835,971 matches
-
nici n-aș clipi. Cel mult, m-aș uita să văd dacă are și umbră, ca nu cumva, sub înfățișarea dublului meu să se prezinte cineva cu care nu este recomandabil să porți discuții, necum profitabil să închei contracte - pe termen nedefinit. E drept că nici nu-mi băteam capul! Parcă a fost ieri, mă îndreptam, pe frunze veștede cu sfârâit molcom călcând, spre școala generală unde sălășluiește centrul de votare, familiar mie, o dată ce, la dejiste alegeri, depuneam în urna de
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
ceafă. Logica lui „îmi iubesc patria numai dac-o pot călări și dacă mă pot înfrupta cu nesaț din bietul ei trup” funcționează, ce e drept, la perfecție. Așa se explică de ce sentimentul patriotic a ajuns în România marfă rușinoasă. Termeni precum „patriotism civic” ori „comunitate de idei” sunt la noi lucruri de ocară: aici, la Porțile Orientului, trebuie să rostești cu voce tremurată numele lui Ștefan sau Mircea, al „Crăișorului” Iancu, al lui Decebal sau al altor embleme ale neamului
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
nuanțate, încărcate de bun-simț. Se tot face caz despre o eventuală legătură existentă între doctrina socială a Bisericii Catolice și diversele tipuri de capitalism. Un gînditor catolic și jurnalist, GianPaolo Salvini, directorul revistei „La Civiltà Cattolica” explică această relație în termeni strict raționali, mult mai aproape de limbajul limpede al politologiei decît de cel religios: „Biserica nu are de făcut o «propunere economică», așa cum nu putem vorbi pentru că nu există o «economie catolică». Biserica poate însă indica dimensiunile umane și etice din
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
jucăriile lor de pluș, liniștindu-ne: nu a dispărut încă dimensiunea concretă, tactilă și afectivă a jocului; e minunat contrastul între pseudonimele crunte - Devil, Nightmare, Oribilul - și detaliile din descrierea propriilor ursuleți de pluș, evocați în genere cu ironie afectuoasă; termenul generic preferat de autori e animăluțe. Mesajele conțin în primul rînd cîteva indicații în privința surselor onomastice: una dintre acestea este chiar denumirea comercială, numele de pe etichetă: „Lupul albastru pe care îl cheamă Blaubar (așa scria pe etichetă)”. Comercial sau spontan
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
bibliotecă? R. Biblioteca de samizdat de la Praga s-a născut din nevoia de a pune la dispoziția marelui public acele texte care au avut o circulație subterană, limitată, în anii de dinaintea „revoluției de catifea” și care se numesc cu un termen generic samizdat, nefiind vorba însă în colecția noastră doar de acest tip special de scriere. Biblioteci de acest fel există în Rusia, una mare se află de pildă la Muzeul Saharov, din Moscova, în RDG, în Polonia. La Varșovia este
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
ar fi fost posibili fără nesfârșitele cozi de la librării. În rest, fiecare suport are avantajele și cititorii lui și nu văd cum s-ar produce, în acest sens, un transfer masiv, semnificant, în viitor. Bref, o astfel de discuție în termeni de incompatibilitate/concurență fatală între cele două suporturi mi se pare neavenită. O dovedește și această antologie, clasică prin compoziția ei, ale cărei referințe imediate sunt Borges, Buzzati, Céline, Márquez ș.a și nu cine știe de autori trendy, cyber-punk
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]
-
tîlni, a întîmpla/a tîmpla etc. Multe dintre formele neselectate de limba literară s-au păstrat pînă azi în graiuri. Capitolul despre în- din tratatul Formarea cuvintelor în limba română (II, 1978) oferă un material lexical bogat, cuprinzînd și unii termeni neînregistrați în dicționarele generale, dar atestați de atlasele lingvistice și de glosarele dialectale: împanglicat, împudrat, a înforța, a înmărita, a înrușina, a întermina, a întransforma etc. E general admis faptul că graiul muntenesc are o predilecție pentru aceste forme; cînd
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
să începi tot felul de activități noi care îți vor îmbucura viața” (virtualarad.net); „C.T. a mai dat o veste care îi va îmbucura pe angajați” (ib.). Forma surprinde mai ales cînd apare în același context cu neologisme și cu termeni străini moderni: „Un reportaj însoțit de câteva poze color. Pot spune că mi-a îmbucurat ziua. Și mie, și prietenilor în anturajul cărora l-am savurat și l-am comentat” (cotidianul.ro; Timișoara); „a îmbucurat inimile noastre cu doua albume
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
succeselor de librărie unde se află și Ludmila Ulițkaia, cu romanul intitulat Minciunile femeilor sau Svetlana Vasilenko (invitată și la festivalul de la Neptun „Zile și nopți de Literatură”) al cărei prim roman tradus în germană -Nebuna - a fost recenzat în termeni elogioși de cronicarii literari. Dincolo de performanțele literare ale Rusiei de azi, în Apus se manifestă un interes susținut față de istoria și cultura acestei încă mari necunoscute despre care se publică un impresionant număr de cărți de specialitate. Anne Applebaum revine
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
a fi recidivat. Este inexplicabil faptul că responsabilii politici atît de preocupați de „imagine” nu pricep că, tocmai la manifestările de acest fel, literatura și expunerea corespunzătoare a ofertei de carte, conformă legitimelor ambiții și aspirații de europenitate, consolidează pe termen lung și la nivel înalt blazonul țării, cartea ei de vizită în lume. Un punct de vedere împărtășit și de scriitorii pe care am avut plăcerea să-i întîlnesc la Frankfurt: Alexandru Ecovoiu și Nicolae Breban. Consternarea mea a fost
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
cu sarea membrilor CNSAS care l-au vizitat, dar n-a mișcat un deget și, culmea ironiei, se trezește acum să le reproșeze că n-au fost să-l consulte etc. În fine, în interviul său, dl Pleșu explică, în termeni foarte clari și, uneori, sugestivi, de ce Securitatea a fost cea mai caracteristică instituție a sistemului odios de dinainte de 1989: fiindcă a aruncat în aer toate reperele etice, a suprapus albul pe negru, a dat naștere unei „mocirle morale” din care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
arhiva Muzeului Bucureștiului și din colecții particulare care și dezvăluie o față a Bucureștiului vechi aproape deloc știută. Povestea orașului-capitală, ne spune autorul, e povestea continuei extinderi a periferiilor sale. Între 1500 și 1830, anul cînd sînt hotărnicite marginile orașului, termenul mahala nu are nici o conotație peiorativă, așa cum se va întîmpla mai tîrziu, și denumește, indistinct, orice cartier al orașului. După 1920, mahala dispare ca unitate administrativă, lăsînd locul comunelor suburbane, ceea ce nu înseamnă că din oraș dispare spiritul periferic - că
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
care a pus cu adevărat mult invocatul interes al partidului înaintea interesului personal, acesta este, fără îndoială, Valeriu Stoica. Tot ce a făcut Valeriu Stoica în politică a fost spre binele partidului său și buna sa credință față de interesele pe termen lung ale acestuia nu poate fi pusă de nimeni la îndoială. Poate că soluțiile sale nu au fost întotdeauna impecabile (politica lasă întotdeauna o marjă de necunoscut), dar buna credință a lui Valeriu Stoica față de interesele PNL nu poate fi
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
De altfel, discursul corectitudinii alunecă ușor - dar lucrul li se întîmplă și lingviștilor! - în zona idiosincraziilor și a situațiilor discutabile, mai ales în domeniul inovațiilor lexicale. Tendința de a trece în lista erorilor un neologism, de a-l trata în termenii judecății absolute (corect/incorect) e o tipică eroare de percepție a nespecialistului: „Incorect - «au concluzionat»; corect - «au tras concluzia», «au ajuns la concluzia» etc. În limba română nu există verbul «a conluziona», ci doar verbul «a conchide»” (id.). Discursul e
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
în standardele noastre sau nu. În orice caz, greșelile de tastare și gramaticale nu vor fi acceptate decât ca excepții și «igiena» în scris e obligatorie aici” (price.ro). P.S. La comentariul lingvistic de săptămîna trecută - privind sensurile argotic-familiare ale termenului penal - trebuie adăugate informațiile foarte interesante cuprinse în articolul colegei Dana Niculescu, „Interferențe între elemente aparținînd stilului juridic și limba comună” (publicat în volumul Perspective actuale în studiul limbii române, 2002). Exemplele pe care le-am discutat în această rubrică
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
mufă, imagine, ecran, internet, site, monitor și cam atât ). Sigur, autorul mizează pe cunoscători, evită să insiste într-o astfel de zonă aridă care își are riscurile ei și are grijă să nu încarce excesiv și poate inutil versurile cu termenii internauților. Pe de altă parte, înțeleg că aici este însă clou-ul poeziei sale. Un comentator de poezie care nu știe prea multe despre calculator, rețea, net ș.cl va risca (cum s-a și întâmplat) să vorbească nerelevant doar
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
și alții. Tot în acest volum, subliniem articolul doamnei Rodica Zafiu, activa observatoare a „păcatelor limbii” noastre (oralitatea în limbajul jurnalistic), precum și unele cercetări asupra numelor proprii de persoană. Acordul gramatical și „abaterile” de la corectitudinea construcției, „adaptarea” gramaticală a unor termeni noi (operator, functor, ambreiori etc.), unele „formații verbale” noi (a erotiza, a pirata, a se dopa) fac de asemenea obiectul unor articole din această a doua culegere de studii dezvoltate de catedra de limba română a Universității bucureștene. Meritul este
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
Constantin Țoiu Argoul își înnoiește permenent vocabularul prin împrumut din alte limbi, prin derivare, dar mai ales prin preluarea și modificarea semantică a unor cuvinte ale limbii comune; dintre acestea, o categorie interesantă o constituie termenii moderni, aparținînd limbii culte sau chiar limbajelor de specialitate, care contrastează cu dominanta populară și vulgară a registrelor oralității informale. Un exemplu pentru această zonă neologică a argoului îl reprezintă evoluția destul de recentă a termenului penal. Termenul (împrumut din franceză
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
o categorie interesantă o constituie termenii moderni, aparținînd limbii culte sau chiar limbajelor de specialitate, care contrastează cu dominanta populară și vulgară a registrelor oralității informale. Un exemplu pentru această zonă neologică a argoului îl reprezintă evoluția destul de recentă a termenului penal. Termenul (împrumut din franceză, de pe la începutul secolului al XIX-lea, raportat și la un etimon latin cult) aparține limbajului juridic: sursă predilectă pentru neologia argotică interlopă, în măsura în care activitățile specifice pun în contact discursul subteran cu cel oficial, al instituțiilor
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
interesantă o constituie termenii moderni, aparținînd limbii culte sau chiar limbajelor de specialitate, care contrastează cu dominanta populară și vulgară a registrelor oralității informale. Un exemplu pentru această zonă neologică a argoului îl reprezintă evoluția destul de recentă a termenului penal. Termenul (împrumut din franceză, de pe la începutul secolului al XIX-lea, raportat și la un etimon latin cult) aparține limbajului juridic: sursă predilectă pentru neologia argotică interlopă, în măsura în care activitățile specifice pun în contact discursul subteran cu cel oficial, al instituțiilor - poliția, justiția
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
secolului al XIX-lea, raportat și la un etimon latin cult) aparține limbajului juridic: sursă predilectă pentru neologia argotică interlopă, în măsura în care activitățile specifice pun în contact discursul subteran cu cel oficial, al instituțiilor - poliția, justiția, închisoarea. E normal ca unii termeni să treacă din limbajul juridic în argoul interlop, pentru că argotizanții sînt direct interesați de riscurile legale ale profesiei. E de aceea foarte probabil ca penal - din sintagme precum dosar penal, cod penal, urmărire penală, cercetări penale etc. - să fi intrat
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
adjectivul izolat din sintagme și răspîndit de uzul oral, în contexte adesea ironice și glumețe, are o anume instabilitate semantică, vorbitorii atribuindu-i valori destul de subiective. În Dicționarul de argou al limbii române (1996) de Nina Croitoru Bobîrniche, e înregistrat termenul penalistă „prostituată de duzină”, în vreme ce adjectivul penal, chiar dacă nu devine cuvînt-titlu, apare în multe sintagme: femeie penală („homosexual pasiv”), fetiță penală („homosexual pasiv; prostituată de duzină”), țigară penală („țigară făcută de deținuți din mucurile de țigări înfășurate în hîrtie de
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
1998), de Anca și George Volceanov, chiar cu indicația explicită a provenienței lor din „jargonul deținuților”; la aceiași autori, penală apare și ca substantiv (cu sensurile „țigară” și „homosexual”). În cartea sa despre Semiotica discursului juridic, Adriana Stoichițoiu Ichim menționează termenul penalistă ca exemplu de influență a limbajului juridic asupra argoului infractorilor. Folosirea în mediul specific e ilustrată și în unele texte contemporane de memorialistică în limbaj argotizant; din care aflăm că se poate vorbi, într-un mod destul de tehnic, de
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
zahăr, că dacă am fi avut și un pic de sare de lămîie ieșea o citronadă în toată regula” (M. Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, 1994, p. 22). Textele impregnate de oralitate din Internet (mai ales mesajele din forumuri) ilustrează extinderea termenului penal în argoul juvenil, în categoria „evaluatorilor” generali, a adjectivelor calificative care indică aprecierea pozitivă sau negativă. Categoria - care cuprinde termeni ca mișto/nasol, marfă/ nașpa - este extrem de supusă modelor, din nevoia de a reatribui expresivitate unor procedee, substituind expresiile
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
Fanfan, rechinul pușcăriilor, 1994, p. 22). Textele impregnate de oralitate din Internet (mai ales mesajele din forumuri) ilustrează extinderea termenului penal în argoul juvenil, în categoria „evaluatorilor” generali, a adjectivelor calificative care indică aprecierea pozitivă sau negativă. Categoria - care cuprinde termeni ca mișto/nasol, marfă/ nașpa - este extrem de supusă modelor, din nevoia de a reatribui expresivitate unor procedee, substituind expresiile uzate prin altele mai noi. Desigur, penal e departe de a fi un termen de bază al aprecierii; cuvîntul manifestă totuși
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]