2,111 matches
-
folosită pare a fi cea din Sen (1970a), voi considera că soluția Saari nu îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. La fel stau lucrurile și pentru soluția lui List. d) Soluțiile noi. În acest capitol, am introdus cinci soluții pentru teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian: a) restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari (6.1.1), b) restricționarea domeniului universal prin preferințe liberale slabe (6.1.2), c) amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax (6.1.3), d) reformularea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
folosim un sistem consistent de drepturi, aceste soluții funcționează în continuare pentru orice număr de indivizi, strategii, alternative. Așadar, rămânem cu două soluții acceptabile, anume Saari (1997) și List (2003). Concluzii. În acest capitol am prezentat câteva soluții noi pentru teoremele de imposibilitate Sen și Gibbard. Am introdus, de asemenea, două criterii slabe de selecție a soluțiilor pentru paradoxul lui Sen, condiția de eficacitate pentru societăți reale și condiția de fidelitate ideologică. Ambele mi-au servit la restrângerea mulțimii soluțiilor acceptabile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că această condiție echivalează preferința socială cu preferința Pareto slabă dacă este respectată o condiție a numărului indivizilor empatici. i.e. dacă n-1 indivizi sunt empatici în sens tare, atunci toți indivizii vor avea același profil de preferință. În plus, teorema ține doar dacă toți n-1 indivizi iau ca punct de reper al empatiei lor un același individ (și anume al n-lea). Pornind de la aceste idei, voi enunța condiția domeniului restricționat prin empatie în varianta tare, în felul următor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertariene minimal-raționale pe x aspectele care îi privesc, atunci x este preferat social lui y. [t.6.1.4.1*]: Există o FDS definită pe U, care îndeplinește L și Pmr,. Demonstrație [t.6.1.4.1*]. Pentru a demonstra teorema, trebuie arătat că soluția prin alterarea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale funcționează pentru: a) doi indivizi și două strategii, b) doi indivizi și trei strategii, c) trei sau mai mulți indivizi și două sau mai multe strategii. Cazul 1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
e.g. Este valabil pentru toate perechile. Cazul 3 se discută în aceeași logică: indiferent de numărul indivizilor și numărul alternativelor, mulțimile de alegere individuale se reunesc și dau alternativa selectată social, deoarece nu există opoziție (indiferență generală pe decisivitățile celuilalt). Teorema este așadar demonstrată: dacă fiecare individ are o relație de preferință care generează o mulțime de alegere nevidă pe mulțimea aspectelor ce-l privesc, atunci mulțimea de alegere socială este nevidă, și este egală, pentru fiecare (pe x-aspecte), cu mulțimea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cadrului informațional TAS. Prezint: 1) diferența dintre funcția de bunăstare economică Bergson (1938), (1948) - Samuelson (1947) și funcția de bunăstare Arrow (1951, 1963); 2) categoria de funcționali de bunăstare socială introdusă de Sen (1970a); 3) problema welfarismului; analizez informațional: 1) teorema Arrow; 2) teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Argumentez că: 1) teorema Arrow și teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia; 2) aceste proprietăți de invarianță sunt relaționate cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Prezint: 1) diferența dintre funcția de bunăstare economică Bergson (1938), (1948) - Samuelson (1947) și funcția de bunăstare Arrow (1951, 1963); 2) categoria de funcționali de bunăstare socială introdusă de Sen (1970a); 3) problema welfarismului; analizez informațional: 1) teorema Arrow; 2) teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Argumentez că: 1) teorema Arrow și teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia; 2) aceste proprietăți de invarianță sunt relaționate cu problema welfarismului. De
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1948) - Samuelson (1947) și funcția de bunăstare Arrow (1951, 1963); 2) categoria de funcționali de bunăstare socială introdusă de Sen (1970a); 3) problema welfarismului; analizez informațional: 1) teorema Arrow; 2) teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Argumentez că: 1) teorema Arrow și teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia; 2) aceste proprietăți de invarianță sunt relaționate cu problema welfarismului. De asemenea, discut: 1) rolul condiției de nonimpunere în apariția inconsistenței
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și funcția de bunăstare Arrow (1951, 1963); 2) categoria de funcționali de bunăstare socială introdusă de Sen (1970a); 3) problema welfarismului; analizez informațional: 1) teorema Arrow; 2) teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Argumentez că: 1) teorema Arrow și teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia; 2) aceste proprietăți de invarianță sunt relaționate cu problema welfarismului. De asemenea, discut: 1) rolul condiției de nonimpunere în apariția inconsistenței descoperite de Sen
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
invarianță sunt relaționate cu problema welfarismului. De asemenea, discut: 1) rolul condiției de nonimpunere în apariția inconsistenței descoperite de Sen; 2) rolul proprietăților de independență în apariția aceluiași rezultat; 3) importanța epidemiei paretiene și a epidemiei de nonimpunere. Demonstrez: 1) teorema welfarismului tare și a welfarismului strict; 2) teorema epidemiei paretiene; 3) teoremele Xu (1990); 4) teoremele Kelsey (1984). Cuvinte-cheie: funcționali de bunăstare socială, welfarism, funcții de bunăstare socială, funcții de decizie socială, proprietăți de invarianță, analiză informațională, condiția de nonimpunere
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
discut: 1) rolul condiției de nonimpunere în apariția inconsistenței descoperite de Sen; 2) rolul proprietăților de independență în apariția aceluiași rezultat; 3) importanța epidemiei paretiene și a epidemiei de nonimpunere. Demonstrez: 1) teorema welfarismului tare și a welfarismului strict; 2) teorema epidemiei paretiene; 3) teoremele Xu (1990); 4) teoremele Kelsey (1984). Cuvinte-cheie: funcționali de bunăstare socială, welfarism, funcții de bunăstare socială, funcții de decizie socială, proprietăți de invarianță, analiză informațională, condiția de nonimpunere. Considerații preliminare. Propozițiile pe care le formulăm frecvent
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de nonimpunere în apariția inconsistenței descoperite de Sen; 2) rolul proprietăților de independență în apariția aceluiași rezultat; 3) importanța epidemiei paretiene și a epidemiei de nonimpunere. Demonstrez: 1) teorema welfarismului tare și a welfarismului strict; 2) teorema epidemiei paretiene; 3) teoremele Xu (1990); 4) teoremele Kelsey (1984). Cuvinte-cheie: funcționali de bunăstare socială, welfarism, funcții de bunăstare socială, funcții de decizie socială, proprietăți de invarianță, analiză informațională, condiția de nonimpunere. Considerații preliminare. Propozițiile pe care le formulăm frecvent pentru a descrie realitatea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
inconsistenței descoperite de Sen; 2) rolul proprietăților de independență în apariția aceluiași rezultat; 3) importanța epidemiei paretiene și a epidemiei de nonimpunere. Demonstrez: 1) teorema welfarismului tare și a welfarismului strict; 2) teorema epidemiei paretiene; 3) teoremele Xu (1990); 4) teoremele Kelsey (1984). Cuvinte-cheie: funcționali de bunăstare socială, welfarism, funcții de bunăstare socială, funcții de decizie socială, proprietăți de invarianță, analiză informațională, condiția de nonimpunere. Considerații preliminare. Propozițiile pe care le formulăm frecvent pentru a descrie realitatea ori pentru a enunța
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternative (o ordine pentru fiecare individ), produce o ordine socială corespunzătoare a stărilor sociale alternative, R” [Arrow, 1951, 1963, p. 23]. Diferențele dintre cele două funcții de bunăstare socială sunt importante deoarece de ele depinde modul în care interpretăm domeniul teoremei generale de posibilitate Arrow (1951, 1963). Așa cum subliniam în prima parte a cărții, după publicarea acestui rezultat au apărut câteva replici, dintre care voi menționa doar trei. Prima îi aparține lui Little (1952), cea de-a doua, lui Bergson (1954
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
publicarea acestui rezultat au apărut câteva replici, dintre care voi menționa doar trei. Prima îi aparține lui Little (1952), cea de-a doua, lui Bergson (1954) și ultima, lui Samuelson (1967), (1977). Ideea comună celor trei autori este aceea că teorema lui Arrow nu are niciun efect în domeniul economiei bunăstării. În cuvintele lui Little (1952): „trebuie să concluzionăm că lucrarea lui Arrow nu este relaționată cu economia bunăstării” [Little, 1952, p. 425], deoarece, de această dată în termenii lui Samuelson
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu una care să afecteze cu ceva existența unei funcții de bunăstare economică. Acest punct de vedere a fost reafirmat de Samuelson în (1967). În replică, și în mod independent, Parks (1976) și Ng și Kemp (1976) au demonstrat că teorema generală de posibilitate Arrow se aplică și așa-ziselor funcții de bunăstare economică Bergson-Samuelson. Noile rezultate depindeau de ceea ce Fishburn (1973) numea condiții intraprofil. Acestea sunt reformulări în cadrul aceluiași profil ale condițiilor arrowiene care, în termenii aceluiași autor, trebuie gândite
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Bergson-Samuelson. Noile rezultate depindeau de ceea ce Fishburn (1973) numea condiții intraprofil. Acestea sunt reformulări în cadrul aceluiași profil ale condițiilor arrowiene care, în termenii aceluiași autor, trebuie gândite ca fiind condiții interprofil. În lumina acestor descoperiri, devenise incontestabil faptul că domeniul teoremei Arrow este mult mai larg decât se credea anterior. Motivul pentru care inconsistența apare, atât în cazul funcțiilor de bunăstare economică, dar și în al celor de bunăstare socială, este legat de informațiile pe care le admitem ca relevante și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de funcțional de bunăstare socială - faptul că funcția este cardinală sau ordinală, sau comparabilă ori incomparabilă interpersonal -, cât și diferitele restricții care pot fi impuse anumitor funcții de bunăstare socială. Pentru a înțelege mai bine această idee, să luăm cazul teoremei Arrow și o metaforă. Să presupunem că dorim să udăm o grădină cu un furtun de grădină. Debitul și presiunea apei sunt în funcție de modul în care este fabricat furtunul și în funcție de presiunea externă asupra furtunului. În cazul de față, furtunul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu este specifică sociologiei. Cele mai serioase studii metodologice de această natură au pornit din câmpul de preocupări al economiei, știință ce uzează mai mult decât sociologia de cuantificări. De ele se leagă numele lui Arrow, cu a sa cunoscută teoremă prin care se demonstrează imposibilitatea existenței unui indice complex capabil să satisfacă anumite condiții. La noi, asupra acestei chestiuni a scris G. Păun (1980). Condiția cea mai tare pretinde indicelui să fie noncompensatoriu, în sensul că orice variație semnificativă a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Novak, Andrei (1996), Sondarea opiniei publice, Editura Studențească, București. Oishi, S.M. (2003), How to Conduct In-Person Interviews for Surveys, Sage Publications, Londra. Oppenheim, A.N. (1992), Questionnaire Design, Interviewing and Attitude Measurement, Pinter Publisher, Londra - New York. Păun, Gheorghe (1980), „O teoremă de imposibilitate privind agregarea indicatorilor sociali”, Viitorul Social, 9 (4), pp. 674-678. Petty, R.E., Cacioppo, J. (1986), „The elaboration likelihood model of persuasion”, în L. Berkowitz (ed.), Advances in Experimental Social Psychology, Academic Press, New York. Pinty, Jean-Jacques, Gaultier, Claude (1971
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
apropia ziua în care trebuia să-și aleagă noul nume. Șovăia între Alberto și Tommaso și în fine se decise pentru cel din urmă, poate fiindcă citind din Summa theologica 11 Dumnezeu i-a apărut nu ca o abstracție sau teoremă, ci ca o ființă concretă și vie; o garanție pentru firea sa suspicioasă și totodată pătimașă. Viața la mânăstire se scurgea liniștit între rugăciuni, studiu și muncă. Un monitor în fiecare zi trebuia să raporteze Starețului tot ce se-ntâmpla
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-l caut. Atenție, cei lacomi se îneacă; dezlănțuirea ta în a cunoaște n-ar putea fi cumva lucrarea diavolului? Mie mi se pare că tu absorbi prea mult, vei sfârși prin a fi covârșit sub munți întregi de date, cunoștințe, teoreme, filosofii, printre care te vei trezi plutind fără vâsle. Nu cred că un om, un singur om, trebuie să se angajeze într-o bătălie atât de cruntă cu cărțile: exagerând, te poți trezi pe buza prăpastiei; la un moment dat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
degetul dublura care, după ce fusese făcut în toate felurile, ataca la rândul său spre a se apăra: analizele aveau ceva din acea îndărătnică cercetare a adevărului, pe care el o cunoștea perfect, și înaintau cu teze tot mai strivitoare, cu teoreme impecabile. Și judecătorul. Iată, Judecătorul era Dumnezeu, era Infinitul. Sigur că da, universul infinit era totuna cu Dumnezeu. Infinitul cuprinde tot ceea ce există, și este în chip necesar unul singur. Ceea ce există prin urmare e parte din Dumnezeu, iar omul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
om este considerat cult devin din ce in ce mai stufoase și mai greu de pătruns. Cum spuneam adineauri, cultura nu reprezintă numai cunoștințe. “De ce îl considerăm cult pe un om care citește cărți de literatură sau de filosofie, dar nu are habar de teorema lui Pitagora?”. Această a fost întrebarea cu care Ion Barbu a deschis minți și suflete în anul 1930. Cu timpul, însă, s-a schimbat și mentalitatea oamenilor, așa că dezvoltarea forțată de împrejurările vremurilor a tehnologiei a influențat și statutul de
Statutul de om cult se dobȃndeşte prin efort propriu. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Radu Stoichiţoiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2308]
-
duci și ai să o cumperi - dar numai pentru doi ani - cu cinci mii de lei. Ai aflat acum cât costă? Cinci mii de lei ca să le poți citi și avea vreme de doi ani. Când Pitagora și-a creat teorema, a jertfit, știi bine, o sută de boi. Dacă nu vei da cei cinci mii de lei ca să citești această ediție, Kant nu va intra în capul tău și tu nu-ți vei face niciodată peratologia. Îți cer să faci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]