1,126 matches
-
și la o mai rapid... reactivare a resurselor existente în cadrul nostru la un moment dat și, bineînțeles, la o amplificare a acestora. Mulți dintre cei care au primit o cur...tare sau un tratament Reiki au observat c... în cabinetul terapeutului se arde ț...mâie sau bețișoare aromate, se ascult... în surdin... o muzic... de relaxare, exist... probabil diverse aranjamente florale sau diverse asociații de cristale de diferite m...rimi, mai mari sau mai mici. Aspectele interconexiunilor dintre Reiki și aceste
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
ciripit de p...s...rele ne poate relaxa musculatură de 100 de ori mai mult decat urm...rirea unui program TV; impregnarea cu aromele și vibrațiile bețișoarelor parfumate ne „destup...” simțurile și ne face mai receptivi în ansamblu la acțiunile terapeutului, iar imaginea unor flori frumoase ne deschide sufletul, astfel încât s... ne putem umple de lumin... și iubire, care ne deschid ulterior c...tre vindecarea noastr... total.... De asemenea, prezența cristalelor într-un loc în care se face terapie Reiki amplific
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
de convingeri fixiste referitoare la respectiva terapie, s... nu aștepte rezultate doar pentru c... a pl...țiț o anumit... sum... în schimb etc. Rețineți c... o stare de receptivitate maxim... se obține atunci când sunteți liniștiți și relaxați; de aceea, multi terapeuți folosesc metode adjuvante sau poate chiar tehnici de meditație pentru a reuși s... obțin... accesul total al luminii înspre pacient. Așadar, relaxați-v...! Încercați un mic exercițiu... Stați într-o camer... liniștit... în care aprindeți o lumânare, un bețișor parfumat
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
Grand Master 5,6 Reiki Reprezint... sisteme ce acordeaz... la energii „mai potrivite vieții cotidiene”. Ușui Te Ațe reprezint... metodele moderne ale practicii Reiki, în care accentul se pune foarte mult pe intenție și pe starea energetic... foarte bun... a terapeutului. În New Ușui Reiki, întâlnim simboluri noi, iar Ușui Grand Master 5,6 reprezint... o „extensie” a sistemului clasic și c...tre alte tipuri de energii, inițierea pe acest sistem fiind una de natur... intențional.... Reiki Do (Reiki Tao) Reprezint
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
pregătirea unei noi generații de psihologi, cu câteva competențe de bază (Patenaude, Guttmacher și Collins, 2002): cunoștințe actualizatede genetică umană; abilități de consiliere, dar și de ghidare a pacientului către serviciile genetice corespunzătore și de calitate; atitudini, în principal neutralitatea terapeutului, în fața unor situații adesea dificile și saturate emoțional. BIBLIOGRAFIE Baker, C. (2000). Your Genes, Your Choices: Exploring the Issues Raised by Genetic Research. Washington, DC: American Association for the Advancement of Science HYPERLINK "http://ehrweb.aaas.org/ehr/books/index
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
obicei, prototipul reflectării empatice începe cu: „Din cele ce mi-ai spus înțeleg că...” sau „Din cele ce mi-ai povestit înțeleg că...”, urmând apoi mesajul structurat ca mai sus. Există numeroase instrumente care pot evalua gradul de empatie al terapeutului. Mai jos este prezentată o astfel de scală care poate fi utilizată relativ simplu în domeniul clinic. Ea se bazează pe cercetările lui Truax și Carkhuff (1967). Numărul maxim de puncte este 12. Cu cât scorul este mai mare, cu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
mare, cu atât terapeutul prezintă un grad mai mare de empatie. Scala de empatie 0-2 puncte: terapeutul pune întrebări, formulează critici, dă sfaturi. 2-4 puncte: terapeutul reflectă aspecte exterioare (evenimente, comportamente) la care pacientul a făcut referire. 4-6 puncte: reflectările terapeutului includ și trăiri ale pacientului, dar de importanță secundară. 6-8 puncte: terapeutul reflectă o parte din trăirile principale ale pacientului (de exemplu, din 3-4 trăiri majore, reflectă una). 8-10 puncte: terapeutul a surprins majoritatea sentimentelor exprimate de pacient. 10-12 puncte
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sprijin, să o ajut, chiar dacă, uneori, am eu nevoie de sprijin și ajutor. Asta mă obosește și mă enervează câteodată atât de tare încât o urăsc și aș dori să o văd moartă și să mă lase în pace. Reflectările terapeutului: 0-2 puncte: Nu e bine să dorești moartea prietenei tale; cel mai bun lucru ar fi să te odihnești, eventual să-ți iei o vacanță și să pleci undeva singur. Apoi ar trebui să te aduni mai bine pentru a
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
fie mai tolerant cu el însuși, cu simptomele sale, reducându-se astfel gradul de vinovăție, cu implicații pozitive asupra continuării tratamentului și ameliorării simptomatologiei. Adesea, acceptarea necondiționată nu este prezentată doar prin modelare (sperându-se că pacientul va prelua comportamentul terapeutului), ci și explicit, ca parte a procesului educativ în care terapeutul îl învață pe pacient acceptarea necondiționată (a lui, a celorlalți și a vieții) și cum să ajungă să o folosească (Ellis, comunicare personală). 7.4.4.3. Congruența Congruența
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
terapeutul îl învață pe pacient acceptarea necondiționată (a lui, a celorlalți și a vieții) și cum să ajungă să o folosească (Ellis, comunicare personală). 7.4.4.3. Congruența Congruența se referă la gradul de suprapunere între comportamentul manifest al terapeutului și comportamentul interior. Orice discrepanță generează îndoieli și neîncredere din partea pacientului, cu efecte negative asupra evoluției terapiei. Congruența presupune conștientizarea de către terapeut a trăirilor emoționale vizavi de pacient, atât a celor pozitive, cât și a celor negative, iar apoi comunicarea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și neîncredere din partea pacientului, cu efecte negative asupra evoluției terapiei. Congruența presupune conștientizarea de către terapeut a trăirilor emoționale vizavi de pacient, atât a celor pozitive, cât și a celor negative, iar apoi comunicarea lor către acesta. Sigur, rămâne la latitudinea terapeutului alegerea momentului comunicării, astfel încât cele comunicate să nu interfereze cu procesul terapeutic. În cazul în care cele comunicate au un conținut negativ, ele trebuie să fie transmise astfel încât să protejăm sinele pacientului și să ne focalizăm pe comportamentul său. În
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
pacientului, și nu lui ca persoană, cu accent pe consecințele negative ale comportamentului său asupra noastră ca terapeuți. Apare astfel posibilitatea ca pacientul, necriticat ca persoană, să-și modifice comportamentul incriminat. De asemenea, se evidențiază impactul negativ al comportamentului asupra terapeutului și trăirile pe care acesta le experiențiază, stimulând astfel schimbarea comportamentală, în cazul unei relații terapeutice adecvate. „Tu comunicare” se referă la faptul că pacientul este criticat pentru comportamentul său global; aceasta sugerează că nimeni nu ar putea să schimbe
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
eu, ca terapeut, sunt în dilemă): să amân ședințele cu ceilalți pacienți sau să lucrez mai puțin cu tine (prin asta sugerăm că el ca persoană poate decide să-și schimbe comportamentul). În acest context trebuie să menționăm că autodezvăluirile terapeutului trebuie să se înscrie în cadrul congruenței. Așadar, ele sunt frecvent utilizate în consilierea genetică pentru a asigura congruența terapeutică; ele nu devin însă obligație sau obișnuință, căci relația nu este între prieteni, ci între un profesionist (terapeut) și o persoană
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
o persoană cu probleme (pacient). 7.4.4.4. Colaborarea Colaborarea se referă la faptul că demersul terapeutic este bine structurat și se face după o agendă comună, negociată și convenită cu pacientul, iar apoi se verifică mereu dacă obiectivele terapeutului și ale pacientului coincid. Sumarizările periodice și feedbackul oferit și cerut pacientului sunt activități frecvente pe parcursul ședinței terapeutice, care întăresc colaborarea. Acest proces întărește constant relația terapeutică, păstrând-o la parametri care asigură eficiența procesului terapeutic. Atunci când apar probleme în cadrul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în cursul istoriei sale de viață (cu accent pe prima copilărie); uneori, contratransferul reprezintă o reacție inconștientă la transferul pacientului. În general, se recomandă ca, pe cât posibil, contratransferul să nu apară, acest lucru fiind realizabil printr-o pregătire prealabilă a terapeuților (de exemplu, analiză personală), pregătire în cursul căreia se rezolvă propriile conflicte majore. Cu toate acestea, mai intens sau mai puțin intens, contratransferul se manifestă în cadrul relației transferențiale. În acest caz, terapeuții sunt pregătiți să recunoască manifestările lui și să
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
lucru fiind realizabil printr-o pregătire prealabilă a terapeuților (de exemplu, analiză personală), pregătire în cursul căreia se rezolvă propriile conflicte majore. Cu toate acestea, mai intens sau mai puțin intens, contratransferul se manifestă în cadrul relației transferențiale. În acest caz, terapeuții sunt pregătiți să recunoască manifestările lui și să le blocheze sau să le utilizeze creativ (de exemplu, amplificând transferul pacientului, pentru a genera nevroza de transfer) în terapie. Semnele cele mai tipice ale contratransferului sunt: reacții emoționale puternice, pozitive sau
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
descoperi cu uimire că am scăpat de ea (pp. 54-55). Mai mult chiar, se poate întâmpla pentru unii dintre noi ca atunci când devenim conștienți de ea, mânia să se transforme în iertare, în compasiune, în iubire. 50 În procesul iertării, terapeuții consideră că există două faze: • în prima fază, este vorba despre o iertare decizională: momentul în care persoana înțelege că este prizoniera resentimentului și a dorinței sale de răzbunare; • în cea de-a doua fază, este vorba de o iertare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
inteligență / 30 2.2.6. Intervențiile clinice structurate / 31 2.2.7. Inventarierea personalității / 34 2.2.8. Testele proiective / 37 2.3. Probleme în evaluarea adulților și copiilor / 39 2.3.1. Rezistența / 39 2.3.2. Transferul experienței terapeutului în cazurile analizate / 39 2.3.3. Incapacitatea de a oferi informații / 40 2.4. Diagnosticarea / 42 2.4.1. Dezvoltarea DSM / 42 2.4.2. Sistemul multiaxial / 45 Capitolul 3. Investigarea bolnavului psihic / 51 3.1. Metode de investigație
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Când răspunsurile sunt similare în diferite părți ale testului avem de-a face cu fidelitate internă. Multe dintre testele pe care le vom examina în rândurile care urmează nu sunt chestionare raport asupra pacientului, ci interviuri sau observații care impun terapeutului să stabilească judecăți asupra pacienților evaluați. Aceste teste ar trebui să aibă o fidelitate mai mare în cazul în care doi sau mai mulți clinicieni ajung la aceeași concluzie în cazul unui pacient. Pe fondul determinării calității unui test, voi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
evaluat nu vrea să fie evaluat și tratat. De exemplu, părinții unui adolescent l-au forțat poate pe acesta să meargă la un psiholog pentru că sunt îngrijorați în ceea ce privește schimbările recente ale comportamentului său. Adolescentul poate opune rezistență în relatarea informațiilor terapeutului. De vreme ce o bună parte din informațiile de care are nevoie clinicianul vine direct de la pacient, rezistența poate constitui o mare problemă. Chiar și atunci când persoana nu se opune complet, aceasta ar putea avea un puternic interes în rezultatul final și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să se prezinte în cel mai bun mod cu putință dar pot fi și prejudecăți din partea celuilalt părinte când vorbește cu psihologul, pentru ca acesta să poată evalua capacitatea lui de a avea grijă de copii. 2.3.2. Transferul experienței terapeutului în cazurile analizate Clinicienii pot induce și ei anumite prejudecăți în procesul de evaluare. Una dintre cele mai dificile probleme este prejudecata conform căreia terapeutul reacționează față de client ca și cum acesta ar fi o persoană importantă în viața lui și încorporează
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
procesul de evaluare. Una dintre cele mai dificile probleme este prejudecata conform căreia terapeutul reacționează față de client ca și cum acesta ar fi o persoană importantă în viața lui și încorporează aceste sentimente în evaluarea clientului. Aceasta se întâmplă când clientul amintește terapeutului despre o persoană importantă din viața lui, iar clinicianul îl identifică pe client cu această persoană. De exemplu, să ne imaginăm că numele clinicianului este Mariana care s-a despărțit recent de un bărbat. Acesta a acuzat-o pe Mariana
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
învinuiască copilul sau să ia parte la dezacordul părinte copil, făcând alianță cu vreunul. Trebuie să asculte și să fie interesat. I. În prima fază se pot desprinde trei tipuri de obiective: * din perspectiva părinților; * din perspectiva copilului; * din perspectiva terapeutului, care se află în grade diferite de apropiere sau * depărtare, dar care o dată cu progresul terapiei se apropie din ce în ce mai mult. II. A doua fază Este formată din sesiunile de mijloc și ocupă cea mai mare parte a tratamentului și se concentrează
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
evenimente aveau loc. Al doilea pas în terapia cognitiv-comportamentală este de a ajuta clientul să își confrunte gândurile negative. Oamenii depresivii gândesc de cele mai multe ori că există un singur mod de a interpreta o situație și anume în mod negativ. Terapeuții vor folosi o serie de întrebări pentru a ajuta clientul să ia în considerare moduri alternative de gândire asupra unei situații și să conștientizeze punctele pozitive și negative ale acestor alternative. Prima întrebare pe care un terapeut cognitivist ar putea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
simt acum. Cred că de fapt nu există vreun motiv real să cred că voi cădea examenul. Terapeutul a încercat să zdruncine convingerea fetei că nu va lua examenul ajutând-o să își dea seama de dovezile împotriva acestui fapt. Terapeuții trebuie să fie atenți să nu minimalizeze convingerile negative ale clienților: aceste convingeri sunt deseori susținute ferm. Totuși, terapeutul speră să ajute clientul să-și dea seama că gândurile lor negative nu sunt neapărat adevărate. O a doua întrebare pe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]