1,090 matches
-
prezentării și analizei principalelor idealuri ale dreptății distributive în sănătate. Cu toate acestea, nu sănătatea ca atare a fost subiectul ei principal, ci distribuția serviciilor de îngrijire medicală. Așa cum am precizat încă din introducere, acest lucru se datorează faptului că teoretizarea dreptății în distribuția acestor servicii reprezintă principala modalitate a filosofilor contemporani de a aborda problema dreptății în sănătate. Cei mai mulți dintre acești filosofi consideră că sănătatea ca atare nu reprezintă o variabilă focală adecvată pentru teoretizarea și evaluarea dreptății distributive (de vreme ce
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
lucru se datorează faptului că teoretizarea dreptății în distribuția acestor servicii reprezintă principala modalitate a filosofilor contemporani de a aborda problema dreptății în sănătate. Cei mai mulți dintre acești filosofi consideră că sănătatea ca atare nu reprezintă o variabilă focală adecvată pentru teoretizarea și evaluarea dreptății distributive (de vreme ce, spre deosebire de îngrijirile medicale, ea nu este un bun distribuibil în sensul strict al termenului sau un bun care să poată fi cu adevărat garantat cetățenilor). În anii din urmă, însă, acest consens filosofic a început
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
sensul strict al termenului sau un bun care să poată fi cu adevărat garantat cetățenilor). În anii din urmă, însă, acest consens filosofic a început să se diminueze. Mai mult, a început să se dezvolte un trend filosofic nou în teoretizarea dreptății în sănătate. Spre deosebire de cele mai multe dintre teoriile dreptății prezentate și analizate în cadrul acestei lucrări, teoriile dreptății care se înscriu în acest trend nu mai sunt doar teorii ale dreptății în distribuția serviciilor medicale, ci și teorii ale dreptății în distribuția
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
dreptății care se înscriu în acest trend nu mai sunt doar teorii ale dreptății în distribuția serviciilor medicale, ci și teorii ale dreptății în distribuția determinanților socio-economici ai sănătății (precum educația sau venitul)8. La baza acestui nou trend de teoretizare filosofică se află observația că accesul echitabil la serviciile medicale nu este suficient pentru atingerea dreptății în sănătate. Așa cum au demonstrat studiile empirice începând cu așa numitele "studii Whitehall", coordonate în Anglia de Michael Marmot 9 accesul universal la serviciile
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
impact mult mai semnificativ în această direcție îl au alți factori controlabili social care afectează starea de sănătate a populației: venitul, educația, ocupația sau clasa socială. În aceste condiții, tentativa de a acorda o atenție specială și determinanților socio-economici în teoretizarea dreptății în sănătate este una care trebuie salutată. Ea reprezintă, fără îndoială, un pas necesar pentru sporirea gradului nostru de înțelegere și evaluare cât mai comprehensivă a dreptății și nedreptății în sănătate. Dreptatea în sănătate nu poate fi considerată în
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Tom L. Beauchamp, James F. Childress, Principles of Biomedical Ethics, Fifth Edition, Oxford University Press, New York, 2001, p. 258. 42 Ibidem. 43 Îi mulțumesc lui Eugen Huzum pentru faptul că mi-a atras atenția asupra acestei diferențe de metodă de teoretizare filosofică între egalitarienii maximaliști și egalitarienii suficientiști. 44 Pentru argumentări de acest tip în favoarea idealismului, a se vedea, spre exemplu, G. A. Cohen, "Facts and Principles", Philosophy and Public Affairs, 31, 3, 2003, pp. 211-245 sau Andrew Mason, "Just Constraints
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
au afirmat necesitatea de a apăra democrația burgheză împotriva acestui pericol. Din clipa în care antifascismul devenea obiectivul fundamental, adunarea trebuia în mod obligatoriu să depășească limitele clasei muncitoare, social-democrația rămînînd aliatul principal. De fapt, se punea problema generalizării și teoretizării experienței franceze, așa cum s-a spus în mod explicit, ceea ce trebuie să fi constituit un șoc profund pentru numeroase partide comuniste. Această lărgire trebuia totuși să se sprijine mai întîi pe frontul unic muncitoresc, și cunoaștem semnificația pe care această
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
ai inamicului. Rînd pe rînd, Pătrășcanu în România, Gomulka în Polonia, Rajk în Ungaria, Kostov în Bulgaria și Slansky în Cehoslovacia vor simboliza trădarea, antisovietismul, fracționismul titoist. Procesele sînt grandilocvente și mărturiile mincinoase. Procesul Rajk, de exemplu, a servit la teoretizarea terorii [și] permite dezvoltarea și concretizarea logicii 'vigilenței revoluționare' 16. După actul de acuzare, Rajk ar fi fost angajat încă din anii treizeci de către poliția secretă maghiară cu scopul de a raporta identitatea comuniștilor maghiari care luau parte la războiul
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
în științele naturii. Eventualele regularități din comportamentul uman nu sunt legi naturale sau uniformități cauzale, ci țin de reguli și instituții. Re-gulile au întotdeauna o anumită semnificație și aceasta trebuie căutată, în opinia mea. Aceasta presupune interpretare, mai curînd decît teoretizare și testare empirică. Omul este înzestrat cu un liber arbitru, care face comportamentul său practic impredictibil. Aici nu putem avea legi, deși putem constata numeroase regularități. Sau putem avea, cel mult, legi psihologice sau sociale, în măsura în care și acestea există. Comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
este ea însăși determinată de urgența relativă a "problemelor" de moment. Se poate spune că schimbările majore de teorii constituie răspunsuri la probleme noi, ridicate de noi condiții economice, instituționale etc. Nu există nici ireversibilitate în schimbările teoretice, nici cumulativitate. Teoretizarea este strîns dependentă de problematica istorică la care se raportează; c) rațiunea esențială pentru care nu poate adopta prescripțiile metodologice de aceeași manieră ca și celelalte științe empirice ține de caracterul său de știință "morală și politică", adică de faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques trans danubiens. La întoarcerea în țară, publică primul top din „Arhiva românească”, care îi oferă nu numai posibilitatea de a introduce în circuitul științific numeroase izvoare, ci și de a realiza o interesantă teoretizare în legătură cu specificul și importanța acestora, privite în legătură cu istoria patriei. Întors în Iași primește importante funcții politico-administrative, în timpul domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Începe ascensiunea sa, care va însemna și ascensiunea României moderne. Se remarcă cu succes în istoriografie, unde abordează probleme
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
sinteză atitudinea reflexivă dar și realistă, vocația enciclopedică, aptitudini artistice de excepție. Toate la un loc au putut fi ușor valorificate astfel încât el s-a bucurat de condiții mai favorabile decât ale altor cărturari ai generației sale Cea mai amplă teoretizare pe care ne-a lăsat-o generația de la 1848 asupra istoriei se află în Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională. Autorul său, Mihail Kogălniceanu, a preluat aici multe din ideile emise anterior, dar pornind de la o mai bună înțelegere
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
fiind de acord că o femeie care stârnește atât de multe pasiuni unei personalități de talia poetului și gazetarului nu poate să nu ascundă și certe virtuți. Să nu omitem că viziunea, în ansamblu, este a scriitorului, însă, consecvent cu teoretizările sale, el lasă libertate deplină de exprimare personajelor. Ștefan Gheorghidiu, d-na T., Fred și, între anumite limite, Pietro Gralla, au un spirit de observație deosebit. Autorul percepe realitatea prin intermediul lor, după cum Oedip vede totul prin ochii Antigonei. Am fi
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
gândul că Ana Petrescu a murit când avea doar un an. În rezumat, sciziunea cuplului din roman se produce în urma unei duble refulări: a feminității excesive a autorului și a tendinței incestuoase. Ca o dovadă a corectitudinii raționamentului și conform teoretizărilor psihanalizei, să atragem atenția că indiferența lui Fred Vasilescu este doar una simulată; el o iubește în continuare pe d-na T., caută tot felul de pretexte pentru a o întâlni, este gelos, îi oferă cadouri princiare de Crăciun și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
prozatorul Camil Petrescu a intuit că literatura, joc al rațiunii cu imaginația, nu poate fi în întregime supusă rigorilor lucidității. Nu a recunoscut public niciodată un atare adevăr, fiindcă ar fi intrat (pentru a câta oară?) în contradicție cu propriile teoretizări: "Dar credem că s-ar putea merge cu investigațiile și mai departe. Fie că jocul artistic ce scapă, cu logica lui cu tot, de sub controlul minților celor mai lucide l-a dus pe Camil Petrescu să-și depășească intențiile, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
poteci întortocheate. Lumina de lună dă peste tot o impresie de veșnicie."284 În acest punct al demersului nostru critic apar primele diferențieri evidente. Parcimonia de care dă dovadă Camil Petrescu în oglindirea naturii este ea doar un rezultat al teoretizărilor sale despre romanul modern? Credem că din prisma pactului complex dintre biografie și operă explicația e mult mai profundă. Axioma pe care dorim să o expunem în continuare se rezumă astfel: dacă în copilărie, relația viitorului creator cu mama sa
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
prin natură este inexistentă fiindcă el însuși, copil fiind, nu a beneficiat de aceste stări de beatitudine, simțindu-se, dimpotrivă, copleșit și agresat de tot ceea ce îl înconjoară. Restrângând raționamentul doar la repudierea frumosului, avem aici o explicație psihanalitică a teoretizărilor sale anticalofile. Cât privește misoginia sa, am mai amintit că, până la punerea în scenă a piesei Suflete tari (1922), el a tot nutrit speranța că își va întâlni mama. După acest moment, consideră că orice căutare este zadarnică. Puseele sale
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
docili față de lucrările teoretice ale lui Camil Petrescu, au concluzionat că un autor obsedat de luciditate, autentic și de cazurile exemplare de conștiință nu poate avea nimic în comun cu meandrele inconștientului. Aserțiunea e doar în parte valabilă, multe dintre teoretizările eseistului nu se regăsesc în registrul ficțional al operelor sale. E suficient să amintim de doctrina anticalofilă, fervent susținută în eseul Amintirile colonelului Grigore Lăcusteanu și amărăciunile calofilismului ca și în subsolul romanului Patul lui Procust, dar care nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
aceste comportamente se impune o aprofundare a fenomenului agresivității. 2.3.4 Caracteristici cognitive La cele descrise În etapa anterioară se adaugă jocul funcțional al minții, echipată acum pentru un demers cognitiv complet. Rezultatul constă În tentative de angajare În teoretizări sofisticate, uneori pe baze speculative, o "paradă" de intelectualism cu valoare de autoîncercare a propriilor forțe mintale. Din această "furie" teoretizatoare, timpul, și mai ales efortul propriu, autentic, Îi va impune pe cei dedicați acestui drum. In perioada adolescenței este
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques trans danubiens. La întoarcerea în țară, publică primul top din „Arhiva românească”, care îi oferă nu numai posibilitatea de a introduce în circuitul științific numeroase izvoare, ci și de a realiza o interesantă teoretizare în legătură cu specificul și importanța acestora, privite în legătură cu istoria patriei. Întors în Iași primește importante funcții politico-administrative, în timpul domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Începe ascensiunea sa, care va însemna și ascensiunea României moderne. Se remarcă cu succes în istoriografie, unde abordează probleme
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
sinteză atitudinea reflexivă dar și realistă, vocația enciclopedică, aptitudini artistice de excepție. Toate la un loc au putut fi ușor valorificate astfel încât el s-a bucurat de condiții mai favorabile decât ale altor cărturari ai generației sale Cea mai amplă teoretizare pe care ne-a lăsat-o generația de la 1848 asupra istoriei se află în Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională. Autorul său, Mihail Kogălniceanu, a preluat aici multe din ideile emise anterior, dar pornind de la o mai bună înțelegere
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
înșelătoare și a imaginii reducționiste stereotipate pe care o înregistrează mentalul colectiv. Puținele lucrări dedicate integral Parizienei reprezintă genul fiziologiilor din secolul al XIX-lea2. Scopul și obiectivele lucrării sunt determinate de actualitatea și oportunitatea temei și constau în investigarea și teoretizarea fenomenului femeii pariziene în proza franceză din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Sfidând ambiguitatea personajului Parizienei, am dorit să ordonam un material haotic și rebel, să relevam un set coerent de poziții și principii, sustrăgând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Barthes: 2006a, 33). Orice text se vrea original, însă hedonistul plăcerii textului sugerează faptul că, dacă pagina de carte ar încerca să fie "izolată social" de tot ce s-a mai scris, textul nu ar fi întreg. Încă de la începutul teoretizării lui (Julia Kristeva), termenul intertextualitate a fost integrat unei viziuni "ecumenice": demersul analitic asupra fenomenului nu vizează numai spațiul tipografic sau televizual, ci urmărește economicul, socialul, general-umanul. Pe acest teren, intertextul întâlnește interdiscursul. Care este relevanța intertextului, sub aspect uman
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
decât de repetare. Există, însă, o deosebire de nuanță între Eminescu și Novalis privind întoarcerea privirii către vârstele mitice ale omenirii.[...] Eminescu pare a fi mai "arhaic" decât Novalis. Mai exact, la Novalis, miticul pare să fie mai mult o teoretizare (fie ea și una de mare amploare), pe când la Eminescu avem de a face cu o trăire mai intensă, mai plină de patos și "suferință" existențială, a vâstelor mitice. De unde și o altă deosebire: Novalis va crede tot timpul în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
trecutul de aur, în timp ce pentru Eminescu, cel puțin după o primă perioadă de creație, poezia pare a se subordona unei alte realități (Melancu: 1999, 102). După cum accentuează Mircea Eliade cu fiecare prilej, fără trăire, nu se poate vorbi de mit. Teoretizarea nu înseamnă decât că ai văzut, ții minte forma și poți să imiți hieroglifa ("Ei văd icoana înțelesul nu"). Cât despre Eminescu și vârstele mitologice ale spiritualității umane, trebuie supus atenției criticului și teatrul ("Obscur, necunoscut, o literă/Ce necitită
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]