2,166 matches
-
cerești luminate de astrul zilei“. Iată câteva exemple: • an „cer“ în sumeriana cu aan „soare“ în yakama (nat. american); ban „cer“ în dravid. ~ bhanu „soare“ (sanscrita). • abra ~ ber, bera, biru, beru, ultimele 4 în draviană cu sensul de „soare“. • tien, ten „cer“ (ch., jap.) = kaan „cerul“ (itza, maya, Mexic) ~ ken, kan, kon (chimusă), gün (turcă) (ț' = k' = g'). • šamu ~ šamaš în semitice • kha „cer“ (skr.) ~ kham „soare“ (țig. și nagameză). • *ker „cer“ în i.e. dacica ~ keri (tariano, America de Sud), khor (iranica), khurs
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU NUMELE SOARELUI.CONFUZIA CER-SOARE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362350_a_363679]
-
pline de haz consumate în timpul excursiilor noastre. Fără să-mi doresc, m-a cuprins o melancolie adâncă și fața cred că-mi părea tristă. Nu se vedea. Întunericul era dens și lumina flăcărilor jucăușe oferea permanent alte nuanțe de culori tenului meu ca și în cazul celorlalte persoane. Se apropia clipa despărțirii. Treceam în revistă pe cei prezenți și revedeam în secvențe, ce se derulau cu viteza luminii, pe fiecare, în câte un moment drag, plăcut, reconfortant. Nu era acolo Mihaela
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
ocupă de hârtiile ei. Și fata a observat schimbarea și s-a retras în cochilia ei, ca un melc... Am privit-o mai atent. Era slăbuță, înaltă, cu păr lung și buclat, după care de multe ori se ascundea, cu ten fin și alb, bolnăvicios de alb, translucid chiar. Nu era frumoasă, dar felul cum privea atunci când nu-și ascundea privirile era așa deosebit! Avea ochii mari, negri, calzi, adânci, de te puteai pierde în ei. Dar pentru mine era doar
LIPITORII DE CĂRȚI de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361018_a_362347]
-
o verticalitate doar în a-și atinge ținta.” Părul de aur și obrazul ca mărul: „Purtam în plete flori albastre, flori de tei și stele. Azi, e tot mai auriu părul, dar nu maiîmpodobește obraji roșii ca mărul, ci pământiul ten al celui ros pe dinăuntru de viermele invidiei, al neputinței, al păcatului.” Ochii mari: „Nu mai sunt azi «cât istoria noastră». Nu mai sunt cei ai cunoașterii, ci ai curiozității bolnave de banalitate.” Mâna rece: „Veneam de dincolo și totuși
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
pe care le-a primit Botezul de-a lungul istoriei Bisericii: „baie” (loutron), „baia renașterii” (ton loutron tes pallighenesias),„baia pocăinței” (to loutron tes me tanoias),„botez dumnezeiesc și de viață făcător” (theoiu kai zoopoioun), „libera renaștere a înfierii” (tes ten eleutherion tes hyiothesias avaghennesin), „arvuna Sfântului Duh” (ton arrabona tiu pneumatos to aghiou). Tocmai datorită acestor efecte, Botezul nu trebuie amânat, practica ortodoxă a botezării copiilor având, așadar, o profundă semnificație teologică. Concluzia finală este aceea că „Botezul a reprezentat
ARHID. PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN VOICU, BOTEZUL ÎN TRADIŢIA PATRISTICĂ, EDIŢIA A II-A REVĂZUTĂ,EDITURA AGNOS, SIBIU, 2011, 316 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361185_a_362514]
-
care i se insinuase între picioare, palpându-i pisicuța și fesele, trăgându-i chiloțelul cu mișcări abia simțite în jos. Picioarele ei lungi și delicate, erau de o albeață neobișnuită, care se potrivea de minune cu culoarea corpului și a tenului. Pe neașteptate, ele au început să se miște ritmic, ajutând la alunecarea petecuțului de mătase ce anina deasupra pisicuței încinse de dorințe. Mângâierea părului ce acoperea setea sa atât de puternică de plăceri, îi transmitea fiori, care-i cutremura întregul
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
de pielea catifelată și fină. Suzana era o femeie care punea mare preț pe îngrijirea corpului și a pielii. Avea tot felul de borcane și borcănele cu pomezi și creme, tuburi cu alifii și unguente, unele pentru corp, altele pentru ten și altele pentru mâini. Mă distram privind-o cât de concentrată era asupra acestui program pe care îl desfășura în fiecare dimineață și mai ales seara. Dimineața, când se pregătea să meargă la plajă, întâi se ungea pe corp cu
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
pentru că se apăra cu o pălărie cu boruri mari, care o fereau de razele solare și de sub care răsărea mereu o fețișoară minunată și strălucitoare, care mă fascina. Seara, înainte de culcare, operațiunile erau inverse. Întâi, începea ritualul demachierii. Își curăța tenul cu meticulozitate, apoi se ungea cu o cremă numai de ea știută, urma partida de jocuri erotice și sex, după care aveau loc alte operațiuni de ungere cu tot felul de pomezi, înainte de culcare. După epuizarea celor două săptămâni de
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
și noi puțină răbdare! - Bine, acceptă și Isabela. Agentul imobiliar ne sună însă și apăru imediat cu autoturismul său la locul de întâlnire. Am plecat împreună spre casă. În fața casei, ne aștepta o femeie de peste cincizeci de ani, corpolentă, cu ten măsliniu și un păr lung, lins, vopsit negru-albăstrui. O însoțea un tânăr grăsuț, cu trăsături ce marcau evident retard intelectual. Femeia se prezentă cu tupeu, ca doctor stomatolog într-o comună din jurul Bucureștiului, unde zicea că și locuiește, împreună cu fiul
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
cunoști acest copil, îi răspund, încercând să găsesc o strategie de abordare care să nu se lase cu morți, răniți și dispăruți. Normal că, înainte de sfârșitul programului, mă înființez la grădiniță, gata să ridic „pachetul”. Educatoarea, o femeie robustă cu ten măsliniu, mă abordează războinic: - Dumneavoastră ați venit după Miță? - Da..., fac ochii mari, căutând claia castanie de păr în gloata gălăgioasă care se strecoară pe lângă mine. Cam așa ar trebui să arate termitele în atac, mă fulgeră o idee în
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
a simpatiei dăruită tuturor și având o acțiune imediată asupra tuturor...” Matila Ghyka: „Maruca Cantacuzino, acum Doamna George Enescu, era înaltă, subțire, cu niște ochi negri minunați sub niște sprâncene pe care nu le poți numi decât distinse și un ten frumos, ușor roz; se știa că era de o frumusețe impunătoare, bizantină, pe care o sugerau la fel de bine numele și caracterul ei, orgolios și fantast. Trebuie să aduc imediat corecții acestor două adjective: orgoliul ei nu avea nici o legătură cu
O POVESTE ADEVĂRATĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366944_a_368273]
-
într-o limbă africană este ke-pi, iar la ainieni pielea se numește kap! Și alte denumiri de arbori sunt în legătură cu ,,a acoperi“, „piele“,„coajă“,„cer“. De exemplu gr. drys și sl. derevo provin, după noi, din cerul daer ori der < (ten)der < (ten)ger, de unde pielea la tc. derî, la gr. derma, germ. Leder. Denumirea bradului, a molidului este bor pe care noi îl comparăm cu scitul abra „cer“, magh. bör „piele“. Chiar numele i.e. al pielii e *pel -dedus de
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
limbă africană este ke-pi, iar la ainieni pielea se numește kap! Și alte denumiri de arbori sunt în legătură cu ,,a acoperi“, „piele“,„coajă“,„cer“. De exemplu gr. drys și sl. derevo provin, după noi, din cerul daer ori der < (ten)der < (ten)ger, de unde pielea la tc. derî, la gr. derma, germ. Leder. Denumirea bradului, a molidului este bor pe care noi îl comparăm cu scitul abra „cer“, magh. bör „piele“. Chiar numele i.e. al pielii e *pel -dedus de noi din
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
deducem din i.e. *steg „a acoperi, a proteja“, cf. scr. stagh ,,a acoperi“, țig. staghi „căciulă“, ce se compară și cu iukaghir kudzu ,,cer“. Să mai adăugăm sem. tinna ,,smochin“ pe care noi îl punem alături de cerul chinez tien, jap. ten și, cum t'=k', și cu engl. sky ,,cer“, skin ,,piele“, kina „coajă“ în amerindiană. Este limpede că engl. tree ,,copac“ seamănă cu ciuvaș tura ,,cer“ fiind o paralelă a subst. cu d: *der, daer, din limbile turcice. În același
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
plinuț, cu un început de calviție, după cum știa din discuții că apare viitorul său partener. Fu surprins când în fața lui se prezentă o doamnă înaltă, nici subțire dar nici plină, la vreo patruzeci și cinci de ani, brunetă, cu un ten fin, bine proporționată fizic în ciuda vârstei, îmbrăcată într-o rochiță turcoaz, vaporoasă, care îi scotea în relief picioarele zvelte ca de codană și un bust ce electriza imediat privirile oricărui bărbat. Se observa că doamna nu-i străină de sălile
ROMAN (CAP. II ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367548_a_368877]
-
un chip gol ar părea de-a dreptul sinistră chestiunea cu pricina, însă natura lucrează după regulile ei, așa că, în compensație, îi dăruise individului un zâmbet de înger, ca o expoziție de perle autentice încrustată între buzele arcuite și ferme. Tenul măsliniu al lui Corcodușe te ducea cu gândul spre povești de dragoste mediteraneene sau chiar din zone și mai exotice, mai ales după ce îi cunoșteai părinții știuți - niște blonzi spălăciți. Amândoi niște oameni... cuminți. Mă-sa, Gherghina, zisă Bibilica - o
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
nou biroul cu cei trei năzdrăvani și cu mamele lor. Acuma ce-au mai făcut, domn’e șef? m-a întrebat supărată Cocuța. Eu l-am încins o țârică dar nu mi-a spus nimic. M-am uitat la Hapciurică. Tenul măsliniu al feței bătea acum spre maron. Probabil că de la palmele primite din generozitate maternă. El mi-a simțit privirea și a oftat scurt. Săracul! Ca să răspund la întrebarea uneia dintre mame, le-am arătat tuturor bidoanele din plastic, pline
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
clădi pe durerea altora. Se luau în brațe și stăteau tăcuți lăsând să vorbească doar inimile între ele. * Georgia era vegetariană și asta îi dădea o dulceață de fructă coaptă, dar și mireasma florilor de primăvară. Colegele o invidiau pentru tenul ei alb și strălucitor, mereu proaspăt și se compătimeau că ele n-au avut bucuria de a se fi născut într-o zonă cu aer curat și ozonat de munte. Dar pentru că era mereu pusă pe glume, au iertat-o
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
care i se insinuase între picioare, palpându-i pisicuța și fesele, trăgându-i chiloțelul cu mișcări abia simțite în jos. Picioarele ei lungi și delicate, erau de o albeață neobișnuită, care se potrivea de minune cu culoarea corpului și a tenului. Pe neașteptate, ele au început să se miște ritmic, ajutând la alunecarea petecuțului de mătase ce anina deasupra pisicuței încinse de dorințe. Mângâierea părului ce acoperea setea sa atât de puternică de plăceri, îi transmitea fiori, care-i cutremura întregul
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
de pielea catifelată și fină. Suzana era o femeie care punea mare preț pe îngrijirea corpului și a pielii. Avea tot felul de borcane și borcănele cu pomezi și creme, tuburi cu alifii și unguente, unele pentru corp, altele pentru ten și altele pentru mâini. Mă distram privind-o cât de concentrată era asupra acestui program pe care îl desfășura în fiecare dimineață și mai ales seara. Dimineața, când se pregătea să meargă la plajă, întâi se ungea pe corp cu
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
pentru că se apăra cu o pălărie cu boruri mari, care o fereau de razele solare și de sub care răsărea mereu o fețișoară minunată și strălucitoare, care mă fascina. Seara, înainte de culcare, operațiunile erau inverse. Întâi, începea ritualul demachierii. Își curăța tenul cu meticulozitate, apoi se ungea cu o cremă numai de ea știută, urma partida de jocuri erotice și sex, după care aveau loc alte operațiuni de ungere cu tot felul de pomezi, înainte de culcare. După epuizarea celor două săptămâni de
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
apoape de noi. Cu timpul, sper să mă pot consola. Zice ea izbucnind iar în lacrimi și nemailuând deloc în seamă că fardul pe care și-l aplicase cu minuțiozitate mai devreme în vederea cinei, desena dâre negre pe fondul de ten ce până atunci ascunsese bine ridurile din jurul ochilor săi de culoarea peruzelei. În mod paradoxal fața dragă a mamei sale purtând urmele iubirii sale șincere și îndurerate, îi păru mai frumoasă ca oricând. Îi Va lipsi mult privirea aceea ocrotitoare
PETRECERE NEFASTĂ (10) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368516_a_369845]
-
vă voi spune despre cele șapte greșeli. Numai șapte? veți sări murmurând: “Degrabă, degrabă să prindem o babă”, Moșcotioți Culiosologi Pamperfarizei. Nu veți afla nimic din secretele părții frumoase ale planetei. Poate doar cele șapte greșeli ale aplicării fondului de ten, greșeli ce ar produce multă suferință doamnelor cochete. Nu știu ce loc ocupă, pe o scăriță a fericirii, preafrumoasele românce. În schimb, Yahoo-ul afirmă că pruncii noștri sunt cei mai fericiți din lume. O, la, la! Sunt mulțumiți de părinții lor și
MIGDALE DULCI-AMARE: „O EVĂ PENTRU FIECARE ADAM” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349681_a_351010]
-
și răul, obișnuitul și magicul, realul și imaginarul coexistau, se amestecau într-o halucinantă cavalcadă a viziunilor și a simțurilor. Acest sentiment bizar numai locuitorii pădurii l-ar fi putut confirma... A întâmpinat-o o fată cântând la vioară, cu tenul alb deschis, având un firicel de sânge ce i se prelingea din colțul gurii. Era vie? Era reală? Micuța Aiko s-a luat după un inorog ce s-a ivit din spatele unui arbore gigant, dornică să-l atingă, să se
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
dintre ei, apoi au ciuruit-o, efectiv, cu automatele, lăsând-o inerta într-o baltă de sânge. „Nuuuu!!”, am răcnit, alergând către ea cu disperare, desi știam că e prea târziu. M-am apropiat și i-am atins cu delicatețe tenul însângerat. „Nuuuu!”. „Ce i-ați făcut, animalelor?”, am strigat. Înainte de a ma prăbuși la pământ neputincios, plângând în hohote amare, am reusit sa vad față celui de la volan, înainte de a demara în trombă. Acela nu era mascat, si nu era
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]