822 matches
-
Dar în bilanțul energetic trebuie să se țină seama de creșterea mare de entropie in timpul absorției fotonilor de catre plante, aceasta compensează diminuarea dezordinii din timpul reacției. Pe ansamblu entropia crește, entalpia liberă se micșorează și se respectă asfel principiile termodinamicii, în reacția de fotosinteză. Astfel, poate fi explicată nedumerirea lui Schrödinger că „organismul se hrăneste cu entropie negativă”. Este poate necesar de reamintit că rolul epurator al aerului ambiant, atribuit plantelor este totuși limitat, astfel că este iluzoriu să considerăm
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
interesantă revizuire a opiniilor. Inițial el a fost însuflețit de un optimism exaltat, fiind convins că evoluția tinde spre un maximum de satisfacție și de fericire, grație concilierii individului cu statul. Între timp, descoperirea celei de-a doua legi a termodinamicii a făcut să planeze spectrul morții termice. Ca urmare, și reflecțiile lui Spencer asupra stării finale a evoluției au început să devină mai sumbre. El nu exclude posibiliatea ca disolutia să obțină pe termen lung supremația asupra evoluției. Astfel, "omniprezența
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
forțele microscopice conservative este descrisă prin tratarea detaliată cu ajutorul mecanică statistică. În sistemele macroscopice închise, forțele neconservative acționează pentru a modifica energia internă a sistemului, și sunt adesea asociate cu transferul de căldură. Conform celui de-al doilea principiu al termodinamicii, forțele neconservative au neapărat ca rezultat transformări ale energiei din sistemele închise de la forme mai ordonate la forme mai neordonate, pe măsură ce entropia crește. În Sistemul Internațional, unitatea de măsură pentru forță este newtonul (simbolizat N), definit ca fiind forța necesară
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
Constantin I. Miculescu (n. 6 septembrie 1863, Crevenicu, județul Teleorman; d. 29 decembrie 1937, București) a fost un fizician român a avut rezultate notabile în termodinamică și optică. Principala sa contribuție la domeniul fizicii poate fi regăsită chiar în lucrarea sa de doctorat, unde a prezentat o determinare precisă a echivalentului mecanic al caloriei. Constantin I. Miculescu s-a născut la data de 6 septembrie 1863
Constantin Miculescu () [Corola-website/Science/304656_a_305985]
-
căldură, au fost măsurate prin intermediul unor termocuple Pt - Fc, etalonate în prealabil. Forța electromotoare produsă de termocuple era măsurată prin metoda compensației (metodă de zero). După un număr de 31 de experimente cu acestă mașinărie, considerate clasice în lucrările de termodinamică, Miculescu, a calculat valoarea J ca fiind de 4,184 J/cal. Această valoare este foarte apropiată de valoarea utilizată în prezent, 4,1855 J/cal. Valorile determinate anterior, chiar de mari fizicieni ca J.M. Joule (1819-1889), E.M. Lenz (1804-1865
Constantin Miculescu () [Corola-website/Science/304656_a_305985]
-
prezentau o serie de abateri de până la 20% față de valoarea reală, fiind dificil de utilizat în practică. Valoarea echivalentului mecanic al caloriei descoperită de Miculescu a fost înscrisă în tabelele internaționale de constante și a devenit o constantă fundamentală a termodinamicii. În anul 1950, Comitetul Internațional de Măsuri și Greutăți a adoptat valoarea găsită de Miculescu care a fost ușor corectată, eroarea relativă de măsurare a acestei constante determinate de Miculescu fiind de numai 0,005%. Între anii 1905-1908, în laboratorul
Constantin Miculescu () [Corola-website/Science/304656_a_305985]
-
(temperatura de 0 K) este punctul de pe scara termodinamica la care energia termică a unui sistem își atinge minimul, în sensul că nu se mai poate extrage căldură din sistem. Prin acord internațional temperatura de 0 K corespunde temperaturii pe scara Celsius de −273,15 °C, iar pe scara
Zero absolut () [Corola-website/Science/303545_a_304874]
-
Un motor termic este o mașină termică motoare, care transformă căldura în lucru mecanic. Un motor termic lucrează pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu ajutorul unui fluid. Întrucât, conform principiului al doilea al termodinamicii, entropia unui sistem nu poate decât să crească, doar o parte a căldurii preluate de la sursa de căldură (numită și "sursa caldă") este transformată în lucru mecanic. Restul de căldură este transferat unui sistem cu temperatură mai mică, numit "sursă
Motor termic () [Corola-website/Science/304119_a_305448]
-
() a fost un fizician român, profesor universitar, membru al Academiei Române (1955) și vicepreședinte al acesteia (1963-1985). Este unanim considerat drept fondatorul școlii române de "fizică teoretică". A făcut cercetări în domeniul termodinamicii, a fizicii statistice, mecanicii cuantice, fizicii atomice și în fizica particulelor elementare. S-a născut la 14 martie () 1908 în București, ca al treilea și ultimul copil al matematicianului Gheorghe Țițeica și al soției sale Florence/Florica (n. Thierrin). După
Șerban Țițeica () [Corola-website/Science/304138_a_305467]
-
Studii și Cercetări de Fizică" și "Revue Roumaine de Physique" (1956-1985). A adus contribuții originale în domenii variate ale fizicii teoretice: "rezistența metalelor în câmp magnetic", "absorbția razelor corpusculare grele în materie", "teoria pozitronului și polarizarea vidului", "radiația electromagnetică multipolară", "termodinamică și mecanică statistică", "dezintegrarea pionilor în muoni și neutrini", "reprezentările algebrelor Lie ale grupurilor unitare și ortogonale". În colaborare cu Costin D. Nenițescu, a publicat și lucrări de cinetică chimică organică. Studiind mișcarea unui colectiv de particule punctuale încărcate cu
Șerban Țițeica () [Corola-website/Science/304138_a_305467]
-
și o formulare covariantă legilor statisticii. a fost un neîntrecut profesor, care își cucerea auditoriul prin vastitatea cunoștințelor ca și prin claritatea și eleganța expunerilor. Timp de patru decenii, a ținut succesiv cursuri de "analiză matematică", "structura materiei", "mecanică analitică", "termodinamică și fizică statistică", "electrodinamică", "teorie cuantică veche", "mecanică cuantică". A inițiat cursuri speciale de fizică teoretică: "mecanică cuantică avansată", "teoria nucleului atomic", "elemente de teoria grupurilor și algebrelor Lie". A fost profesorul preferat al multor generații de studenți, îndrumătorul unor
Șerban Țițeica () [Corola-website/Science/304138_a_305467]
-
multor substanțe tranziția de fază are loc într-un anumit interval de temperatură, aceasta este deseori descrisă ca interval de topire. Transformarea unităților de măsură (K în C) t = T - 273,15 t: temperatura Celsius, grade Celsius ( C) T: temperatura termodinamică, kelvin (K) 1.3 SUBSTANȚE DE REFERINȚĂ Nu este necesar să se folosească substanțe de referință de fiecare dată când se studiază o substanță nouă. Acestea trebuie să servească în special la verificarea periodică a acurateței metodei și să permită
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
vapori este dată de ecuația Clausius - Clapeyron: unde: p = presiunea de vapori a substanței, exprimată în pascali Δ Hv = căldura sa de vaporizare, exprimată în J mol -1 R = constanta universală a gazelor = 8,314 J mol -1K-1 T = temperatura termodinamică, exprimată în K Indicarea punctului de fierbere este însoțită de precizarea presiunii ambiante în timpul măsurătorii. Formule de conversie: Presiunea (unități: kPa) 100 kPa = 1 bar = 0,1 MPa (folosirea "barului" este încă permisă, dar nu este recomandată) 133 Pa = 1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
1 mm Hg = 1 Torr (unitățile "mmHg" și "Torr" nu sunt permise) 1 atm = atmosferă standard = 101325 Pa (unitatea "atm" nu este permisă) Temperatura (unități: K) t = T - 273,15 t = temperatura Celsius, exprimată în grade Celsius (C) T = temperatura termodinamică, exprimată în kelvini (K) 1.3. SUBSTANȚE DE REFERINȚĂ Nu este necesar să se folosească substanțe de referință în toate cazurile în care se studiază o nouă substanță. Acestea trebuie în special să servească la etalonarea periodică a metodei și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
de vapori ca funcție de temperatură este descrisă de ecuația lui Clausius - Clapeyron: unde: p = presiunea de vapori a substanței, în pascali Δ Hv = căldura sa de vaporizare, în J/mol-1 R = constanta universală a gazelor, în J/mol-1K-1 T = temperatura termodinamică, în K 1.3. SUBSTANȚE DE REFERINȚĂ Nu este necesar să se folosească substanțe de referință în toate cazurile în care se studiază o nouă substanță. Acestea trebuie în special să servească la etalonarea periodică a metodei și la comparația
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
au asociate un anumit procedeu de calcul, un aparat matematic corespunzător, respectiv: calcul numeric, calcul vectorial, calcul tensorial. Mărimile fizice se împart în fundamentale și derivate. Mărimile fundamentale în Sistemul International sunt următoarele: lungimea, masa, timpul, intensitatea curentului electric, temperatura termodinamica, intensitatea luminoasa. Mărimile derivate se pot reduce la mărimile fundamentale pe baza operațiilor de definiție. Unitățile fundamentale în Sistemul International sunt următoarele: Metrul (m): Lungimea egala cu 1 650 763, 73 lungimi de unda în vid, a radiației emise de
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
electric constant care străbate doi conductori rectilinii, paraleli, de lungime infinită și de secțiune circulară neglijabilă, situați în vid la distanta de 1 m, care produce o forță de 2·10-7 N. Kelvinul (K): Fracțiunea 1/273,16 din temperatura termodinamică a punctului triplu al apei. Candela (cd): Intensitatea luminoasă emisă în direcția normalei, la temperatura de solidificare a platinei și presiune atmosferica normala, de către suprafața unui radiator integral (corp negru) cu aria de 1/600 000 m2. Molul (mol): Cantitatea
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
calxulează ca o funcție a pH, a tăriei alcoolice și a temperaturii. Pentru o temperatură și tărie alcoolică dată: cu pKM = unde: I = puterea ionică, A și B = coeficienți care variază în funcție de temperatură și tăria alcoolică, KT = constantă de disociere termodinamică: în Tabelul 1 sunt date valori ale pKT pentru diferite temperaturi și tării alcoolice, KM = constantă de disociere mixtă. Luând o valoare medie de 0,038 pentru forța ionică I, Tabelul 2 prezintă valori ale lui pKM pentru diferite temperaturi
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
Tabelul 3 pentru o temperatură de T șC. Se notează cu X%. Dioxidul de sulf molecular în mg/l este: X C unde C = conținutul de bioxid de sulf liber în mg/l. TABELUL 1 Valori ale constantei de disociere termodinamică pKT Tăria alcoolică (% vol) Temperatura (șC) 20 25 30 35 40 0 1,798 2,000 2,219 2.334 2,493 5 1,897 2,098 2,299 2,397 2,527 10 1,997 2,198 2,394
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
cosmologia teoretică, relativitatea generală și mecanica cuantică. În anii 1965-1970 elaborează un model matematic asupra originii și evoluției universului în expansiune, din momentul "marii explozii" inițiale (""The Big Bang"") și întreprinde studii asupra relației dintre "găurile negre" din univers și termodinamică. Cercetările sale l-au dus la concluzia că aceste "găuri negre" au o durată de existență limitată, constituirea unor perechi de particule-antiparticule virtuale ducând la o "evaporare" treptată a acestora sub forma "radiației Hawking". Mai târziu, revine asupra acestei teorii
Stephen Hawking () [Corola-website/Science/298010_a_299339]
-
informației. La începuturi teoria informației s-a dezvoltat în direcția găsirii unor limite fundamentale ale compresiei datelor și comunicațiilor de date. Apoi, cu timpul, teoria informației s-a lărgit, găsind aplicații în multe alte domenii, inclusiv neurobiologie , evoluție , genetică , ecologie , termodinamică , calculatoare cuantice, detecția plagiatelor și alte discipline care implică analiza datelor și exploatare de date ("data mining") . O importantă măsură în teoria informației este entropia informațională, mărime de regulă exprimată prin numărul mediu de biți necesar pentru stocarea sau comunicarea
Teoria informației () [Corola-website/Science/312652_a_313981]
-
în 1940-1942 idei similare în analiza statistică, conducând la spargerea cifrurilor mașinii germane de cifrat Enigma în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Mare parte din matematica din spatele teoriei informației cu evenimente de probabilități diferite a fost dezvoltată pentru domeniul termodinamicii de către Ludwig Boltzmann și J. Willard Gibbs. În lucrarea revoluționară a lui Shannon, elaborată în cea mai mare parte la Laboratoarele Bell până în 1944, el a introdus pentru prima oară un model calitativ și cantitativ al comunicației ca proces statistic
Teoria informației () [Corola-website/Science/312652_a_313981]
-
Entropia este o funcție termodinamică de stare, cu proprietatea remarcabilă că într-un sistem izolat nici un proces nu poate duce la scăderea ei. Stabilirea existenței acestei funcții și a proprietăților ei este o realizare impresionantă a fizicii de la sfârșitul secolului al XIX-lea și care
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
a fizicii de la sfârșitul secolului al XIX-lea și care până azi nu și-a pierdut din fascinație. Prezentarea clasică a subiectului se găsește, neîntrecută în claritate, în lecțiile lui Șerban Țițeica. Existența entropiei este o consecință riguroasă a principiilor termodinamicii („zero”, unu și doi). Înainte de a le reaminti, trebuie precizate modurile în care un sistem dat Σ poate fi în contact cu exteriorul: Despre două sisteme în echilibru aflate in contact diatermic unul cu celălalt se spune că sunt în
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
sistem cu mai multe compartimente, separate prin pistoane: vezi figura alăturată). Formularea primului principiu este atunci: În general, trecerea între aceste stări se poate face adiabatic numai într-un singur sens. Stabilirea acestui sens este rolul principiului al doilea al termodinamicii. Dacă cele două stări pot fi unite printr-o succesiune de stări de echilibru, adică deformarea sistemului are loc cu viteză infinitezimală (cvasistatic) lucrul mecanic este dat de: formula 1 unde "x (i = 1 ... n)" sunt parametrii geometrici ai sistemului, iar
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]