714 matches
-
principiul universal al lăcomiei umane"Butterfield) și regăsirea chipului lui Dumnezeu în om (Niebuhr), respectiv primatul personalității umane în istorie (Butterfield). Niebuhr consideră crucea lui Hristos drept cheia istoriei umane și susține că aceasta poate fi înțeleasă dintr-o perspectivă teleologică, în timp ce Butterfield descifrează drama umană cu ajutorul religiei, fiecare persoană și fiecare moment fiind "echidistant față de eternitate"148. Aceste interpretări creștine ale istoriei, văzute ca alternative valide la filozofiile istoriei, denotă o remarcabilă diversitate. Astfel, Brunner, Toynbee și Dawson cred că
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
experiența "istorică" a Învierii lui Hristos: "Experiența Învierii lui Hristos, întemeiată pe comuniunea cu El după Înviere, e baza "istorică" ce a dat ucenicilor posibilitatea să recunoască istoricitatea Lui ca Dumnezeu-Om și să o descrie ca atare. O teorie teleologică despre Iisus care face abstracție de această experiență "istorică" a Învierii lui Hristos va nega dumnezeirea Persoanei Lui, chiar în cazul că va admite istoricitatea Lui. Desigur însă că această istoricitate va fi nedeplină, pentru că va lipsi din ea Învierea
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
divine. Din vremea Deuteronomului și a exilului, Dumnezeul lui Israel este Dumnezeul tuturor. Tot atunci profeții anunță că abia la sfârșitul acestui lanț de evenimente care formează istoria Dumnezeu se va arăta ca adevărat Dumnezeu. Această concepție despre istorie orientată teleologic va influența și filozofia istoriei până la Hegel și Marx. Nu atât cursul istoriei, cât sfârșitul ei se identifică cu teofania. Pannenberg menționează însă că, în destinul lui Iisus Hristos, sfârșitul istoriei este trăit în avans ca o anticipare 24. Teza
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
filozofie a istoriei: "filozofia istoriei nu înseamnă altceva decât a cuprinde istoria în perspectiva gândirii ei" (Cf. G.W.F. Hegel, op. cit., ed. Humanitas, București, 1997, p. 12). În cartea sa Theory and History, Ludwig von Mises insistă asupra dimensiunii teleologice a filozofiei istoriei: "Sarcina filozofiei istoriei este să judece fiecare fază a istoriei din punctul de vedere al scopului acesteia". Cf. von Mises, op. cit., Auburn, Alabama, 2001, p. 161. 4 Cf. Karl Löwith, Meaning in History, The University of Chicago
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
cu primul nivel, acela al funcțiilor, cel ce antrenează narațiunea. Esența funcției este exprimată astfel: „sămînța plantată în narațiune, un element ce va înflori mai tîrziu - fie la același nivel, sau în altă parte, la alt nivel”. Astfel, funcția este teleologică, în sensul că ține de obiectivele pe termen lung sau de scopul (intelectual și moral, ca și acțional) al unei narațiuni. Astfel, atunci cînd presupunem că o narațiune este teleologică, tindem să căutăm (și să găsim) material dispersat în cadrul narațiunii
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sau în altă parte, la alt nivel”. Astfel, funcția este teleologică, în sensul că ține de obiectivele pe termen lung sau de scopul (intelectual și moral, ca și acțional) al unei narațiuni. Astfel, atunci cînd presupunem că o narațiune este teleologică, tindem să căutăm (și să găsim) material dispersat în cadrul narațiunii, făcut să susțină și să ducă spre acel scop. Funcția este mijlocul prin care se obține această coerență atotcuprinzătoare într-o narațiune, mai curînd decît orice altă logică de cauză-
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
prin gramatica unui text narativ (în sensul larg al cuvîntului), pentru a găsi mărci gramaticale locale ale principalelor evenimente din narațiune. Totuși, în cele din urmă, cînd oferim o definiție a ceea ce exprimă nucleele narative, trebuie să acționăm holistic și teleologic. Iar această presupunere este necesară pentru a aplica orice criteriu de coerență formală. Un truism analog spune că nu poți analiza o propoziție pînă nu ai citit-o. Totuși, pot începe să analizez o propoziție înainte de a termina să o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
poate mai mult decît oriunde altundeva, Henry James are dreptate: Ce este personajul dacă nu o oglindire a evenimentelor? Ce este evenimentul dacă nu o ilustrare a personajelor? (1963: 80) Îl putem atunci urma pe Culler pentru a accepta concepția teleologică a lui Propp cu privire la structura intrigilor - evaluarea acțiunilor rămîne în așteptare pînă la perceperea semnificației lor în cadrul secvenței din care fac parte. O astfel de definiție retrospectivă a unităților se bazează pe modelele culturale în care se încadrează și cititorii
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a consimțit să plece de acasă ar putea fi de o importanță redusă, față de alte evenimente imediate, mai dramatice: Consimțise să plece de acasă, cît timp se făceau reparații. Acest exemplu ne aduce aminte de importanța, deja subliniată, a statutului teleologic al evenimentelor din narațiune. Pe de altă parte, trebuie subliniat că „părăsirea permanentă a căminului” pare un eveniment semnificativ în majoritatea culturilor, și gestul trebuie comentat ca atare. Cînd evaluăm statutul înalt - în ceea ce privește structurarea intrigii - al propoziției „Consimțise să plece
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ca atare. Cînd evaluăm statutul înalt - în ceea ce privește structurarea intrigii - al propoziției „Consimțise să plece, să-și lase casa”, trebuie să o comparăm cu propoziția precedentă „E la Melbourne acum”. Cînd privim lucrurile dintr-un punct de vedere mai holistic ori teleologic, trebuie să legăm propoziția „Consimțise să plece, să-și lase casa” cu ceea ce o urmează, cît și cu ceea ce o precede, dar ar merita să o abordăm mai întîi așa cum ar face-o un cititor care parcurge textul prima dată
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
d.). Procedeul este neclar și provizoriu, dar nu aleator. Foarte puțin din limbaj sau din istoria ca atare este arbitrar sau hazardat, așa că întregul exercițiu de evaluare trebuie revizuit după actul lecturii - cînd se poate adopta o perspectivă sinoptică și teleologică. Lecturi suplimentare Despre structura de bază a povestirii lucrările esențiale sînt Propp (1968) și Barthes (1977). Pentru o critică riguroasă a formalismului, vezi Jameson (1972). Mai tîrziu, Barthes s-a depărtat de analiza structurală, sedus fiind de conținut - a postulat
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
1993, p. 15), adică a periodizării cronologice a istoriei, antrenează mai departe prăbușirea funcției narative a istoriei, care înseamnă că istoria își "pierde functorii, marele erou, marile primejdii, marile aventuri și marele scop" (Lyotard, 1993, p. 15). Renunțarea la prezentarea teleologică a istoriei, abandon evidențiat prin restructurarea non-cronologică a informației istorice, semnalează delimitarea de o filosofie evoluționistă a istoriei, care prezenta contemporaneitatea ca încununarea inexorabilă a destinului istoric al "ființei naționale românești". Ca atare, concentrația de naționalism prezentă în discursul istoric
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
continuă să promoveze o iconografie a personalităților naționale și internaționale, discursul istoric a ieșit din captivitatea Oamenilor Mari. Trecutul românesc nu mai este personificat în figurile eroismului militar, iar destinul neamului nu își mai găsește încarnarea umană. În fapt, ideea teleologică de destin al neamului românesc este demonetizată, odată cu destructurarea cronologică a istoriei și restructurarea sa tematică. Efectul direct al acestei schimbări a logicii de organizare a timpului istoric consistă în destrămarea meta-narativei istoriei românilor, a cărei existență este dependentă de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nici mai rău decât francezii, ungurii sau germanii" (Mitu et al., 1999, p. 5). În același timp, doctrina "excepționalismului românesc" se destramă odată cu estomparea acestei filosofii mesianice a destinului național în istorie. Abandonarea mesianismului național implică deopotrivă renunțarea la filosofia teleologică a istoriei. Săgeata timpului înscrisă în istoria românilor își pierde direcția liniară prestabilită, pe măsură ce întreaga meta-povestire a devenirii istorice românești este restructurată de pe criterii cronologice pe baza tematice. Odată cu renunțarea la periodizarea convențional-cronologică a istoriei românilor, organizarea narativă a memoriei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în istoria românilor își pierde direcția liniară prestabilită, pe măsură ce întreaga meta-povestire a devenirii istorice românești este restructurată de pe criterii cronologice pe baza tematice. Odată cu renunțarea la periodizarea convențional-cronologică a istoriei românilor, organizarea narativă a memoriei naționale, anterior fundamentată pe principiul teleologic, este devertebrată (Rusu, 2013b). Manualele publicate după 1998 fie nu mai conțin niciun sistem de clasificare periodică a istoriei, fie abandonează relatarea cronologică a evenimentelor în favoarea unei structurări tematice a materiei. Liniaritatea cronologică este frântă, iar materialul istoric este reorganizat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politică pe care le-a îndeplinit de-a lungul timpului. Simplificând lucrurile, liniaritatea cronologică sugerează teleologie (un țel final al istoriei), care se pretează unei prelucrări ideologice al cărui rezultat este ideea de destin istoric. Însă o astfel de filosofie teleologică a istoriei, impregnată de o eshatologie politică, nu mai este posibilă în condițiile unei înțelegeri postmoderne a temporalității și a unei organizări non-cronologice a istoriei. De la loialism național exclusivist la solidaritate umanitară și cosmopolitism. Toate aceste tranziții se repercutează și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
îmbunătățire a predării disciplinelor de marxism-leninism în învățământul superior", în care se propuneau: organizarea de seminarii, intensificarea activității publicistice militante, elaborarea unor programe școlare care să fie folosite în activitatea de îndrumare științifică și rațională a proceselor socio-economice, în vederea orientării teleologice a activităților din diferite domenii către orizontul fixat de PCR, legarea activității cadrelor didactice de activitățile întreprinderilor 41. La Plenara din aprilie 1968, s-a stabilit că toate catedrele de științe sociale din învățământul superior trebuie să devină "principalele centre
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în mod evident, pe care le oferă intelectul intuitiv. Problema corectitudinii gândirii, adică a semnului de valabilitate a cunoașterii științifice, precum și cea a elementului originar al gândirii, adică problema originii certe a cunoașterii, sunt de la bun început concepute "pragmatic" și teleologic în privința efectelor pe care le impun în orizontul cunoașterii. Dar, mai mult, ele însele sunt condiționate teleologic, și aceasta într-un mod constitutiv: este vorba despre "cunoaștere", nu despre un demers "logic" oarecare; cunoașterea valabilă (care a atins adevărul) este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a cunoașterii științifice, precum și cea a elementului originar al gândirii, adică problema originii certe a cunoașterii, sunt de la bun început concepute "pragmatic" și teleologic în privința efectelor pe care le impun în orizontul cunoașterii. Dar, mai mult, ele însele sunt condiționate teleologic, și aceasta într-un mod constitutiv: este vorba despre "cunoaștere", nu despre un demers "logic" oarecare; cunoașterea valabilă (care a atins adevărul) este scop absolut; tot ceea ce este gândit, rostit și făptuit trebuie să se sprijine pe acest gând despre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și cristalizarea ciberneticii ca știință a facilitat înțelegerea funcționării unor structuri biologice și descifrarea mecanismelor automate de autoreglare. Până la descoperirea feed-back-ului, fiziologia nu a putut descifra intimitatea proceselor biologice de autoreglare. Iar de la feed-back s-a ajuns la feed-before, principiile teleologice fiind abandonate și înlocuite cu cele teleonomice pentru explicarea vitalului. Înțelegem astfel natura în unitatea și diversitatea sa. Deși, în zilele noastre, grație microscopului electronic și al celui atomic cu tunel, a fost posibilă evidențierea celor mai profunde structuri biologice
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
răspunsuri de-a gata, ajustate la ceea ce ne dorim. Altfel spus, ne fac să vedem lucrurile în felul în care ne-am dori noi ca ele să fie, aranjându-le de fapt în interesul lor. * Suntem posedați de o ordine a teleologicului: ne dorim să găsim rezolvări finale la toate problemele. Exemple: problema binelui și a răului, problema ființei etc. În cauză e însă dorința noastră de liniște și nu posibilitatea existenței unor soluții finale. Neliniștea (de altfel productivă) pe care ne-
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
părții" absențe, să ridice excepția de neconstituționalitate. În ceea ce ne privește, considerăm că soluția care rezultă în mod necesar din această interpretare literala este totuși inexacta, întrucat problemă enunțata poate fi rezolvată corect, doar dacă se recurge la o interpretare teleologica, precum și la interpretarea sistematică a tuturor normelor juridice convergente, cuprinse nu numai în art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicata, și în art. 174 din Codul de procedură penală, ci și, deopotrivă, în Constituție, în alte texte
DECIZIE nr. 34 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124698_a_126027]
-
cărei soluționare în fața Curții Constituționale este însă întotdeauna admisibila reprezentarea prin avocat. ... (9) Se poate afirma că, până la urmă, întreaga problematică ce face obiectul acestei opinii separate se reduce la următoarele două întrebări: ... - Cui dăunează că, pe baza unei interpretări teleologice și sistematice, în opoziție cu simplă interpretare literala, inculpatul absent să poată fi aparat, în toate cazurile, prin ridicarea de către avocatul acestuia, legal angajat, a unei excepții de neconstituționalitate? - Care este interesul legitim pentru care Curtea Constituțională să nu poată
DECIZIE nr. 34 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124698_a_126027]
-
în fondul problemei și de a respinge excepția că inadmisibilă, prin formalism excesiv? În ceea ce ne privește, nu putem identifica răspunsuri satisfăcătoare la aceste întrebări. De aceea, în raport cu ansamblul argumentelor de mai sus, trebuie concluzionat că, în conformitate cu regulile de interpretare teleologica și sistematică, expresia din cuprinsul art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicata, conform căreia excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată "la cererea unei părți" are înțelesul că excepția poate fi ridicată "pentru una dintre părțile procesului". Consecință
DECIZIE nr. 34 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124698_a_126027]
-
la "dictatura proletariatului", concept avansat de către Lenin și se postulează "alianța clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare" (Dej: 1960, 20-24). Cu alte cuvinte, PMR pretinde că a demarat "construirea socialismului" ca etapă intermediară în itinerariul clar delimitat din punct de vedere teleologic: comunismul. Tipologia "democrație populară" "revoluție socialistă" este subsumabilă uneia dintre grilele analitice ale consolidării puterii prin intermediul "strategiilor de construire a națiunii" propuse de către cercetătorul american Kenneth Jowitt. Ocurența acestora este limitată la regimurile politice de factură non-democratică. "Construirea națiunii" conține
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]