andronescu) sau poate că a fost vrerea destinului, dar numele profesorului Nanu este legat pentru totdeauna de tehnologia materialelor, în general, iar în mod deosebit de tehnologiile neconvenționale. El a imprimat o nouă concepție, fenomenologică, în tehnologia materialelor, contribuind decisiv la ridicarea acesteia la rang de știință. Tratatele sale referitoare la tehnologia materialelor reprezintă scrieri de referință în domeniu. Pornind de la tehnologia de prelucrare a materialelor, în
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
întâmplare (întâlnirea cu profesorul Plauțius Andronescu) sau poate că a fost vrerea destinului, dar numele profesorului Nanu este legat pentru totdeauna de tehnologia materialelor, în general, iar în mod deosebit de tehnologiile neconvenționale. El a imprimat o nouă concepție, fenomenologică, în tehnologia materialelor, contribuind decisiv la ridicarea acesteia la rang de știință. Tratatele sale referitoare la tehnologia materialelor reprezintă scrieri de referință în domeniu. Pornind de la tehnologia de prelucrare a materialelor, în ansamblul ei, un prim domeniu abordat, având o mai mare
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
profesorului Nanu este legat pentru totdeauna de tehnologia materialelor, în general, iar în mod deosebit de tehnologiile neconvenționale. El a imprimat o nouă concepție, fenomenologică, în tehnologia materialelor, contribuind decisiv la ridicarea acesteia la rang de știință. Tratatele sale referitoare la tehnologia materialelor reprezintă scrieri de referință în domeniu. Pornind de la tehnologia de prelucrare a materialelor, în ansamblul ei, un prim domeniu abordat, având o mai mare diversitate și aplicabilitate, îl constituie tehnologiile neconvenționale de prelucrare a materialelor. În cadrul acestora, activitatea profesorului
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
general, iar în mod deosebit de tehnologiile neconvenționale. El a imprimat o nouă concepție, fenomenologică, în tehnologia materialelor, contribuind decisiv la ridicarea acesteia la rang de știință. Tratatele sale referitoare la tehnologia materialelor reprezintă scrieri de referință în domeniu. Pornind de la tehnologia de prelucrare a materialelor, în ansamblul ei, un prim domeniu abordat, având o mai mare diversitate și aplicabilitate, îl constituie tehnologiile neconvenționale de prelucrare a materialelor. În cadrul acestora, activitatea profesorului Nanu, legată de cerințele industriei românești, a fost orientată spre
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
acesteia la rang de știință. Tratatele sale referitoare la tehnologia materialelor reprezintă scrieri de referință în domeniu. Pornind de la tehnologia de prelucrare a materialelor, în ansamblul ei, un prim domeniu abordat, având o mai mare diversitate și aplicabilitate, îl constituie tehnologiile neconvenționale de prelucrare a materialelor. În cadrul acestora, activitatea profesorului Nanu, legată de cerințele industriei românești, a fost orientată spre turnarea materialelor metalice, deformarea plastică cu fibraj continuu, elaborarea de metale și aliaje, utilizarea maselor plastice în construcția de mașini etc.
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
neconvenționale de prelucrare a materialelor. În cadrul acestora, activitatea profesorului Nanu, legată de cerințele industriei românești, a fost orientată spre turnarea materialelor metalice, deformarea plastică cu fibraj continuu, elaborarea de metale și aliaje, utilizarea maselor plastice în construcția de mașini etc. Tehnologia materialelor include și tehnologia de elaborare a unor metale și aliaje. Cercetările s-au orientat în probleme legate de înlocuirea aliajelor neferoase din industria electrotehnică, deficitare, cu materiale feroase protejate prin cositoriri de contact, precum și studiul comportării magnetice a tolelor
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
materialelor. În cadrul acestora, activitatea profesorului Nanu, legată de cerințele industriei românești, a fost orientată spre turnarea materialelor metalice, deformarea plastică cu fibraj continuu, elaborarea de metale și aliaje, utilizarea maselor plastice în construcția de mașini etc. Tehnologia materialelor include și tehnologia de elaborare a unor metale și aliaje. Cercetările s-au orientat în probleme legate de înlocuirea aliajelor neferoase din industria electrotehnică, deficitare, cu materiale feroase protejate prin cositoriri de contact, precum și studiul comportării magnetice a tolelor din aliaj Fe-Si
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
Dermatina“ Timișoara. Trebuie remarcat că, până la efectuarea studiului, masele plastice termoplaste nu au fost utilizate ca material electroizolant. Cercetările au urmărit și comportarea maselor plastice termorigide care, în anumite condiții, prezintă bune caracteristici mecanice și dielectrice. Un domeniu particular în cadrul tehnologiilor convenționale de prelucrare îl constituie tehnologia fabricării turbogeneratoarelor. Primele turbogeneratoare din țară s-au fabricat la Uzinele Constructoare de Mașini Reșița. Realizarea acestor mașini a necesitat studii în mai multe direcții. Turbogeneratoarele fabricate în țară urmau a fi exportate și
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
efectuarea studiului, masele plastice termoplaste nu au fost utilizate ca material electroizolant. Cercetările au urmărit și comportarea maselor plastice termorigide care, în anumite condiții, prezintă bune caracteristici mecanice și dielectrice. Un domeniu particular în cadrul tehnologiilor convenționale de prelucrare îl constituie tehnologia fabricării turbogeneratoarelor. Primele turbogeneratoare din țară s-au fabricat la Uzinele Constructoare de Mașini Reșița. Realizarea acestor mașini a necesitat studii în mai multe direcții. Turbogeneratoarele fabricate în țară urmau a fi exportate și în țări cu regim climatic forțat
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]